Deschiderea din anul 1856 (VIII) | Dragusanul.ro

Deschiderea din anul 1856 (VIII)

Mănăstirea Putna, în 1880

„Deschiderea din anul 1856 / a mormintelor domneşti / care se află

în / Mănăstirea greco-ortodoxă Putna // Protocol şi Acte anexe /

întocmit de / K. A. Romstorfer”

Karl Adolf Romstorfer

Cernăuţi, 1904, Tipografiile Asociate din Cernăuţi

*

Traducere: Dr. ing. Ion Barbu

*

Alte acte

*

(16803)

 

Doctorul de judeţ Dr. Szymonowicz din Rădăuţi anunţă, la data de 27 septembrie 1856, că nu poate participa la Deschiderea criptelor de la Mănăstirea Putna, din cauză că se află în concediu.

*

Se va comunica dlui Doctor al Oraşului Siret, Mrasek, că îl va înlocui pe dl doctor de judeţ Szymonowicz… conform scrisorii din 23 septembrie 1856… [În acelaşi timp, se va înştiinţa şi dl Schönbach, la Putna].

*

(17171)

[Întâistătătorul Mănăstirii Putna roagă, la data de 15/27 septembrie 1856, Înaltul Consistoriu să transmită instrucţiuni în legătură cu Cercetarea criptelor în care se află Răposatul ctitor al mănăstirii, lucrări care ar tulbura, pentru mult timp, serviciul slujbelor bisericeşti].

[La data de 19 septembrie 1856, Nr. 3054, Consistoriul înaintează către Administraţia ţării (Bucovina) un act, prin care solicită întârzierea lucrărilor de deschidere a mormintelor până când va fi terminată capela de iarnă].

[Administraţia ţării transmite, la data de 8 octombrie 1856, scrisoarea nr. 17171 către Schönbach / Mikuli m. p.].

Romstorfer: Chilia de la Putna

(17844)

[Conţopistul de stat Schönbach transmite, de la Mănăstirea Putna, la data de 16 octombrie 1856, scrisoarea nr. 17171 către Administraţia cezaro-crăiască a Bucovinei].

*

„Datorită indolenţei unor zidari din Cernăuţi, care au abandonat lucrările de reparaţii de la Mănăstirea Putna, întâmpinăm mari greutăţi la finalizarea capelei de iarnă… care, până acum, trebuia să fie terminată… După cum m-a asigurat conducătorul lucrărilor de la Putna, H. Pawlowski, pentru terminarea capelei ar fi necesare 8 zile de lucru, dacă ar veni 2-3 zidari de la Cernăuţi… [urmează prezentarea urgenţelor].

Muncitori ar mai fi şi la firma lui Leibuka Barber, dar şi el tocmai i-a trimis la Cernăuţi. În cazul în care aceştia nu se întorc de la Cernăuţi”, Schönbach adresează rugămintea să se apeleze la Constructorul-Şef din Cernăuţi şi la firmele cu care acesta lucrează, să trimită la Putna pe constructorul Fiala… ca să nu întârzie cu lucrările…

*

Dr. Szymonowicz se va întoarce în 8 zile şi, din această cauză, trebuie desemnat un înlocuitor; în caz contrar, cine ar trebui să vină la Comisie?

Dulapurile pot rămâne în Biserică, iar dacă e necesar, ar putea fi mutate în  turnul în care se află camera comorilor sau pot fi mutate în capela de iarnă].

*

[Aşa cum crede Întâistătătorul Mănăstirii], nu crede că sunt încă multe lucruri princiare (domneşti), care se mai pot găsi la săparea mormintelor, „nu se ştie dacă şi unde se va găsi ceva” şi „s-ar putea ca cei care au vizitat mai înainte mormintele să împiedice sau să scurteze activitatea Comisiei”…

Totuşi, ceva-ceva se va mai găsi „şi atunci Comisia trebuie să facă o descriere exactă a ceea ce va găsi, la deschiderea mormintelor, cărora le va deranja cât mai puţin liniştea”].

*

[De la Administraţia ţării, către Schönbach, la 22 octombrie 1856, Nr. 17944 – După sosirea lui Röll, lucrările pot începe; singura informaţie din Raport aduce la cunoştinţă că s-a reuşit, la insistenţa lui Schönbach, delegarea doctorului Mrazek, de la oraşul Siret, la data de 3 octombrie, conform Scrisorii nr. 16803, care este gata să-şi înceapă activitatea].

(18054)

[ Mrasek face cunoscut, prin scrisoarea din 17 octombrie 1856, Biroului Comunal că el, ca urmare a Ordinului Administraţiei ţării din 3 octombrie 1856, nr. 16803, trebuie să se deplaseze la Putna şi, pentru aceasta, solicită concediu].

