Deschiderea din anul 1856 (VII) | Dragusanul.ro

Deschiderea din anul 1856 (VII)

Bucovineni, în 1871 – acuarelă de Szathmari

„Deschiderea din anul 1856 / a mormintelor domneşti / care se află

în / Mănăstirea greco-ortodoxă Putna // Protocol şi Acte anexe /

întocmit de / K. A. Romstorfer”

Karl Adolf Romstorfer

Cernăuţi, 1904, Tipografiile Asociate din Cernăuţi

*

Traducere: Dr. ing. Ion Barbu

*

Modul în care se vor păstra resturile scoase din morminte şi modul în care se va proceda cu celelalte morminte va fi decisă de ordinele ulterioare.

Cu aceasta, Protocolul este încheiat.

Putna, 2 decembrie 1856.

*

Anexe la Protocol

*

Anexa 1/1 Nr. 52 (Extras din memoriul lui Artimon Bortnik, egumenul Putnei, din 13 septembrie 1851, memoriu prin care solicita Consistoriului cercetări arheologice, ale căror rezultate să sporească atractivitatea mănăstirii – n. I. D.). Prea Înaltului Consistoriu!

*

În biserica acestei mănăstiri se află multe mărturii şi dovezi istorice, cum ar fi mormintele şi pietrele mortuare, în care se crede că sunt înmormântaţi, între alţii:

I). Domnul Ştefan cel Mare, cel mai renumit Prinţ şi Ctitor al acestei Mănăstiri Putna, mort în anul 1504;

II). Episcopul Isaia, mort în anul 1834.

*

(Cei trei fraţi din mănăstire vă vor ghida la locurile pomenite).

(Nişte morminte de la morţi care sunt îngropaţi în Pridvor şi care nu au morminte zidite din cărămidă, ci sunt acoperite cu plăci de piatră – se simte un curent puternic de aer. Acest culoar sub pământ nu are o boltă zidită, ci este acoperit cu plăci mari de piatră şi se continuă de la această deschidere până la mormântul Domnului Ştefan cel Mare, pe o distanţă de nouă stânjeni[1]. Deoarece aici s-ar putea găsi obiecte preţioase (nu perle)… toate, cuvânt cu cuvânt) care ar creşte renumele şi atractivitatea acestei mănăstiri, prin ceea ce s-ar putea găsi în morminte.

Mănăstirea Putna 1/13 Septembrie 1851 / Art. Bortnik / Egumen”.

 

*

Notă: Se va transmite Administraţiei Bucovinei, cu lămuririle necesare, pentru luarea măsurilor de cuviinţă.

Cernăuţi 9/21 Mai 1852 / Din partea Consistoriului Bucovinei / Böndewski / Arhiepiscop.

 

 

Anexa 2/2 / Onoratului Guvern cezaro-crăiesc al ţării Bucovina.

Ajuns la Mănăstirea Putna, am văzut inventarul din 1829 şi am constatat, la o încercare de verificare a conţinutului acestuia, că, datorită noilor construcţii pentru locuinţe şi activităţi economice, precum şi alte lucruri aparţinând mănăstirii şi bisericii, el nu mai corespunde realităţii şi sunt de părere că se impune o rectificare a acesteia, deoarece peste jumătate din înregistrările din inventar nu se mai regăsesc faptic. Corectarea acestui inventar nu ar corespunde scopului cerut de Comisie şi consider că se impune realizarea unui nou inventar.

*

Deoarece această activitate ar cere mult timp şi o atenţie deosebită, vă supun atenţiei voastre, Guvernul k. k. al ţării, ca, pe lângă lucrările care se vor face cu această ocazie, să ne aplecăm şi asupra interesului istoric legat de amintirea des întâlnită în Bucovina şi legată direct de Mănăstirea Putna şi de locuitorii moldoveni, care ar privi cu simpatie aceste ale istoriei lor.

