Detalii bucovinene, în opera lui Knapp (I) | Dragusanul.ro

Detalii bucovinene, în opera lui Knapp (I)

Taraf evreiesc, la Scaldele din Storojineţ

Taraf evreiesc, la Scaldele din Storojineţ

*

În mai, 1860, când pictorul pictorul sudet Franz Xaver Knapp îi oferea „un album cu vederi din Bucovina, lucrate în acuarelă”, contelui Carol Rothkirch-Panthen, care părăsea postul de preşedinte al Ducatului Bucovinei, nimeni nu-şi putea închipui cât de valoroase vor fi acele mărturii peste timp, în ciuda faptului că, din fudulie daco-romană, noi, bucovinenii, nu prea ne sinchisim nici de „vederile” trecutului provinciei noastre, şi nici de muzica neamului românesc din vechime, încredinţată memoriei nu de români, ci de tot soiul de „venetici” germani, armeni, evrei, poloni, ba chiar şi niscaiva englezi care şi-au băgat nasul curios prin istoria noastră triumfală, în care potăile fără stăpân fac legea multimilenară.

*

Institut idropatic la Storojineţ, foaie nesemnată de artistul litograf, reprezintă clădirile unui stabiliment de hidroterapie, de dimensiuni largi, instalat într-un parc, un fel de staţiune balneară pentru sezonul de vară, cu multă lume venită pentru recreaţie şi refacerea sănătăţii. Patru clădiri deosebite, ce stăteau în directă legătură cu stabilimentul băii, cu peste 50 de camere, serveau pentru adăpostirea confortabilă a publicului. Într-un pavilion deosebit era instalat, cu mult gust, un salon spaţios de petreceri. Domni, doamne şi copii, cucoanele şi fetiţele în frumoase crinoline, cu umbrele în miniatură, se plimbă pe jos şi în elegante landouri; bărbaţii, fumând din ciubuce lungi de trei sferturi de metru, unii îmbrăcaţi după moda veche, cu fes în cap; nelipsind, în faţa portalului de intrare, nici taraful de lăutari, cari cântă pentru plăcerea celor ce-şi aşteaptă rândul la baie sau se plimbă pe promenada din faţa clădirii. Un comerciant ambulant şi-a instalat raftul cu marfă de sezon, pe care o cercetează o fată de ţară şi un călugăr, venit de la cine ştie care mănăstire.

*

Storojinet detaliu 1

*

Cronica timpului spune că mulţi pacienţi, cari pierduseră speranţa de a-şi mai reface sănătatea, şi-au recăpătat-o prin băile de la Storojineţ. Proprietarul de atunci al moşiei Storojineţ, George cavaler de Flondor, tatăl lui Iancu Flondor, îşi câştigase deosebite merite pentru ridicarea orăşelului Storojineţ, dând concursul său oricărei acţiuni edilitare şi punând chiar la dispoziţia vizitatorilor băilor, pentru plimbări, o parte din pădurea de pe moşia sa.

*

Storojinet detaliu 2

*

Cine mai ştie, azi, că, odinioară, prin anii 1855, exista, la Storojineţ, un stabiliment renumit de băi, care atrăgea multă lume?” (Petre Luţa, în „Revista Bucovinei”, Anul II, Nr. 2, Februarie 1943, Cernăuţi, pp. 67-77, din care voi mai cita).

*

Taraful care cânta, vara, la Storojineţ, era unul evreiesc, dotat şi cu alămuri (personajul din stânga şi primul din spate, care are un bombardon nemţesc), altele asemănătoare urmând să cânte, ulterior, la Solca şi la Vatra Dornei. Doar la Lăpuşna cânta un taraf românesc, alcătuit, după cum spun memoriile lui Leon cav. de Goian, din sucevenii legendarului Nicolai Picu, primaş, care îl avea ca secund la vioară şi ca urmaş în stărostie pe nu mai puţin legendarul Grigori Vindereu.

*

Lapusna taraf

*

Picu e vioristul din centrul tarafului, cu fes roşu, pe care Knapp îl portretizase şi separat, iar Vindereu, care era încă tânăr şi, deci, nu-i pozase, este cel care nu-şi arată chipul, din stânga. Şi despre imaginea de ansamblu, din care am extras detalii, care nu arată la fel de frumos şi de limpede precum în armonia întregului lucrării (detaliile de perspectivă sunt, firesc, difuze şi prin tehnica de lucru), Petru Luţa are câteva informaţii:

*

Lapusna detaliu 2

*

Lopusina, institut de scalde, foaie fără indicaţia artistului litograf, reprezintă vederea băilor de altădată din satul Lăpuşna, judeţul Storojineţ, un peisaj cu dealuri împădurite, în valea cărora sunt înşiruite, sobre şi curăţele, case uniforme pentru adăpostirea vizitatorilor acestei băi, de mare renume pe vremea aceea.

*

Lapusna detaliu 1

*

Pe coasta de deal din dreapta, cântă un taraf de lăutari, staroste, îmbrăcat în haină moldovenească, cu anteriu şi fes în cap, zicând din vioară, cobza, naerul şi basul ţinând hangul. Doi vizitatori ascultă, fumând în tihnă din ciubuce. Mai în fund, la dreapta, lângă un izvor ce curge dintr-un jgheab, la umbra unor arbori, un mic grup de vizitatori”.

*

Mă ard degetele să continuu, dar nu vreau să vă obosesc, aşa că o să închei cu „vederile” integrale ale Scaldelor de la Storojineţ şi Lăpuşna.

*

„Institut idropatic la Storojineţ”

Institut idropatic la Storojineţ

„Lopusina, institut de scalde”

Lopusina, institut de scalde

 


Comments are closed