Deschiderea din anul 1856 (IX) | Dragusanul.ro

Deschiderea din anul 1856 (IX)

 

Pentru ilustrarea acestui material voi folosi iconografia vremii, deci acuarelele lui Franz Xaver Knapp (1809-1883)

„Deschiderea din anul 1856 / a mormintelor domneşti / care se află

în / Mănăstirea greco-ortodoxă Putna // Protocol şi Acte anexe

întocmit de / K. A. Romstorfer”

Karl Adolf Romstorfer

Cernăuţi, 1904, Tipografiile Asociate din Cernăuţi

*

 

Traducere: Dr. ing. Ion Barbu

*

Alte acte

* 

(19714)

 

La data de 6/18 Noiembrie 1856, Consistoriul anunţă Guvernul ţării că Asesorul Consistorial Theoktisch Blazewicz (Teoctist Blajevici – n. n.) a fost delegat pentru sfinţirea Capelei de iarnă. În cazul în care ar fi găsite criptele Domneşti (princiare) „va putea face şi serviciul religios ceremonial de sfinţire a mormintelor”.

*

Guvernul ţării anunţă, la data de 20 Noiembrie 1856, prin scrisoarea nr. 19714, pe Schönbach „ca deschiderea mormintelor în chestiune să se facă în conformitate cu aprobarea dată prin scrisoarea din 23 Septembrie anul în curs” / (Josefowicz m. p.) Schmück m. p. / Referent.

*

(20308)

Raportul Comisiei pentru Deschiderea mormintelor de la Mănăstirea Putna, din 25 Noiembrie 1856, asupra începerii şi progreselor făcute, către Guvernul ţării – pe scurt, cu protocoale zilnice. / Schönbach m. p.

(22004)

Sinteza Protocolului transmis de către Comisie, cu referire la deschiderea mormintelor de la Mănăstirea Putna / % Protocolul deschiderii mormintelor.

*

Către Onor. Consistoriul religios aici.

În anexa % se transmite Înaltului Consistoriu protocolul Comisiei, în legătură cu deschiderea mormintelor de la Mănăstirea greco-ortodoxă Putna, şi progresele realizate sub supravegherea membrilor comisiei. Sunt prezentate detaliat progresele realizate la deschiderea mormintelor Domneşti şi ale celorlalte morminte existente în biserica mănăstirii Putna, precum şi modul în care s-a procedat după ce s-a stabilit cui aparţin mormintele, cu referire la conservarea resturilor umane găsite în morminte şi a pietrelor funerare. În final se fac recomandări privind modul în care Comisia vede organizarea monumentelor mortuare din Biserică. / Czernowitz, 20 Decembre 1856.

(332, 1857)

„Prea onoratului Prezidiu cezaro-crăiesc al ţării!

Cu autorizaţia emisă de către Guvernul cezaro-crăiesc din 23 septembrie 1856, scrisoarea nr. 15140, am fost însărcinat să inspectez lucrările de construcţie de la Mănăstirea Putna, iar cu această ocazie să particip, alături de înalta Comisie, în biserica Mănăstirii greacă neunită Putna şi să intervin în problemele tehnice care se ivesc.

*

Deoarece am fost însărcinat cu preluarea formală a clădirilor mănăstirii, a trebuit să amân finalizarea acestor lucrări, deoarece am fost anunţat că trebuie să particip la întâlnirea Comisiei pentru deschiderea mormintelor existente în Mănăstire. Membrii Comisiei s-au reunit, prima dată, la 24 Noiembrie 1856, aşa cum au făcut cunoscut Prezidiului cezaro-crăiesc al ţării, prin intermediul Protocoalelor prezentate.

Pe lângă lucrările la care eram angajat, referitoare la toate construcţiile mănăstirii, mi-a revenit şi sarcina de a ţine socoteala (registrul) obiectelor găsite în mormintele deschise, precum şi de a desena aceste morminte şi pietrele lor tombale.

