Uncategorized | Dragusanul.ro - Part 4

Bucovina Rock Castle, în ilegalitate

Doru Popovici, prezentându-şi idolul: JAN AKKERMAN

Doru Popovici, prezentându-şi idolul: JAN AKKERMAN

*

Astăzi, Doru Popovici, presat de liceenii săi, m-a sunat, ca să mă întrebe de Bucovina Rock Castle 2016, festival despre care nu mai știu nimic, pentru că nu sunt lăsat să știu, de când Centrul Cultural Bucovina e la cheremul mardeiașilor Mihaelei Beldiman, care, practic, m-au obligat, cu hărțuirile lor, să plec în concediu de odihnă, ca să pot scrie cele două cărți, prevăzute de programul cultural pe 2016, Bucovina și suferințele ei, în primul război mondial și, respectiv, Bucovina, între Holocaust și Eroism Umanitar. Nu-i vorbă, că și din concediu aș putea coordona primele etape ale festivalului, dar ar trebui să mă bazez pe un buget și pe o mobilitate individuală, pe care nu mă mai pot baza, de când am compărut în fața Inchiziției de Etică, Disciplină și Incultură, condusă de mâna dreaptă a lui Nechifor, Doru Sârghe, căruia nu am ce-i reproșa. Un proiect, adresat Consiliului Municipal Suceava, pe care mi l-au cerut consilierii liberali, majoritari în Consiliu și care vor să prevadă, în bugetul pe 2016 al Primăriei Suceava, o însemnată contribuție pentru Bucovina Rock Castle, zace uitat în sertarul biroului managerului Viorel Varvaroi, în vreme ce directorul Călin Brăteanu trage sfori, că de ce să mă ocup eu de muzică, în condițiile în care instituția are angajați șapte specialiști în muzică, specialiști care nu au ce face. Și are dreptate Călin Brăteanu, dar numai oblu și pieziș, specialiștii lui tocând frunze la câini fie din lehamite, fie din mediocritate. I-am oprit eu să caute și să scoată la iveală muzica medievală românească sau să întemeieze un festival de rock de să crape rânza în sfetcu, beldiman & covașă? Care încă mai grohăie împotriva moftului unui plod de la Cluj, adică fiul meu, Andi, iar cum beldiman & covașă au pus frâul pe Varvaroi atât de strâns, încât parcă vă și văd, la vară, prieteni, extaziați de rock-ul trupei Record și al altora de același calibru.

*

În vreme ce, la Cluj-Napoca, copiii mei, Mihnea Blidariu și Andi Drăgușanul negociază, deja, pentru festivalul de rock din Cluj-Napoca, cu trupe din lume care costă, fiecare în parte, mai mult decât întreg bugetul Bucovina Rock Castle, iar celălalt copil al meu (nu vă meargă mintea la prostii, că pe Mihnea și pe Lucy doar i-am adoptat), Lucian Francisc Csibi (Relative), concepe tricouri, sigle, benere, meșuri, site și ce mai trebuie, la Suceava au pus vremelnicii zbiri birocrația pe mine și nu mă mai pot implica în nimic. Dacă pierd luna ianuarie, cea în care putem stabili noi traseul de peste an al trupelor foarte bune de prin Europa, la vară aș păți ca Nechifor cu Smokey și s-ar face praf și pulbere festivalul.

*
Materialul care a pus pe jar tineretul Sucevei

Materialul care a pus pe jar tineretul Sucevei

*

Mai adineaori, am văzut peste o mie de laicuri, întru susținerea Festivalului Bucovina Rock Castle (am născocit acest titlu ca pe un joc de cuvinte, în traducere însemnând și Cetatea Rock Bucovina, dar și Cetatea de Piatră a Bucovinei) la un articol, postat pe acest site, în care povesteam despre agresiunea devastatoare a beldimanilor împotriva faptelor de cultură pe care eu le-am întemeiat și dus, cu încrâncenare, mai departe, Știu că supraviețuirea festivalului poate deveni o temă de sfadă electorală, în curând, și tocmai de aceea țin să precizez că, dacă pe durata concediului meu de odhnă pe 2015, adică până în 15 februarie, nu negociem cu trupele, ratăm ediția Bucovina Rock Castle din acest an, oricâtă bunăvoință vor avea, în august, viitorii președinte de Consiliu Județean și primar de Suceava, în cazul că, în județul și în orașul nostru, somnul națiunii, care naște monștri, nu-i va păstra tot pe ăștia, care ne-au cam adus la sapă de lemn. Copiii mei de la Cluj Napoca, Mihnea, Andi și Lucy, deși au de organizat un mare festival în municipiul lor (și mai au solicitări, despre care vă voi vorbi la timpul lor), pentru că se simt frați și cu tinerii care susțin festivalul sucevean, îmi tot cer să lupt, ca în fiecare an, până la capăt. Din păcate, am îmbătrânit, iar prostia elitelor mă scârbește atât de copleșitor, încât sunt pe cale să pun armele jos. Ca oricare Mercenar Negru, care ajunge să înțeleagă, în cele din urmă, că toate nu-s decât deșertăciune…


