Cluj Napoca, oraşul memoriei româneşti | Dragusanul.ro

Cluj Napoca, oraşul memoriei româneşti

Placa, dezvelită în memoria lui Nicolae Drăganu

Placa, dezvelită în memoria lui Nicolae Drăganu

*

La Cluj Napoca, memoria neamului te întâmpină la tot pasul. Clujul se dezvăluie, de altfel, mai mult prin memorie, aidoma unei cărţii vii, fremătătoare. Rar casă din Cluj care să nu ascundă pagini întregi de spiritualitate românească, redată sumar pe câte o plăcuţă comemorativă.

*

Intenţionat am început aceste amărăciuni răzleţe (eu provin din Suceava lui Lungu şi Nechifor, din Suceava care şi-a azvârlit ctitorul, pe voievodul Petru Muşat, la mama dracului), cu plăcuţa închinată memoriei universitarului Nicolae Drăganu, primar al Clujului, între anii 1933-1938. Nu prea ştiu mare lucru despre ilustrul înaintaş ardelean, dar important este că numele lui are parte de “pomenirea” zilnică, la care îndeamnă chiar şi cărţile religioase.

*

Ceva mai încolo, la intrarea într-o clădire impresionantă, văd altă placă comemorativă, cu numele unui poet relativ modest, adică mai puţin valoros decât, de pildă, Constantin Ştefuriuc al nostru, căruia pigmeii liricoizi suceveni i-au şters definitiv numele din calendarele vremelniciei:

*

Placa închinată memoriei poetului Aurel Gurghianu

Placa închinată memoriei poetului Aurel Gurghianu

*

P celălalt trotuar, întâlnesc spiritele bune, aşa cum mi le tot închipui pentru posibilul cel mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, “Fuga lui Dracula”, care s-ar putea realiza, între Reuseni şi Tihuţa, pe parcursul verii viitoare:

*

Spiritele bune

Spiritele bune

*

Cu Mathias Corvin am o pricină mai veche, deşi monumentul, aflat încă în schiţă de proiect, pe la anul 1900 (schiţă reprodusă în “Iconografie transilvană”, de pe acest site), nu minte în numele lui Corvin, ci în numele generaţiilor târzii şi spuzite de ură.

*

Monumentul lui Mathias Corvin

Monumentul lui Mathias Corvin

*

Regele maghiar merită un monument grandios în Cluj, acolo unde încă i se mai păstrează casa, flancată de o arhitectură specifică vremurilor.

*

Casa lui Mathias Corvin

Casa lui Mathias Corvin

Biserica Catolică din megieşia casei lui Corvin Rex

Biserica Catolică din megieşia casei lui Corvin Rex

*

Problema care mă deranjează la monumentul lui Corvin este cea a minciunii sfruntate, reprezentată de depunerea steagurilor armatei învinse la picioarele regelui. Iar căpeteniile maghiare aruncă, trufaş şi cu dispreţ afişat, numai steagurile moldoveneşti ale oştirii lui Ştefan cel Mare:

*

Steagurile lui Ştefan cel Mare, aruncate la picioarele lui Mathias Corvin

Steagurile lui Ştefan cel Mare, aruncate la picioarele lui Mathias Corvin

Alte Steaguri ale lui Stefan, călcate în picioare de minciuna "artistică"

Alte Steaguri ale lui Stefan, călcate în picioare de minciuna “artistică”

*

Dinspre Piaţa Mathias Corvin, se deschide, cu un splendid Monument al Unirii, pietonalul clujean, care, spre deosebire de cel sucevean, nu blochează circulaţia rutieră cu cârciumile lui Boc. Şi asta pentru că Boc, spre deosebire de Lungu, nu are cârciumi.

*

Capătul pietonalului clujean

Capătul pietonalului clujean

*

De-a lungul superbei străzi, întâlneşti alte şi alte monumente, inclusiv celebra lupoiacă din legenda lui Remus şi Romulus.

*

Lupoaica legendelor latine

Lupoaica legendelor latine

*

În celălalt capăt al pietonalului, Teatrul Naţional, flancat de două statui, îţi fură imediat privirile. Nu trebuie să faci eforturi pentru a desluşi, fără greş, siluetele celor doi auguri ai culturii române, Mihai Eminescu şi Lucian Blaga:

*

Mihai Eminescu, în faţa Naţionalului clujean

Mihai Eminescu, în faţa Naţionalului clujean

Lucian Blaga, pe locuzl la care s-a învrednicit, adică în imediata vecinătate a lui Eminescu

Lucian Blaga, pe locuzl la care s-a învrednicit, adică în imediata vecinătate a lui Eminescu

*

În faţă, Avram Iancu, într-o lucrare monumentală mai puţin inspirată, domină cerul şi apără, măcar simbolic, ortodoxia românească:

*

Monumantul lui Avram Iancu

Monumentul lui Avram Iancu

*

Catedrala Ortodoxă e frumoasă şi monumentală. Are ceva din trufia catolicismului, dar şi o suavă bunătate, care se şi intimizează, imediat ce-i deschizi uşile:

*

Catedrala Ortodoxă

Catedrala Ortodoxă

*

Un alt monument, al Eroilor Unirii, veghează asupra Catedralei, dar o face dezlănţuit, cu forţă revoluţionară, înnoitoare:

*

Monumentul Eroilor Unirii

Monumentul Eroilor Unirii

*

Într-un oraş precum Cluj Napoca, nici Ion Luca Caragiale nu poate fi ignorat. Amplasat discret, bustul lui Caragiale are, totuşi, o panoramă splendidă, o adevărată bucurie a vieţii, care se rispeşte parcă, dinspre genialul dramaturg, peste întreaga lume:

*

Bustul lui Ion Luca Caragiale

Bustul lui Ion Luca Caragiale

*

Ar fi multe de spus despre memoria vie, pe care o tezaurizează, cu patimă şi cu nobleţe, Cluj Napoca, dar o să mă las păgubaş. Oricum Lungu şi Nechifor nu vor pricepe o iotă din toată povestea. Şi-atunci, la ce bun?


Comments are closed