*

În Naosul şi Pronaosul Bisericii Mănăstirii se găsesc pietre de mormânt şi inscripţii care conduc la concluzia că în aceste locuri din biserică s-ar afla mormântul celui mai renumit (din istorie) Domn moldovean, Domnul Ştefan cel Mare, pe care moldovenii din Bucovina şi din ţările româneşti din vecinătate îl consideră Salvatorul poporului din robia duşmanilor şi ctitor al mănăstirii Putna, şi căruia i se închină cu adâncă pietate. Tot aici ar fi mormintele celor două soţii ale acestui Domn, ale copiilor şi nepoţilor, precum şi mormintele a doi mitropoliţi de la Suceava.

*

Documente asupra celor relatate şi asupra conţinutului acestor morminte nu s-au găsit la Mănăstire. Nimeni în ţară nu ştie ceva cu siguranţă despre cele relatate, în afară de cele înscrise pe pietrele de mormânt, iar referitor la Ştefan cel Mare, o schiţă de istorie, pe care o prezentăm în continuare, spune următoarele:

*

„Fiind bolnav, la Roman, Domnul Ştefan a sosit, în această stare, la Suceava şi tot acolo a murit, în anul 1504, iar la 2 iulie din acel an, a fost condus, cu multă tânguire, de popor şi primit cu mare pompă la Mănăstirea Putna, în care şi-a dorit să fie înmormântat”.

*

Într-o scrisoare găsită acolo, de la Mitropolitul Iacob, trimisă mănăstirii, se vorbeşte despre faptul că într-un mormânt s-au găsit pietre preţioase şi inele, care trebuie trimise, printr-un călugăr, la Suceava, pentru ca aceste nestemate să fie folosite pentru împodobirea icoanei Maicii Domnului.

*

Pentru clarificarea acestor aspecte, actualul întâistătător al Mănăstirii Putna, Bortnik, cu ajutorul călugărilor săi, a săpat, în anul 1851, în pridvorul Bisericii, unde se spune că au găsit un gang, lat de 2 picioare, zidit cu cărămidă, iar în acesta se aflau oase omeneşti. Continuând săpăturile, ei au găsit şi o altă zidire, care se intersecta cu prima, şi din care trăgea un curent puternic de aer rece. Pentru a nu-şi asuma alte răspunderi, domnul egumen al Mănăstirii a decis să oprească săpăturile, iar deschiderile făcute să fie închise şi tencuite. Prin scrisoarea trimisă Consistoriului Bisericesc greco-neunit, în data de 1/13 septembrie 1851, acesta prezintă rezultatele săpăturilor şi faptul că, după sfinţirea mormintelor, ar dori să prevadă cripta cu uşi, care ar permite pătrunderea celor care ar dori să viziteze mormintele. Astfel, el solicită Consistoriului să facă demersuri către administraţia provizorie a oficiului (de ţară), pentru ca înaltul Minister al culturii să dea aprobarea ca o înaltă comisie să decreteze, prin domnul inginer Röll, de la direcţiunea cezaro-crăiască pentru construcţii, astfel de lucrări.

*

În prezent, în baza observaţiilor şi constatărilor mele în Mănăstire, se fac mai multe lucrări de construcţii, sub conducerea dlui Pawlowski – ucenic în construcţii. Acesta ar fi un bun moment pentru realizarea unor cercetări amănunţite asupra a ceea ce se găseşte sau nu se găseşte în aceste monumente funerare, fără ca să stânjenim slujbele în biserică şi fără a cauza costuri suplimentare Comisiei, În alte condiţii, aceste costuri ar fi inerente. De aceea îmi îngădui să supun înaltei atenţii a administraţiei ţării cazul de mai sus, iar pentru cercetarea monumentelor să se întocmească un raport special, care va fi supus aprobării forurilor superioare.

*

În cazul în care se decide asupra acestor aspecte, trebuie obţinută aprobarea ca numitul domn înainte-stătător al mănăstirii să participe la aceste lucrări, iar domnul ing. Röll, de la Direcţia lucrărilor de construcţii, să întocmească actele premergătoare obţinerii aprobării pentru deschiderea mormintelor şi pentru plata muncitorilor, cu o sumă de 60 florini, de către Fondul Religionar grec-neunit al Bucovinei, în baza chitanţelor eliberate de mine.

Mănăstirea Putna, 29 August 1856 / Schönbach / Conţopist de Stat.