„Uitarea stăruie să se aşeze peste numele lui”

Gherasim

*

La 10 februarie a. c. (1943 – n. n.), s-au împlinit 10 ani de când Vasile Gherasim şi-a luat, pentru totdeauna, rămas bun de la pu­ţinii şi sincerii săi prieteni, care-l păstrează încă statornic şi cald într-un colţ al inimii lor. S-a stins în plină maturitate, la numai 40 de ani împliniţi de vârstă. Deşi nu s-a scurs, de atunci, decât o decadă, totuşi uitarea stăruie să se aşeze peste nu­mele lui.

*

Vasile Gherasim a apărut pe orizontul literelor bucovinene la un moment foarte neprielnic şi la o răscruce critică a împrejurărilor. El intră în câmpul scrisului bucovinean la 1918, când spiritele de aici şi de pretutindeni erau preocupate de politică şi de alte îndeletniciri mai practice, şi dispare după 1930, când îşi face zgomotos apariţia în literatura bucovineană prima generaţie de scriitori, ieşită din şcoala românească a acestei provincii. Vasile Gherasim şi George Voievidca sunt cei dintâi poeţi bucovineni apăruţi după Unire, ei sunt aceia care, la un moment dat, atunci când amuţise glasul de trubadur al vechii generaţii bucovinene şi încă nu începuse să cânte noua generaţie, sunt singurii poeţi care constituie puntea tradiţiei dintre Bucovina austriacă (politiceşte!) şi Bucovina românească. Ei sunt aceia care trec steagul literar al acestei generaţii către generaţia nouă.

*

Anul 1918 este pragul care desparte distinct, în Bucovina, două epoci istorice, aşa că Vasile Gherasim nu este acceptat nici de istoria de până în 1918 – pentru că nu scrisese nimic până atunci –, nici de istoria de după 1930, când el încetase să mai scrie. Astfel, Gherasim s-a stins în indiferenţa generală, iar antologiile literaturii bucovinene – cu excepţia celei scoase de subsemnatul în 1939 – îl trec vinovat sub tă­cere. Doar secţia cernăuţeană a Ligii culturale, pe care a con­dus-o, în calitate de preşedinte, în ultimii nouă ani ai vieţii, i-a înveşnicit, în parte, memoria, publicându-i, în 1934, cu pioasa strădanie a cuiva, care a ţinut să rămână anonim, poeziile, în colecţia „Iconar”.

*

Restul scrierilor sale literare, nuvele si schiţe, pe lângă atâtea articole de filosofie, istorie literară etc., au rămas înmormântate prin cele reviste cernăuţene (Poporul, Gazeta po­porului, Spectatorul, Şcoala, Voinţa şcoalei, Codrul Cosminului etc.) şi numai incidental şi foarte puţine, şi în câteva revi­ste, în afara graniţelor Bucovinei.

*

Epaminonda Bucevschi - Nănăşica

Epaminonda Bucevschi – Nănăşica

*

Oricât de scurtă i-a fost viaţa, totuşi bogată i-a fost activitatea. Trec peste activitatea lui de profesor secundar şi de suplinitor al unei catedre universitare, care îi revenea de drept şi care i-a fost statornic şi meschin refuzată de invidia politică, trec peste activitatea lui de preşedinte al Ligii culturale din Cernăuţi, de care perioadă se leagă ridicarea bustului lui Eminescu, în grădina „Arboroasa”, şi mă opresc la activitatea lui publicistică.