*

Pe lângă desenele obiectelor de valoare, care au fost găsite la Putna, am realizat desenele din cele 3 role anexate, reprezentând situaţia în plan şi în secţiune longitudinală a bisericii Mănăstirii Putna, precum şi alte două desene ale mormintelor care se găsesc în Naosul acestei biserici; piatra de mormânt, sculptată în piatră, a Domnului Moldovei Ştefan cel Mare, mort în anul 1504, şi a celei „de-a doua” soţii, Maria, fiica Domnului valah Radul, apoi cea „de-a doua” (? – semn introdus de Romstorfer) soţie a lui Ştefan cel Mare, Maria, fiica Domnului rus Simion, şi cei doi fii ai săi, înmormântaţi tot aici.

*

În desenul reprezentând vederea în plan a bisericii sunt prezentate mormintele, cu numerele corespunzătoare din Protocol, care permit identificarea fiecărui mormânt în parte.

Deoarece Mănăstirea greacă-neunită Putna a fost construită din piatră, în urmă cu 391 ani, de către Ştefan cel Mare, şi prezintă un mare interes stilul şi construcţia în sine, care oferă o imagine interesantă a perioadei despre care vorbim, îmi permit să prezint suplimentar aceste date, pe care vă rog să le transmiteţi Comisiei centrale pentru cercetarea şi conservarea monumentelor.

Cernăuţi, 3 ianuarie 1857 / Röll / Inginer”.

Scrisoarea Ing. Röll, din 3 Ianuarie 1857, nr. 469, cu desenele anexă la Protocolul asupra Deschiderii mormintelor de la Mănăstirea Putna.

*

 „Către / Ministerul pentru Culte şi Educaţie, / Preşedintelui Bucovinei cezaro-crăieşti.

La data de 16 Ianuarie 1857, a fost transmis Protocolul asupra deschiderii mormintelor din Biserica Mănăstirii greco-neunite Putna.

*

/. Protocolul deschiderii mormintelor

//. Desenele Bisericii şi pietrelor funerare de la Putna

*

Suplimentar la raportul meu principal, am onoarea etc., etc. să prezint, în anexă, la /., completări reprezentând desenele mele[1] la Protocolul Comisiei. Astfel, au fost detaliate o serie de aspecte, legate de deschiderea mormintelor domneşti din biserica Mănăstirii Putna.

În anexa //., sunt prezentate trei foi, cuprinzând planurile bisericii mănăstirii şi secţiunea longitudinală ale numitei biserici, precum şi poziţia mormintelor din Naos, care s-au găsit, piatra de mormânt a Domnului Moldovei Ştefan cel Mare, mort în 1504, precum şi cele ale celor două soţii.

*

Deoarece această Biserică, construită în anul 1466, de către numitul Domn şi Ctitorul Mănăstirii Putna, a fost zidită din piatră, consider că sunt foarte importante stilul şi detaliile arhitecturale, pe lângă pietrele de mormânt, reprezentate în desenul (planşa) 2/2. Toate acestea reprezintă probe foarte interesante de arhitectură din secolele în care au fost realizate şi îmi permit să supun atenţiei dvs. cele 3 planuri, pentru a fi analizate de Comisia centrală cezaro-crăiască pentru Cercetarea şi Conservarea monumentelor de arhitectură.

La final, se observă că pentru definitivarea unei opinii referitoare la această chestiune, supusă aprobării Consistoriului Episcopal de la Cernăuţi, se va cere aprobarea Ministerului pentru Culte şi Educaţie, care va formula cea mai justă concluzie. / Czernowitz, 16 Ianuarie 1857”.

(2916/57)

Consistoriul, aici, la 29 ianuarie / 11 februarie 1857. Scrisoarea nr. 4045, cu privire la modul de valorificare a rezultatelor deschiderii mormintelor şi edificării unui monument la Mănăstire.

