"Ciocârlia", o horă moldovenească! | Dragusanul.ro

„Ciocârlia”, o horă moldovenească!

Hora VULPIAN

*

Savanţii necunoscători ai spiritualităţii române, atât de doldora de doctorate, încât nu mai încape strop de minte, au încetăţenit ideea că hora „Ciocârlia”, transformată în capodoperă de Grigoraş Dinicu, ar însemna o creaţie instrumentală oltenească, pe care moldoveanul Grigoraş Dinicu (tatăl lui, şi el lăutar moldovean, s-a stabilit de nevoie la Bucureşti), ar fi şlefuit-o întru gloria melosului meridional. Numai că monumentala „Ciocârlia” nu figurează în nici o colecţie de cântece şi hore munteneşti, nici în Berdescu, nici în Wachmann, nici în Vulpian („500 de hore româneşti”), iar celebrii lăutari ai Ţării Româneşti (Moş Puiu, Manovici, Moş Stan, Lupu, Pompieru, Ionica Ochialbi, Moş Şolcan, Georgescu, Toader din Craiova, Frunză de la Craiova, Neculae, Ştefănescu, Grigore Florescu, Barepa, Costache din Călimăneşti, Brătescu, Neculae Grosu, Moş Stoean, Iacobşiţ, Andriaş, Antonaş, Neltotu din Câmpulung-Muscel, Moş Panait din Bârlad etc.) nu o aveau în repertoriu. Prima şi singura apariţie a „Horei Ciocârlia” s-a săvârşit în Colecţia muzicală „Muza Română” din Cernăuţi, exact în anul naşterii lui Grigoraş Dinicu (1889), Calistrat Şotropa reţinând hora ca fiind a bandelor de lăutari care îi aveau staroşti pe foştii ucenici ai lui Nicolai Picu, Grigori Vindereu din Suceava şi Ionică Batalan din Horodnicu de Jos (însurat cu o fată din Voitinel şi, deci, cu căsuţe în Călugăriţa şi în Voitinel).

*

Taraf VULPIAN

*

Hora „Ciocârlia”, melodie moldovenească din repertoriul legendarilor Vindereu şi Batalan, va răsuna, după 130 de ani de uitare, vineri, 7 iulie 2017, ora 20, în Parcul Cazinoului din Vatra Dornei, acolo unde s-a auzit şi pentru ultima dată, interpretată de cei 12 lăutari ai lui Ionică Batalan, de data asta cântată de „Zicălaşii”. Vor fi multe, multe cântece străbune, pe care nu le-aţi mai auzit, inclusiv un cântec rămas statornic la Suceava, din vremea lui Ştefan cel Mare, încoace, pe care Mihai Eminescu, după cum mărturisea în mai 1883, îl învăţase „din Bucovina”, şi nu din Ardeal, unde călătorise îndelungă vreme, „Cucuruz cu frunza-n sus”, aşa cum îl cânta banda suceveană a lui Grigori Vindereu.

*

VatraDornei3_ref

*

Cucuruz Opis Muza Romana

Cucuruz partitura Muza Romana

Coperta Cate flori pe Dorna n sus m

75 Ciocarlia

*


Comments are closed