*

Gherasim a scris mult, foarte mult: a scris articole şi studii filosofice, în care caută să dibuiască spinoasa cale înspre o filosofie românească, el a scris studii pedagogice şi articole de istorie literară. L-au preocupat diferite aspecte ale istoriei literare, l-a preocupat mai ales fenomenul Eminescu. Dacă atâţia alţii şi-au legat numele de Eminescu prin simple îngăimări stilistice, Gherasim l-a pătruns adânc, l-a înţeles şi ni l-a tălmăcit. În două direcţii ale studiilor eminesciene şi-a câştigat merite deosebite: prin cercetări în satul Eminovicienilor din Bucovina, Gherasim a stabilit, odată pentru totdeauna, în ciuda atâtor teorii care de care mai extravagante, originea românească a lui Eminescu, şi, al doilea, prin alte studii temeinice, ni-l prezintă pe Eminescu, împotriva atâtor teorii contrare, ca poet optimist, preocupat în largă măsură de toate problemele care agitau spiritele româneşti din acea vreme.

*

Pe lângă filosof, pedagog şi istoric literar, Gherasim a fost şi poet, poet în adevăratul înţeles al cuvântului. Cine l-a cunoscut şi cine vede chipul lui Gherasim, nu poate să nu fie izbit de oarecare asemănare între el şi Eminescu. Această apropiere nu este numai incidentală. Dacă, vorba Latinului, ne este permis de a compara lucrurile mari cu cele mici, între Gherasim şi Eminescu nu este asemănarea numai de înfăţişare, ci şi în opera lor.

Găsim, în poezia lui Gherasim, aceeaşi dragoste de natură:

*

„Bătrâne codru-ţi zic: rămâi cu bine,

Eu azi mă duc în lumi străine ţie

Şi frunza ta se face aurie –

Încet, încet şi ţie toamna-ţi vine“

(Rămâi cu bine),

*

întâlnim aceeaşi dragoste pentru femeie, acelaşi suflet chinuit de suferinţa omenească, aceeaşi înclinare statornică înspre reflexivitate, deci, cum se spune curent, teme eminesciene, care, în genere, sunt tot atâta de bine teme ale poeziei de pretutindeni şi de totdeauna, ceea ce nu înseamnă, însă, că Gherasim a fost unul din imitatorii de duzină ai lui Eminescu, cum îi întâlnim în literatura noastră.

Această asemănare de teme se datoreşte soartei lor aproape identice, temperamentului lor comun şi preocupărilor egale în viaţă. Ca şi Eminescu, Gherasim a dus aceeaşi viaţă de zbucium, care se stinge la 40 de ani, ca şi dânsul, poetul nostru a cântat aceleaşi motive de inspiraţie – natura şi femeia – a fost frământat de aceleaşi probleme eminesciene.

*

„La ce-i făcută viaţa, moartea, dorul?“ (Vorbe, vorbe, vorbe), se întreabă şi Gherasim, pentru a ajunge la aceeaşi concluzie: „Doar vis e viaţa ce-ntrerupe somnul nefiinţei“ (Către Poezis…) şi, mai ales, îi caracterizează pe amândoi aceeaşi fire înclinată spre meditaţie, spre reflexivitate.

Totuşi, între Eminescu şi Gherasim există o mare deosebire în ceea ce priveşte atitudinea lor faţă de viaţă: pe când Eminescu, atât de des şi crunt dezamăgit de viaţă, îi arată tot dispreţul, râvnind nirvanic „setea liniştii eterne“, Gherasim cântă viaţa, este, prin excelenţă, poetul elanului de viaţă, ca şi Cerna.

Ce-i spune sufletul?

 *

„Iubeşte-adânc viaţa nesfârşită,

Psalmodiază-i imn de bucurie!

Iară iubirea, din etern simţită,

O rugăciune de-nălţare fie!“

(Vecernie).

 *

„Nu mor, chiar cruci la capul meu de pun“ (Vorbe, vorbe, vorbe), sfidează el, plin de soare, moartea. Un cărbune din soare căzu pe pământ şi-l însufleţi: „Iar un cărbune arzător căzu / Şi-n lutul meu“ (Devenire) şi, de atunci, toată viaţa-i e plină de soare.

 *

„În plânsul meu dintâi strigat-am soare

Şi soare fost-a gândul meu dintâi.

Şi soare am văzut în ochii tăi,

Spre el mă avântau gândiri uşoare“

(Al vieţii mele soare).

 *

Îmbătat de soare, se crede un titan: „Ne credem zei, având pe Dumnezeu în noi“ (Stropul):

 

„Credeam că sunt menit a dezlega

Al veşniciei glas; credeam c-ascult

Cum florile-mi şoptesc, şi tot mai mult

Parcă-mi vorbea zefiru-n limba sa.

