Condimentarea cotidianului: Suceava, văzută de Cosovan | Dragusanul.ro

Condimentarea cotidianului: Suceava, văzută de Cosovan

Jurnalistul şi plasticianul Tiberiu Cosovan

Jurnalistul şi plasticianul Tiberiu Cosovan

*

Odată cu venirea primăverii,

Suceava îşi arată faţa „turistică”,

în toată „splendoarea” ei

 *

Statuia lui Petru I Muşat, "exilată" lângă pubelele de gunoi

Statuia lui Petru I Muşat, “exilată” lângă pubelele de gunoi

*

Suceava, care şi-a exilat, din 2010, ctitorul, turnat în bronz, la marginea urbei, aşezându-l lângă pubelele de gunoi, şi urmează, acum, să încropească „Sala tronului”, cu măreţe personaje istorice, sub scările rulante ale mall-ului, îşi arată, odată cu venirea primăverii, faţa „turistică”, în toată „splendoarea” ei.

*

Cică „Suceava are toate şansele

de a intra în competiţia

pentru a deveni capitală culturală europeană”

*

După ce dramaturgul Matei Vişniec a spus că „Suceava are toate şansele de a intra în competiţia pentru a deveni capitală culturală europeană”, autorităţile locale şi judeţene, gâdilate de perspectiva vizibilităţii continentale, „se străduiesc”, parcă, să contureze profilul unui oraş demn de un asemenea statut.

*

O bancă din potenţiala capitală culturală europeană

O bancă din potenţiala capitală culturală europeană

*

Iar lucrul acesta este vizibil la orice pas. De la „portretul tombal” al pieţei pietonale (cu „cripte” şi felinare), piaţă din care a fost extrasă statuia lui Petru I Muşat (a cărei absenţă este mai iradiantă decât prezenţa, pentru că, atunci când se afla la locul ei, nu era luată în seamă, decât poate de „iubitorii de antichităţi”, care i-au subtilizat, la un moment dat, spada), la terenul viran din zona industrială, pe care s-a aflat, cândva, Întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS), a cărei hală principală (demolată penal în 2007) era decorată cu cel mai mare mozaic parietal exterior din ţară (456 mp), realizat de doi dintre cei mai redutabili artişti români contemporani.

*

„Frumuseţile turistice” sunt reperabile

într-o simplă plimbare prin urbe

* 

Zona verde dintre Centrul Cultural Bucovina şi Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene

Zona verde dintre Centrul Cultural Bucovina şi Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene

*

„Frumuseţile turistice” sunt reperabile într-o simplă plimbare prin urbe. Dacă între două mândre instituţii culturale, Centrul Cultural Bucovina şi Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene, poate fi văzută o „zonă verde” mai accidentată decât terenul unei competiţii de off road şi mai mizerabilă decât faimosul „Parc al Cetăţii de Scaun”, pe Bulevardul „George Enescu” (lângă blocul I 3) se deschide, cu vedere la stradă, o „minunată terasă”, cu o împrejmuire care ar trezi invidia oricărui bidonvil sud-african, care etalează o „ofertă” diversificată de gunoi.

*

Minunata terasă, care etalează o ofertă diversificată de gunoi

Minunata terasă, care etalează o ofertă diversificată de gunoi

*

Dacă fosta IUPS a dispărut cu desăvârşire din zona industrială, pe strada Mărăşeşti, la numai câţiva metri distanţă de Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” (împodobit, la intrare, cu stindarde europene) se află „cadavrul” fostei UGIRA. Cu golurile geamurilor sparte rânjite spre stradă, obiectivul, tangent cu traseul turistic spre Mănăstirea Zamca, ne oferă o imagine de factură suprarealistă. Nimic nu trădează vreo îngrijorare (din partea cui?) că „leşul” acesta alterează profilul străzii şi al oraşului.

*

Cadavrul fostei UGIRA

Cadavrul fostei UGIRA

*

În viziunea celor care ne păstoresc,

astfel de „obiective turistice” sunt necesare

pentru… condimentarea cotidianului

* 

Ruinele de pe strada Prof. Leca Morariu

Ruinele de pe strada Prof. Leca Morariu

*

Şi dacă eventualii turişti, veniţi în Suceava (în prospectare, pentru a vedea cum se pregăteşte urbea spre a deveni capitală culturală europeană), nu vor fi, pe deplin, edificaţi, după vizitarea „ruinelor” de pe strada Prof. Leca Morariu, ghidul oraşului ar trebui să-i conducă pe strada Veronica Micle, unde, prin dreptul blocului 21 (nr. 7), pot pătrunde în lumea „mirifică” a „basmului contemporan”, spre a vedea cum arată „căsuţa din poveste”.

*

Căsuţa din poveste, de pe strada Veronica Micle

Căsuţa din poveste, de pe strada Veronica Micle

*

Nici în acest caz nu există vreo tresărire administrativ-urbană, cu privire la riscurile potenţiale, ale acestui focar de infecţie, asupra sănătăţii locuitorilor din perimetrul respectiv.

*

Pe lângă măreţia răposată a Cetăţii de Scaun (aflată în restaurare), „căsuţa din poveste” are „parfumul” prezentului. Se pare că, în viziunea celor care ne păstoresc (aleşi de noi), astfel de „obiective turistice” sunt necesare pentru… condimentarea cotidianului.

*

Tiberiu COSOVAN


Comments are closed