DOMINO: expoziţia şi... expuşii | Dragusanul.ro

DOMINO: expoziţia şi… expuşii

 

 

*

Astăzi, Suceava a trăit un mare eveniment uman şi, pe cale de consecinţă, cultural: opere de artă şi creatori s-au adunat, în incinta Muzeului Bucovinei, pentru a-şi exprima solidaritatea cu Tiberiu Cosovan, care înfruntă cu bărbăţie, şi prin artă, şi prin dragoste, o nedreaptă şi necuvenită convalescenţă. Şi poate că şi din solidaritate cu poetul şi publicistul Roman Istrati, însingurat de acelaşi nedrept destin pe un pat de spital, în Suceava.

*

Expoziţia e superbă. Bine definită drept ciudată agora a unor exprimări plastice distincte. Dar e greu să poţi respira o lucrare sau alta, oricât de frumoasă ar fi, când sufletul fiecăruia dintre noi, cei care am ales să fim acolo şi nu altunde, vibra copleşit de eroismul lui Tibi Cosovan şi de cel jertfelnic al Doamnei lui, Rodica. Minunaţi sunt aceşti doi oameni, Rodica şi Tiberiu Cosovan, care, înfruntând ceea ce este obligatoriu de înfruntat, seamănă cu doi miri, care tocmai descoperă dimensiunea cosmicităţii.

*

În circumstanţe obişnuite, ar fi fost nevoie să scriu mult despre opera fiecăruia dintre cei şapte artişti plastici, care au expus şi s-au expus împreună cu Tiberiu Cosovan, tot aşa cum ar fi fost nevoie să menţionez personalităţile creatoare reale ale timpului nostru, care şi-au asumat nu statutul discret de consumatori de artă, ci nobila vocaţie de prieteni, de locuitori ai unei lumi paralele, suprapusă peste cea de fiecare zi. Dar, astăzi, nu o pot face, pentru că mă tot sufocă finalul unui poem de Radu Gyr: „Pentru toate rănile mele nedrepte, / Eu, Doamne, te iert!”

*

*


Comments are closed