 

 

Anexa 3/3 – Nr. 15140 – Domnului Conţopist de Stat Schönbach, la Putna.

Referitor la raportul dvs. din data de 29 luna trecută (August 1856 – n. n.), în care expuneţi motivele care trebuie să stea la aprobarea deschiderii criptelor care se găsesc în biserica Mănăstirii greco-neunite Putna.

*

Sub semnătura Consistoriului grec-neunit, am fost înştiinţaţi de scrisoarea întâistătătorului Mănăstirii Putna, Bortnik, din 13 septembrie 1851, prin care se solicita deschiderea criptelor în discuţie. Dumneavoastră veţi colabora la deschiderea mormintelor pomenite cu Dl ing. Röll, de la Direcţia cezaro-crăiască pentru construcţii, şi cu doctorul de judeţ de la Rădăuţi, dr. Szymonowitz (Simonovici – n. n.), care va fi înştiinţat de îndată, de către serviciul superior, că trebuie să se întâlnească cu dvs. pentru a constitui comisia. Protocolul care se va realiza, cu ocazia lucrărilor, trebuie să descrie în detaliu toate aspectele găsite acolo, atât din punct de vedere istoric, cât şi în legătură cu mormintele deschise. Din trei în trei zile, veţi raporta detaliat asupra celor găsite.

*

Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, biroul de impozite din Rădăuţi vă va transmite suma de 60 (şaizeci) guldeni, iar pentru decontarea cheltuielilor veţi emite chitanţe neştampilate către Fondul Religionar grec-neunit.

*

În sfârşit, sunteţi împuternicit să solicitaţi de urgenţă ca dl ing. Röll să participe, de urgenţă, la lucrările de la Putna, amânându-şi celelalte lucruri, pentru a participa, alături de membrii comisiei, la intervenţiile prevăzute. De asemenea, veţi întreba dacă dr. Szymonowitz poate sosi la Putna, în acelaşi timp cu ing. Röll, pentru a scurta, în acest fel, lucrările pregătitoare ale Comisiei.

*

Se aşteaptă, din partea Dvs., o atenţie deosebită şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru o colaborare bună între membrii Comisiei, astfel încât sarcinile care vă revin să se îndeplinească conform legilor şi să răspundeţi problemelor pe care guvernul cezaro-crăiesc le-a solicitat Comisiei.

În numele Administraţiei Ţării, / Cernăuţi 23 Septembrie 1856 / Michal.

 

Ţărani bucovineni

 

Anexa 4/4 – 19357. Administraţia Bucovinei, dată la 16 noiembrie 1856 – Către Consistoriul grec-neunit.

După relatările Dlui Schönbach, din 10 luna curentă, Capela de iarnă este pregătită şi aşteaptă să fie sfinţită. Astfel, după ce am îndeplinit şi ultimele condiţii puse de înainte-stătătorul Mănăstirii, pot începe lucrările de deschidere a criptelor, iar membrii Comisiei, în afară de domnul Conţopist de Stat, adică funcţionarii tehnici şi de la sănătate, pot fi prezenţi şi începe lucrările deja mâine, 17 (noiembrie), la Putna. Ar fi de dorit, dacă este posibil, să delegaţi chiar astăzi membrul care va face parte din Comisie, din partea Dvs., şi care va putea participa astfel şi la slujba de sfinţire a capelei de iarnă.

(Se va face cunoscut şi dlui Schömbach / Prinţul von Schmück).

 

 

Anexa 5/5. Traducerea vechilor documente româneşti, referitoare la Mănăstirea Putna:

Traducerea scrisorii Înălţimii Sale Mitropolitul Moldovei, Preafericitul Iacob, din 2 martie 7265, către egumenul Mănăstirii Putna – Sfinţia Sa Benedict.

(Aici lipseşte introducerea şi o parte din cuprins).

„În legătură cu Domnul Ispravnic de Suceava… trebuie făcut” ş.c.l.

Din româneşte, pentru uzul Comisiei,

Putna 11/23 Noiembrie / Blajewicz (Blajevici – n. n.).

*

[1] 1 stânjen = 1,7 – 1,91 m

 


Comments are closed