*

„21 februarie 1857, nr. 2916. Rezoluţia de pe plicul scrisorii asupra modului de valorificare a Protocolului.

Se va face cunoscut dlui ing. Röll, de la Direcţia cezaro-crăiască pentru construcţii, asupra celor propuse de către Consistoriu, referitor la cunoştinţele sale precise despre lucrările descrise de acesta, în special în ceea ce priveşte reprezentarea aspectelor tehnice. Este rugat să continue lucrările de relevee ale construcţiilor, precum şi să estimeze costurile pentru o astfel de lucrare, care să poată fi înaintată Înaltului Minister. / Cernăuţi, 12 martie 1857”.

(12278/1857)

 

[Consistoriul, la 10/22 Iulie 1857, Nr. 2402: Din motivele cunoscute, prezentate anterior, şi în special pentru data de 15/27 August, când serbăm Hramul Mănăstirii, se solicită Guvernului ţării Bucovina finalizările începute la Mănăstirea Putna.] / Eugen / Episcop.

*

[Guvernul ţării Bucovina, la 24 iulie 1857, referitor la scrisoarea nr. 12.278.

Transmite ing. Münich, de la Direcţia Construcţiilor Suceava.

După terminarea lucrărilor de deschidere a mormintelor, pavajul (pardoseala) din interiorul Mănăstirii Putna nu a fost finalizat. Sunteţi trimis de urgenţă la Putna pentru a rezolva situaţia şi a angaja un meseriaş (întreprindere?) – nu cu Leibuka Barber! – pentru supravegherea şi terminarea lucrărilor până la data de 15/27 August, astfel ca la această dată biserica să poată fi deschisă (publicului, credincioşilor). / La Consistoriu].

(12712/57)

[Inginerul Münich transmite, de la Suceava, la 30 Iulie 1857, Scrisoarea nr. 205 către Guvernul ţării]:

„Pentru îndeplinirea ordinul transmis, consider că este necesar să mă deplasez de două ori la Putna. Vă rog să transmiteţi un ordin prin care să-mi fie decontate deplasările anterioare în interes de serviciu şi care se cifrează la 800 florini. Eu nu mai pot suporta costul unei deplasări din buzunarul propriu, deoarece acesta ar fi de 80 florini, astfel încât eu nu pot să avansez banii de deplasare şi să aştept decontarea ani în şir. / Suceava, 30 Iulie 1857 / Münich / Inginer”.

*

[Guvernul ţării trimite, la 1 august 1857, către Direcţia Construcţiilor, dlui ing. Röll, aici: Daţi comandă de urgenţă la un colaborator al dvs., de exemplu Borkowski, şi muncitorii să se deplaseze la Putna şi să facă lucrările şi aranjamentele necesare până la 15 august. Avans 80 florini].

*

[Către Casa Centrală, aici: Se vor plăti 80 florini, din banii Fondului Bisericesc grec-neunit].

[Către Münich, la Suceava: Deoarece lucrările necesare la Putna se vor executa de către o altă echipă, s-a suspendat deplasarea dvs. În ceea ce priveşte suma de 800 florini, reprezentând costuri anterioare, avansate de dvs., vă anunţ că suma va fi plătită de Biroul Contabil de Stat cezaro-crăiesc].

*

[Către Biroul Contabilităţii de Stat Lemberg. Reclamaţia lui Münich va fi rezolvată şi litigiul cu banii rezolvat].

[Către Înaltstătătorul Mănăstirii Putna Bortnik: Decretatul (hotărârea) vă va fi transmis].

(15880/57)

[Deplasarea din 12 Septembrie 1857, nr. 487, a echipei trimise de Röll, precum şi diurnistul Borkowski, va fi decontată, iar Biroului de Contabilitate din Lemberg i se vor trimite actele, pentru verificare].

(18850/57)

„Ministerul cezaro-crăiesc al Cultelor şi Educaţiei, nr. 19881/340.