Şi picuri de-adevăr cădeau din stele,

Şi soare, lună se topeau în minte-mi:

Un zeu eram, căci totul eram Eu…“

(Sunt om).

*

Şi, totuşi, constată că nu e decât un simplu om:

*

„Vârtej de patimi, doruri de puteri

Titanice şi de blestem, de vreri,

De farmece ce mintea n-a cuprins…“

(Iadul).

*

Iată-l pe Gherasim, aşa cum ne apare din poezia sa, mai mult gândire, decât simţire.

Şi eroii nuvelelor sale, destul de numeroase, sunt mai degrabă nişte romantici cerebrali, nişte fiinţe eterice, în genul „Sărmanului Dionis“, decât oameni de acţiune.

Atât pictorul Niţă Mândrea, din nuvela „Înspre soare“, cât şi profesorul Vereanu, din „Emaus“, părintele Iov, din „Orfanul“, ca şi Moş Anghel, din „Turnul din Soroceni“, sunt oameni singurateci, care trăiesc şi se zbuciumă pentru fiinţele lor dragi şi, atunci când ele dispar, se mistuie şi ei nostalgic pe calea întunericului. Sunt fiinţe care, departe de zgomotul lumii din jur, îşi plăsmuiesc o lume a lor, ţesută din singurătate, linişte, pasiune pentru artă şi adâncă credinţă în cel Atotputernic.

*

Epaminonda Bucevschi - Han în Brăila

Epaminonda Bucevschi – Han în Brăila

*

Nu ştiu dacă nu trebuie să vedem în aceste fiinţe pe însuşi Gherasim: retras de lărmuiala lumii, pasionat pentru artă, adânc cucernic, trăindu-şi intens lumea plăsmuită interior, care, atunci când şi-a văzut zdrobit idealul vieţii, s-a retras în lumea cealaltă, unde continuă să trăiască fericit ca şi eroul din „Emaus“.“

*

Constantin LOGHIN

(Revista Bucovinei, Anul II, No. 2, Cernăuţi, 1943, pp. 49-53)


Denunţ penal, cu materialul clienţilor

Cine a aprobat licitaţia câştigată de firmele Mihaelei Elena Beldiman?

Cine a aprobat licitaţia câştigată de firmele Mihaelei Elena Beldiman?

*

Dacă tot nu mai am voie să mai fac festivaluri, recuperări de memorie, reviste şi cărţi, beneficiind de vreo lună şi mai bine de concediu de odihnă şi recuperări, chiar că mă pun gazetăreşte pe căutat, aşa că denunţul penal anterior însemna doar o schiţă. Păcat că nu publică, pe site, Consiliul Judeţean şi atribuirile de organizări de festivaluri, precum „Comorile Muntelui” şi „Legendele Bucovinei”, care se fac doar cu logistica gratuită a salariaţilor Centrului Cultural „Bucovina”, dar banii se atribuie unuia, „cu mucii în batistă”, nici barbat, nici dăştept, dar oţ de crapă lemnele.

*

Bun, deocamdată, să vă arăt cum se joacă cu falsurile în acte publice soţii Beldiman, care au vreo câteva firme, dar nu declară decât una, care, ptiu, drace, tocmai a câştgat un miliard douăsute douăzeci de milioane din banii Consiliului Judeţean Suceava, graţie şefei supreme la Direcţia generală organizare, resurse umane şi achiziţii publice. Una dintre firmele la care sunt ei acţionari, fără s-o recunoască şi fără ca Tiberiu Beldiman să-şi declare… dividentele, este Financial Consulting, după cum vedeţi în următoarele două postări:

*

2012 M dividente

2013 M dividente

Vedeţi ce scrie mai sus: „Prezenta declaraţie consituie act public şi răspund potrivit legii penale pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate”. Valabil şi pentru Tiberiu Beldiman, care nu şi-a declarat dividentele, dar şi pentru Mihaela Beldiman, care, în 2013, nu şi-a declarat firma, în care, împreună cu soţul, după cum declară când îi vine, a investit peste un miliard şi jumătate:

*

La "investiţii", Mihaela Beldiman nu declară ce...

La „investiţii”, Mihaela Beldiman nu declară ce…

... cu mândrie: Training & Consulting, mândra câştigătoare a licitaţiei trucate. Fals penal.

… cu mândrie: Training & Consulting, mândra câştigătoare a licitaţiei trucate. Fals penal.

