Dimitrie Vatamaniuc: În poarta de la drum | Dragusanul.ro

Dimitrie Vatamaniuc: În poarta de la drum

În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare

Şi palmele aspre i-au sângerat adânc şi greu

Purta sub pleoape ude şi-amorţite destrămare.

Plângea. Îşi întorcea ochii să nu-l văd şi eu.

*

I se-mpietriseră în colţul gurii desnădejdi amare,

Iar obrajii i se scăldau în ape tulburi de curcubeu.

În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare

Şi palmele aspre i-au sângerat adânc şi greu.

*

Dus pe gânduri, am stat lângă el privind mereu:

– De ce faci, tată, crucea asta când ne urci în care?

– Plecăm în pribegie şi lăsăm stăpân pe Dumnezeu!

Lacrimile mi-au căzut în aşchie de lemn mustrare.

În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare.

*

            (Dumitru Vătămanu, pseudonim pentru

Revista Bucovinei, nr. 1-2/1945, pg. 29)


Comments are closed