Cum te poţi teleporta prin vremuri (I)

*

E ciudat şi interesant să poţi călători în timp, să te aşezi la masă cu exemplarele publicaţiei „Gazette” în faţă şi să începi să le răsfoieşti, de parcă ai căuta amintiri din viitor despre patria naşterii tale de atunci. Este mult mai uşor să-ţi domoleşti curiozităţile răsfoind o carte de istorie a românilor, unde cronica anilor este făcută precis, chirurgical, dar, în cazul acesta, ţi-ar lipsi inefabilul prezentului continuu şi nu ai putea auzi taraful din fruntea cavaleriei moldoveneşti, la ocuparea, fără luptă, a cetăţii Oradea Mare, cântând „Haiducky”, taman ca la Krakowia, în 1502, când solii moldoveneşti participau la ceremoniile de depunere a jurământului de către regele Alexandru. Eu ştiu cum te poţi teleporta prin vremuri (o să te învăţ, Răzvan Mitoceanu, să ajungi, aşa cum visezi, la curtea boierului Kapri din Iacobeşti, în verile anilor 1908 şi 1909, ca să-i poţi asculta pe lăutarii bucovineni, chiar dacă presupun că deja ştii singur cum să o faci) şi, pentru că nu refuz tovarăşi de drumeţie, voi semăna troscotul vestitor de drum lung de-a curmezişul veacurilor:

*

1631, aprilie 10: „Ambasadorul lui Rakotzy, care a fost trimis de domnul său, la marele Sultan, să-i ducă tributul celor zece mii de paiete, pe care i l-a plătit anual, şi să solicite un cât mai mare ajutor, să trimită o armată în Ungaria, pentru a se opune ameninţărilor Împăratului, susţinând că, fără asistenţă militară, nu va putea apăra singur Transilvania, dar, la fel, şi Moldova şi Valahia se vor pierde. Ceea ce îngrijorează este vestea care vine de la Curtea Imperială, care afectează pacea Transilvaniei” (Gazette, De Constantinople, le 10 Avril 1631).

*

1631, mai 24: „Marele sultan a publicat comunicatul său despre războiul întreprins împotriva Regelui Persiei. S-a subliniat, cu privire la această incursiune,  că a fost cucerit oraşul Dillé, care înseamnă un bastion important pentru turci, în acele părţi, şi că nu au fost deloc temperate neliniştile transilvănenilor din Ungaria, în urma disputei dintre Palatin şi Rakotzy. Se vorbeşte de schimbarea marelui Vizir, pentru că s-a compromis într-atât, încât nimeni nu vrea să mai lupte sub conducerea lui… Ambasadorul Prinţului Transilvaniei a primit însărcinări noi de la Begler-beiul Europei, de a se îndrepta, cu toate forţele şi cât mai repede, Prinţul împotriva Împăratului, la primul semnal al Paşei din Buda.  El nu mai este în puterea Împăratului, acest război continuând, așa cum se întâmplă în Ungaria, pentru că este întreţinut din Italia” (Gazette, De Constantinople, le 24 May 1631).

1631, iunie 11: „Ambasadorul Transilvaniei nu prea are încredere în pacea dintre Împărat şi Rakotzy, stăpânul său, și ar avea toate motivele să se îndoiască de ea, odată cu impulsul pe care rezidentul Împăratului îl va da Caimacanului, printr-o audiență expresă. Marele Sultan nu ar suporta noile condiţii ale acestei păci, dacă nu ar fi capcanele pe care persanii continuă să le întindă” (Gazette, De Constantinople, le 11 Juin 1631).

*

1631, iunie 14: „Paşa din Bosnia şi-a dat avizul pentru o mare bătălie între turci şi croaţi, care nu sunt de acord cu decizia Sultanului de a menţine pacea încheiată între Stăpânul şi Prinţul Transilvaniei.  Toată mângâierea marelui Sultan va fi dată de putinţa recuceririi Babilonului” (Gazette, De Constantinople, le 14 Juin 1631).

*

1631, august 6, Viena: „Un ceauşr turc a sosit aici pentru a se plânge că ungurii din Trasilvania (nu se mai foloseşte, pentru Transilvania, denumirea românească, ci germanicul Sibenbour – n. n.) au atacat, cu scopul de a tăia cât mai multe capete de turci, care au vrut să împiedice distrugerea uneia dintre cetăţile lor. Subiectul diferendului dintre Rakotzy, Ştefan Betlem şi David Solmy, cumnatul lui, din pricina urări a lui Solymi în sănătatea Împăratului, la o petrecere la care a participat şi Rakotzy, a atras atenţia tuturor şi a Marelui Sultan” (Gazette, De Vienne, le 6 Aoust 1631).