*

Prin urmare, mâine, când mă trezesc (sunt în timpul meu liber, dorm cât vreau), merg cu denunţul penal la DNA, şi cu plângerea penală pentru hărţuire, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava. Să le depun. Numai că denunţul, în final, arată aşa:

*

DOMNULE PRIM-PROCUROR,

*

Subsemnatul DRĂGUŞANUL ION, cetăţean român etc., vă aduc la cunoştinţă următoarele:

*

În baza Invitaţiei de participare nr. 378385, din 25.08. 2015, întemeiată pe Raportul de oportunitate nr. 17482 din 07.08.2015, semnat de Şef serviciu IT Felicia Paşniciuc, vizat de Director General Mihaela Elena Beldiman, Consiliul Judeţean Suceava a organizat o licitaţie de achiziţie de servicii de publicitate.

*

În 28 octombrie 2015, s-a publicat anunţul de atribuire numărul 193489 din 28.10.2015, prin care două firme, SC SVL Media Productions SRL sat Tişăuţi, com Ipoteşti, nr. 179X, CUI 34127298, şi SC Training & Consulting Group SRL Bld 1 Dec. 1918 nr. 15, Pavilion Administrativ, camera 4, et. 2, CUI RO23355304, ambele fără nici un angajat, proprietăţi ale soţilor Mihaela Elena şi Tiberiu George Beldiman, şi fără să deţină, la ora licitaţiei, un ziar şi, respectiv, o televiziune, ci doar un site, „Suceava Live”, cu număr de accesări nedovedite, şi-au adjudecat, în dauna asocierilor tuturor cotidianelor cu tiraj şi tradiţie ale Sucevei şi, respectiv, a televiziunilor locale, sumele de 111,200.04 RON şi, respectiv, de 122,400 RON. Deci un total minim de peste 50.000 EURO, cât este limita minimă, pentru că valoare estimată totală este de 567,900 RON, firmelor incriminate revenindu-le un total de peste 450.000 RON, deci peste patru miliarde şi jumătate, adică peste 100.000 EURO. Dintr-un tun, în care soţia, înalt funcţionar public, organizează, iar soţul îşi abandonează cariera politică doar ca să înşface bănetul public, iese suta de mii de euro.

*

Cum funcţionarul public superior, care a coordonat licitaţia, conform atribuţiunilor funcţiei şi vizelor de „legalitate”, este doamna Mihaela Elena Beldiman, iar proprietarii celor două firme câştigătoare sunt Tiberiu George Beldiman, fost consilier judeţean, care şi-a depus demisia pentru a nu fi în conflict de interese, şi Mihaela Elena Beldiman, vă rog să luaţi în cercetare dosarele licitaţiei, pentru că:

*

a). A existat o licitaţie anterioară, la care firmele menţionate declarau în fals că prestaseră servicii publicitare, în valoare de 500.000.000 lei, pentru Centrul Cultural „Bucovina; când asocierea de ziare a cerut explicaţii de la Centrul Cultural „Bucovina”, licitaţia s-a anulat, ca să se poată distruge falsurile din dosarul firmelor domnului Tiberiu George Beldiman. O pot confirma reprezentanţii ziarelor care au licitat şi cărora, din imprudenţă, şeful comisiei de licitaţie le-a arătat declaraţia falsă. Probabil că există, la acel dosar, şi falsuri privind tiraj/audienţă/accesări, dar cum eu nu am acces la dosarele licitaţiei, vă rog pe dumneavoastră să dispuneţi cercetări.

 

b). La a doua licitaţie, cea câştigată de firmele fără ziar şi fără televiziune, ci doar cu un site necitit de nimeni, organizatorii licitaţiei, coordonaţi de Directorul General Mihaela Elena Beldiman, au eliminat toate componentele prevăzute în Raportul de oportunitate nr. 17482 din 07.08.2015 (raportul preţ – tiraj/audienţă/accesări), şi astfel, minimum 50.000 euro, bani publici, pot fi solicitaţi în Justiţie, în baza contractului semnat, de firmele lui Beldiman Tiberiu George şi ale Mihaelei Elena Beldiman şi care vor fi plătiţi de Consiliul Judeţean Suceava, din dispoziţia Directorului General al Consiliului Judeţean Suceava, Mihaela Elena Beldiman.

 

c). Arhiva site-ului „Suceava Live” conţine numeroase probe de corupţie, Direcţia Silvică Suceava plătind publicitate site-ului încă din 2012, când pe acest site nu fusese postat nici un material (consecinţa: 0 cititori), şi plăteşte şi astăzi. Desigur că eu nu am acces nici la contractele încheiate de Direcţia Silvică Suceava cu un site pe care nu-l citeşte nimeni, şi de aceea mă adresez dumneavoastră.

