Cultura, victima unui genocid politic | Dragusanul.ro

Cultura, victima unui genocid politic

*

În toate localităţile României, cele două mari, nu şi măreţe, forţe politice îşi împart, aproape în mod egal, opţiunile electorale. După fiecare rundă de alegeri, când jocul tragic al întâmplării scoate ba un parazit, ba pe altul pe fruntea comunităţii, partidul îmbrâncit la putere se pune pe măcelărit propriul electorat. Pompează bani în “primarii noştri”, nu şi în electoratul din spatele acestor parveniţi, iar jumătatea de electorat propriu, din localităţile cu “primarii lor”, adică ai ălorlalţi, este supusă unui adevărat genocid prin nefinanţare, prin izolare. Până şi asupra culturii acţionează acest genocid, de cele mai multe ori din vina culturnicilor. Până recent, singura relicvă superbă de mit şi de mister ancestral, “Cerbul” din Corlata, nu avea voie să se exprime, în festivaluri şi manifestări tradiţionale, pentru că nu plăcea culoarea politică a primăriţei Violeta Ţăran. La fel se întâmpla şi cu fanfarele din Calafindeşti, până ce, la atenţionarea lui Călin Brăteanu, precum că “ăştia sunt pesedişti”, Dragoş Juravle a replicat: “Ba trompetişti, mă! I-am auzit şi ştiu eu mai bine: sunt trompetişti, nu pesedişti”.

*

Mi-am amintit de chestiile astea, ieri, când se luase în discuţie proiectul pe care Suceava nu-l merită, dar pe care oamenii de cultură suceveni l-ar putea pune în practică,  “Suceava, capitală culturală europeană”. Proiectul acesta nu poate fi asumat de oamenii de cultură, pentru că se află la cheremul politrucilor locali, iar politrucii şi, spre surprinderea mea, doamna Ardeleanu (i-am uitat prenumele, atât de des a fost implicată în viaţa culturală suceveană), privesc proiectul doar ca afacere politică, nu ca o perspectivă culturală.

*

Să presupunem că însăşi doamna Ardeleanu ar promova proiectul (când toacă banii Centrului Cultural “Bucovina” doamna deputat Ardeleanu, pe tot felul de fantezii francofone sau concrese de… poezie universitare, nimic nu-i politic, ci civic) şi l-ar impune. S-ar vota în consiliul municipal. Ar urma proiectul: încă două centre culturale inutile (un muzeu al artelor plastice nu se poate!), încă o “horă a berii şi micilor bucovinei”, ba chiar şase-şapte hore ale micilor şi berii, încă o francofonie de congresat poeţii şi, desigur, teatru, la un oraş fără public de teatru.

*

Cultura, chiar dacă s-ar promova şi aproba proiectul, nu o vor gândi şi pune în operă creatorii, ci politrucii cu “sensibilitate” mămoasă, dar care nu au fost în stare, în viaţa lor, să deseneze un “Hopa-Mitică”, să compună un “Melc, melc, codobelc” sau să scrie un “Căţeluş cu părul creţ”. Mai mult decât atât, cetăţenii în cauză, inclusiv doamna Ardeleanu, n-au fost zăriţi, măcar o singură dată, la o manifestare culturală. Tot respectul pentru cariera universitară a Domniei Sale, dar şi o strepezire de dinţi pentru fantasmagoasele “viziuni” culturale pe care le promovează, pentru a le arunca la gunoi, a doua zi după alegeri.

*

Nu mă interesează “Suceava, capitală culturală europeană”, pentru că eu, ca şi Sibiul (care avea doar festivalul internaţional de jazz ca manifestare cu greutate), mi-am îndeplinit contribuţiile mele europene, pe care o să le las pustiei, scârbit fiind de repetatele sabotaje încrâncenate ale Sucevei lui lungu, primarul promovat de Doamna Ardeleanu. “Bucovina Rock Castle” (dumneavoastră, Doamnă Ardeleanu, prin lungu, deja distrugeţi acest festival!), “Naţiunea Poeţilor” şi “Zicălaşii” înseamnă obolul meu şi al creatorilor care-mi sunt alături, obol pe care l-am putut aduce datorită unei politici culturale a Consiliului Judeţean Suceava cu viziune, deşi adesea greu de suportat.

*

Pe mine nu mă interesează “Suceava, capitală culturală europeană”, dar cei pe care i-am văzut participând la dezbateri, chiar nu merită nici o şansă, domnilor politruci? Chiar vă permiteţi, doamnă Ardeleanu, să vă ştergeţi tălpile, împreună cu cei pe care-i manevraţi, de sufletele şi de speranţele creatorilor George Sârbu, Lucia Puşcaşu, Roman Istrati, Mihai Pânzaru-PIM, Emil Havriliuc, Petru Oloieru, Doina Cernica, Dorin Liviu Clement, Alexandru Ovidiu Vintilă, Nicolae Cîrlan şi aşa mai departe?