Cred în obligația de a apăra opere și creatori | Dragusanul.ro

Cred în obligația de a apăra opere și creatori

Speriați de Legea nr. 98/2016, reactualizată în 1018, funcționarii birocrațiilor publice, care nu au citit niciodată legea până la capăt, calcă în picioare și legea achizițiilor publice, și drepturile autorilor, inclusiv cele la demnitate. În Legea nr. 98/2016 reactualizată există următoarele prevederi ale Capitolului III, Secțiunea 1, Paragraful 7 – Negocierea fără publicare prealabilă:

*

(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții/acordurilor cadru de lucrări, de produse sau servicii într-unul din următoarele cazuri:

*

  1. b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2);

 

(2) Motivele prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt următoarele:

  1. a) scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei reprezentații artistice unice;
  2. c) protecția unor drepturi exclusive, inclusiv dreptul de autor”.

 

Trimiterea explicită a Legii achizițiilor publice la Legea dreptului de autor nu s-a făcut întâmplător, pentru că o „reprezentație artistică unică” sau o operă, cu „drept de autor” nu se pot realiza decât în condiți specifice; altminteri, un festival sau o carte pot fi compromise de neprofesionalismul celor care, fără experiență în domeniile respective, acaparează totul, improvizând cu noncalitate.

*

 Prevederile de mai sus ale Legii nr. 98/2016, reactualizată în 2018, le consolidează pe cele ale Legii nr. 8/1996, legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, consolidată şi reactualizată în 2015, art. 1 (1) şi (2), art. 5 (1) şi (2), art. 10 integral, art. 12, art. 13 integral, art. 15, art. 24 (1) şi (2), art. 25 (1) şi (2), art. 95, art. 98 integral, art. 123 (1), art. 138, art. 146 a) şi d), art. 147. Autorul este beneficiar, prin lege, al unor prevederi precum:

*

Art. 10. a). dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștință publică”;

Art. 24. (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice se naște din momentul creării operei, oricare ar fi modul sau forma concretă de exprimare”.

*

Nu vreau să se înțeleagă, din cele relatate, că aș fi partizanul irosirii banului public, ci al calității actului cultural și al respectării demnității creatorului. Se știe, de exemplu, că nu sunt un partizan al lui Ion Filipciuc și al lui Nicolae Cârlan, dar să le trimiți cărțile, spre tipărire, în celălalt capăt al țării înseamnă o încălcare a „dreptului de a decide… în ce mod… va fi adusă opera la cunoștință publică”.

*

Iar reacția la materialul cu riderul tehnic se datorează faptului că, dacă se publică imediat, putem obține un cost înjumătățit față de cel dictat de… ultimii metri. Cred în obligația de a apăra opere și creatori, cu atât mai mult cu cât legile, citite cu atenție, converg spre același interes.


Comments are closed