 

d). Declaraţiile de avere ale soţilor Beldiman, ambele postate pe site-ul Consiliului Judeţean Suceava conţin falsuri în declaraţii, precum:

 

– nedeclararea de către Mihaela Elena Beldiman, în 2013, a investiţiei în SC Training & Consulting Group SRL, deşi Tiberiu George Beldiman declara o investiţie de 131.000 lei, revenindu-i şi un venit anual, pe 2012, de 968 lei; în anii următori, în declaraţia de avere Mihaela Elena Beldiman trece în declaraţii o investiţie de 162.646 lei, cu titlul „titular soţ”;

 

– Tiberiu George Beldiman şi Mihaela Elena Beldiman nu au declarat acţionariatul parţial sau total la SC Financial Consulting, pentru care, conform declaraţiei de avere a Mihaelei Elena Beldiman din 14.05.2013, Tiberiu George Beldiman primea, pentru anul 2012, 63.442 ron, reprezentând „dividente”, dividete nedeclarate şi de Tiberiu George Beldiman;

 

– Tiberiu George Beldiman şi Mihaela Elena Beldiman nu şi-au declarat acţionariatul la cea de a doua câştigătoare a licitaţiei falsificate, SC SVL Media Productions SRL sat Tişăuţi, com Ipoteşti, nr. 179X, care face „trust” de încasat publicităţi nemeritate cu menţionata SC Training & Consulting Group SRL, din aceeaşi localitate, dar cu sediu închiriat în Suceava.

*

Solicit tragerea la răspundere a tuturor făptuitorilor, inclusiv a funcţionarilor publici care, din slugărnicie, au fost complicii făptuitorilor.

 

Mijloacele de probă, în afară de cele menţionate şi care pot fi consultate pe site-ul Consiliului Judeţean Suceava şi pe site-ul „Suceava Live”, sunt dosarele licitaţiei trucate, la care eu nu am acces.

Numele martorilor se găsesc în aceleaşi dosare, fie ca păgubiţi, fie drept victime ale dictaturii directorului general din Consiliul Judeţean Suceava.

*

Ca mijloace de probă următoarele fotocopii:

 

1. Aprobarea şi coordonarea licitaţiei CJ în favoarea firmelor Mihaelei Beldiman şi Tiberiu Beldiman;

2. Dividentele declarate de Mihaela Beldiman, nu şi de Tiberiu Beldiman, la o firmă nedeclarată de amândoi;
Dividente declarate de Mihaela Beldiman la o firmă nedeclarată. Nu apar în declaraţia lui Tiberiu Beldiman;

3. Fals în declaraţii prin omiterea voluntară a plasamentului în Training & Consulting, prezentă în declaraţia soţului;

4. Declaraţia lui Tiberiu George Beldiman, care dovedeşte falsul anterior al Mihaelei Beldiman.

*

12 ianuarie 2016                                           Ion Drăguşanul

 *

DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL DNA SUCEAVA


Hărţuit de Beldiman şi Covaşă: Plângere penală

BOA 11

*

                           Domnule Prim Procuror,

*

Subsemnatul DRĂGUŞANUL ION, cetăţean român, domiciliat în municipiul Suceava, str. Mărăşeşti, nr. 31, bl. A9, sc. B, et. 1, ap. 5, judeţul Suceava, născut în localitatea Salcea, în 25.01.1955, fiul lui Ilie şi Viorica Gâză, posesor al CI seria AV nr. 545327, CNP 1550125335016, formulez prezenta plângere penală împotriva făptuitorilor BELDIMAN TIBERIU GEORGE şi COVAŞĂ ALEXANDRU, ambii cu domiciliu de citare în Suceava, la sediul SC Trening & Consulting Group SRL, bld 1 Decembrie 1918, Pavilion Administrativ, camera 4, judeţul Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire, prevăzută şi pedepsită de art. 208 Cod penal (1. „Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără un drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de aceasta, cauzându-i o stare de temere”).