[Pietschmann trimite, de la Siret, scrisoarea din 17 octombrie 1856, prin care anunţă Înaltul Birou judeţean că doctorul oraşului Siret, Mrasek, nu poate absenta mai multe zile, pentru a participa la lucrările Comisiei care se întruneşte la Putna].

*

[Oficiul Judeţean Siret trimite, la data de 17 octombrie, actul oficial al Administraţiei Bucovinei].

„După ce doctorul judeţului Rădăuţi s-a întors din călătoria pe care a făcut-o (în concediu), vă comunicăm că nu mai este necesară detaşarea doctorului oraşului Siret, Mrazek. / Cernăuţi 16 noiembrie 1856 / Josefowicz m. p.”.

Altarul bisericii mănăstirii Putna –
Familia, 1871 august 15

(19357)

„Onorată Administraţie cezaro-crăiască,

Din însărcinarea, primită în 29 luna trecută, ar fi trebuit să transmit Înaltei Administraţii a ţării rezultatele organizării inventarului la Mănăstirile Putna, Suceviţa şi Dragomirna, apoi să trec la finalizarea inventarului bunurilor Mănăstirilor Putna şi Suceviţa şi să le compar cu rezultatele inventarelor elaborate la 29 iunie 1830. În prezent, este împiedicată negocierea (inspecţia) ordonată de guvern, prin înaltul decret din 20 octombrie, pentru stabilirea urgentă a modului de separare a fondurilor pentru mănăstirile Suceviţa şi Putna, în care contează ultima raportare a rezultatelor economice, care a fost prezentată la Cernăuţi, în vederea ajungerii la un acord pentru formarea fondurilor trimestriale, aşa cum ne-a relatat întâistătătorul mănăstirii. Apreciem că nici cel mai devotat funcţionar nu ar putea face faţă la volumul mare de lucrări, ordonate de comisia guvernamentală, într-un timp de scurt.

*

Deoarece activitatea mea la Suceviţa şi Putna nu va dura mai mult de 8 zile, găsesc că ar fi bine ca, odată ajuns la ultima mănăstire, să dau curs scrisorii guvernamentale din 23 septembrie, prin care se aprobă deschiderea mormintelor existente la acea mănăstire.

Din ce am aflat, de la domnul înaintestătător al mănăstirii, la ultima întâlnire, de la Cernăuţi, unde trebuia să se stabilească perioada şi membrii comisiei, singura piedică era terminarea capelei de iarnă, care am înţeles că s-a încheiat; mai lipseşte doar sfinţirea acesteia, la care va participa dl episcop, aşa cum m-a asigurat stareţul mănăstirii.

*

După sfinţirea capelei de iarnă, nu ne mai rămâne decât să trecem la executarea ordinului emis de guvernul ţării (Bucovina), iar acest lucru depinde de dl ing. Röll, de la Direcţia de Construcţii, şi de prezenţa domnului doctor al judeţului Rădăuţi Szymonowicz.

În aceste condiţii, când nu mai există nici un obstacol în calea lucrărilor, considerăm că, în 2 zile, se poate trece la deschiderea mormintelor, folosind muncitorii existenţi şi fără a greva noi costuri din partea comisiei. Astfel, mă însărcinez să trec la executarea, în cele mai bune condiţii, a ordinului din 22 septembrie şi să realizez un raport detaliat, cu condiţia ca dl ing. Röll să sosească în zilele următoare. În mod normal, nu ar fi necesare mai mult de 8 zile pentru rezolvarea problemelor în discuţie şi astfel am putea da curs înaltului ordin, primit de la guvernul cezaro-crăiesc.

*

De asemenea, comisia lipovenească (pentru lipoveni), care a fost ordonată de urgenţă printr-un decret al guvernului cezaro-crăiesc, urmăreşte acelaşi obiectiv de pregătire serioasă şi neîntreruptă, în vederea realizării obiectivelor stabilite. Până în prezent, aceasta nu s-a putut întruni, întrucât lipovenii, aşa cum ne-a raportat domnul şef al judeţului Siret, ca răspuns la scrisoarea guvernamentală din Septembrie, anul trecut, sunt ocupaţi cu construcţia unei şcoli în Climăuţi, iar mulţi sunt plecaţi la lucru în Moldova şi în Basarabia.

Săptămâna trecută, mi-a făcut cunoscut şi m-a asigurat că, de îndată ce se instalează vremea rece şi ceţoasă de toamnă, lipovenii vor termina cu lucrările la pământ (săpători?) şi de comerţ, prin Moldova şi Basarabia, şi se vor întoarce acasă, se va putea trece la conscripţia (recensământul) lor, aşa cum s-a ordonat prin decretul guvernamental.

*

Vă asigur, de asemenea, că nu voi neglija scrierea unui raport preliminar către înălţimile voastre guvernamentale şi către Ministerul Cultelor, în cel mai scurt timp posibil. / Mănăstirea Suceviţa / 10 Noiembrie 1856 // Schönbach / Conţopist la Cancelaria de Stat”.


Comments are closed