La scrisoarea din 16 ianuarie 1857, nr. 332, referitoare la mărturiile găsite la Mănăstirea Putna, cu ocazia deschiderii mormintelor, vă informăm că documentele întocmite au fost transmise Comisiei pentru Cercetarea Monumentelor Istorice, pentru analiză. Comisia îşi rezervă dreptul de a modifica şi de a face publice aceste documente, după cum va crede de cuviinţă.

*

În încheiere se menţionează modul în care vor fi soluţionate solicitările dvs., referitoare la mormintele de la Mănăstirea Putna.

Viena, 20 noiembrie 1868

Din partea Ministerului / Semnează / Subsecretarul de Stat Helfert”.

*

„Protocol nr. 15396, 26 august, nr. 2763. Preşedinte, 5 septembrie 1857. Consistoriul bisericesc grec-neunit, în legătură cu deschiderea mormintelor de la Mănăstirea Putna.

Protocol nr. 18850 din 20 noiembrie 1858, nr. 19881.

Ministerul Cultelor respinge formularea unei poziţii definitive, cu privire la mormintele de la Mănăstirea Putna.

(N. B. Rolele cu planurile şi Protocolul sunt păstrate de departamentul III).

(la Dosarul 15396)

La scrisoarea urgentă, trimisă de dl ing. superior Röll, Şef al Oficiului cezaro-crăiesc pentru construcţii, se va răspunde că, prin Scrisoarea din 12 martie anul trecut, n. 2916, primită de la Ministerul Cultelor şi Educaţiei, s-a decis amânarea formulării unei poziţii feme în problema solicitată. / Cernăuţi, 1 decembrie 1858”

*

La Protocolul nr. 18850, dosar 1858, Spre ştiinţă Oficiului:

Referentul Syrzsisztie, de la Consiliul ţării. / Către Dl Şef al Oficiului de construcţii al ţării (aici).

Domnule… etc., etc., vă informăm că urmare a hotărârii din 1 decembrie anul trecut, cererea dvs., referitoare la modul în care urmează a fi tratate mormintele de la Mănăstirea Putna, veţi primi răspuns în cel mult 4 săptămâni, după ce vom depune acest raport la Ministerul pentru Culte şi Educaţie. / Cernăuţi, 11 martie 1859.

(2442/1860)

Ministerul cezaro-crăiesc pentru Culte şi Educaţie:

Vă reamintim că, prin hotărârea din 20 noiembrie 1858, nr. 19881, raportul din 16 ianuarie 1857, nr. 332, referitor la mormintele domneşti de la Putna, încă nu a fost depus.

Viena, 13 februarie 1860.

Pentru Minister semnează Subsecretarul de Stat Helfert.

Către Guvernul ţării Bucovinei.

*

Guvernul cezaro-crăiesc al Bucovinei. Protocol nr. 2442 din 12 februarie 1860, nr. 19881 (la Preşedinte, în 20 februarie 1860).

Ministerul pentru Culte şi Educaţie transmite răspunsul prin care cererea referitoare la mormintele domneşti de la Mănăstirea Putna a fost respinsă:

„Departamentul al III-lea

Referent Înălţimea Sa Consilier de Stat Syrzisztie

Oficiul de construcţii al ţării (aici)

Se va aduce de urgenţă la cunoştinţa fostului inginer-şef cezaro-crăiesc Röll că, prin decretul din 12 martie 1857, nr. 2916, primit şi executat la 1 decembrie 1858, referitor la mormintele princiare din Biserica Mănăstirii greco-neunite Putna, înaltul Minister cezaro-crăiesc pentru Culte şi Educaţie a transmis respingerea acesteia.

Cernăuţi, 19 mai 1860.

*

[1] Nici măcar Romstorfer nu a mai găsit aceste desene, deci nu le-a reprodus, dar e posibil să le găsim pe undeva, în cele din urmă – n. n.


Comments are closed