*

Motivele plângerii:

*

În fapt, în datele de 03.12.2015, cu adresele înregistrate la Centrul Cultural „Bucovina”, adică la instituţia la care sunt salariat, sub nr. 3844/03 şi 3853, de 07.12.2015, cu adresa nr. 3920, de 08.12.2015, cu adresele nr. 3944 şi 3944/08, de 15.12.2015, cu adresa nr. 4062, de 16.12.2015, cu adresa nr. 4095 şi din 29.12.2015, cu adresa 4213, făptuitorii BELDIMAN TIBERIU GEORGE şi COVAŞĂ ALEXANDRU, continuând tentativa de linşaj mediatic din 03.12.2015, când au distribuit fiecărui şef din cadrul Centrului Cultural „Bucovina” câte un exemplar al tipăriturii „Suceava Live”, care titra: „Ion Drăguşanul, Mercenarul Negru al presei şi culturii sucevene”, au săvârşit presiuni asupra conducerii Centrului Cultural „Bucovina”, cerând sancţionarea exerciţiilor mele de liberă exprimare printr-o publicaţie electronică personală (dragusanul.ro), prin desfacerea contractului de muncă de la Centrul Cultural „Bucovina”, şi obţinând convocarea mea în faţa Comisiei de Etică şi Disciplină a Centrului Cultural „Bucovina”, pentru fapte care nu au nici o legătură cu activitatea mea de salariat în cadrul acestei instituţii, în data de 11.01.2016, prin adresa nr. 21 din 05.01.2015.

 *

Linşajul mediatic, element al infracţiunii de hărţuire, şi hărţuirea în sine au început ca represalii pentru „îndrăzneala” de a denunţa pe site, cu titlul „Un ziar şi o televiziune, pe banii dumneavoastră”, trucarea licitaţiei de atribuire de publicitate a Consiliului Judeţean Suceava, în favoarea firmelor protejate SC Training & Consulting Group SRL şi SC SVL Media Productions SRL, ambele cu sediul în Tişăuţi-Lisaura, ambele fără organe media anterioare, precizând că „Nu ştiu ce relaţii au patronii reali (doamna şi domnul B?) ai celor două făcături media, care primesc de la CJ Suceava aproape 6 miliarde de lei vechi (cele 111,200.04 ron, fără TVA, şi 122.400 ron, fără TVA, reprezintă sume minime), başca alte miliarde, de la Primăria Sucevei şi de la Direcţia Silvică Suceava, aşa cum nu ştiu cine stă în spatele firmelor din Lisaura-Tişăuţi, SC Training & Consulting Group SRL şi SC SVL Media Productions SRL, care sunt, în realitate, una singură. Dar prin aceste două firme, fără antecedente şi eficienţă mediatică, care n-au plătit, niciodată, un leu la bugetul de stat, un şmecher fură, pur şi simplu, vreo 10 miliarde de lei vechi de la buget (CJ, Primăria şi Direcţia Silvică Suceava)”.

Menţionam, de asemenea, că “În vreme ce presa profesionistă a Sucevei, constituită, în timp, pe bani proprii, popularizează gratuit, amplu şi convingător activitatea Consiliului Judeţean Suceava, a Primăriei Suceava şi a Direcţiei Silvice Suceava, aceste trei instituţii publice deversează vreo zece miliarde din impozitele dumneavoastră în buzunarele unui speculant. Nu e treaba mea să ştiu cine sunt doamna şi domnul B., care s-ar afla în spatele acestei ticăloşii, iar lingăii folosiţi drept instrumente nu mă interesează. Pot să se joace de-a jurnaliştii, deşi nu sunt, şi “Artistul”, şi Covaşă şi tot neamul lor, dar ar trebui să conştientizeze că fac parte dintr-o fraudă sfidătoare, din care se aleg cu firimituri, în detrimentul presei profesioniste din judeţul Suceava: “Monitorul de Suceava”, “Jupânu”, “Intermedia”, “Top 91″,  ”Crai nou”, “Radio As”, “Bucovina TV”,  ”Obiectiv de Suceava”, “Impact FM”, “Viva FM” şi cam atât”.

 *

Precum se vede din adresele înaintate de făptuitori Centrului Cultural „Bucovina”, ei nu urmăreau binele culturii sau cheltuirea eficientă a banului public de către salariaţi ai instituţiei, inclusiv cei de decizie, scopul lor fiind doar hărţuirea sistematică a subsemnatului şi determinarea conducerii Centrului Cultural „Bucovina”, prin presiunile exercitate, să-mi desfacă unilateral contractul de muncă, în ciuda faptului că toţi salariaţii acestei instituţii nu au realizări, an de an, măcar pe jumătate faţă de performanţele mele de slujitor împătimit al culturii şi al memoriei.

 *

Persoana vizată în cele 7 (şapte, din care două, menţionate de adresa nr. 4213 din 29.12.2015, nu mi-au fost puse la dispoziţie, ca să-mi pot face apărarea în cunoştinţă de cauză) este, mereu şi mereu: „următorii salariaţi: Ion Gâză Drăguşanul” (3853), „salariatul Ion Drăguşanul” (3920), „vă rog respectuos, a avea în vedere în cadrul cercetării disciplinare a domnului Ion Drăguşanul” (3944), „instituţie angajatoare a salariatului Ion Drăguşanul (4062)”, „dovezi edificatoare privind materialele şi articolele defăimătoare publicate de salariatul instituţiei Dvs.” (4094), „materiale defăimătoare publicate şi difuzate de Ion Drăguşanul” (4213).

 *

Nici o adresă nu conţine trimiteri la manifestările culturale pe care le-am organizat eu, la cărţile pe care le-am scris sau doar îngrijit, la recuperările de muzică medievală românească – premieră absolută, la fonotecările patrimoniului Voievidca – iarăşi, în premieră absolută, sau la recuperări de sărbători bucovinene (Ziua Bucovinei – atestarea Bucovinei geografice, în 30 martie 1392, Ziua Scrisului Bucovinean, Ziua Artelor Plastice Bucovinene) sau cea dedicată memoriei întemeietorului Cetăţii şi al Târgului Sucevei, Petru Muşat, prin Bucovina Rock Castle, sărbători care nu s-au mai făcut până la mine.

 *

Hărţuirea vizează doar activitatea mea publicistică, făcută în timpul meu liber şi într-o publicaţie electronică particulară, urmărindu-se concretizarea stării de temere prin mereu repetatele stereotipii obsesive, de genul „solicit raportat la gravitatea faptelor, desfacerea contractului individual de muncă al salariatul Ion Drăguşanul”, solicitări agramate (ba dezacorduri grave, precum în citatul de mai sus, ba virgule între subiect şi predicat şi nici o virgulă la complementare, ca peste tot).

 *

Prejudiciul pe care făptuitorii mi l-au creat prin săvârşirea infracţiunii de hărţuire (şi şantaj, şi ameninţare – dar le consider doar consecinţe) nu poate fi cuantificat în bani, deci nu solicit nici un ban despăgubire, ci doar constatarea şi sancţionarea infracţiunii de hărţuire.

*

În drept, fapta constituie infracţiunea de hărţuire, prevăzută şi pedepsită de art. 208 Cod penal.

 *

În dovedirea plângerii, înţeleg să mă folosesc de următoarele probe cu acte:

 

– fotocopia celor 2 pagini din „Suceava Live”, cu care s-a început hărţuirea;

– adresele înregistrate la Centrul Cultural „Bucovina”, cu numerele: 3853 din 3 decembrie, 3920 din 7 decembrie, 3944 din 8 decembrie, 4062 din 15 decembrie, 4095 din 16 decembrie, 4213, din 29 decembrie;

– adresele înregistrate la Centrul Cultural „Bucovina”, cu numerele 3844/03 din 3 decembrie, şi 3944/08 din 8 decembrie, care nu mi-au fost puse la dispoziţie, pentru a-mi face apărarea, dar le solicit ca probe;

– adresa de convocare nr. 21 din 5 ianuarie 2016.

*

Data 12.01.2016                                                 Ion Drăguşanul

 *

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL

PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SUCEAVA


Cum am salvat 50.000 euro bani publici

Afis 7 ianuarie 2015 micsorat

*Într-un poem din tinereţe, „Opriţi planeta, eu vreau să cobor”, scriam că „sunt o fiară parcă hăituită, cu-o unghie de plumb înfiptă-n umăr”, cu trimitere directă la „vânarea de urşi” (titlul plachetei cu care câştigasem concursul de debut al Editurii „Albatros”), adică în cunoştinţă de cauză cu faptul că un vânător, dacă nu e sigur că poate să-l ucidă pe urs dintr-un singur glonţ, nu trage, pentru că un urs rănit îţi ucide toată haita, şi nici tu, vânătorul, nu prea ai şanse să scapi cu viaţă.

*

Începând din 1 decembrie 2015, „sunt o fiară parcă hăituită, cu-o unghie de plumb înfiptă-n umăr”. Spun că din 1 decembrie 2015, pentru că abia atunci am prins firele trucate prin care publicitatea Consiliului Judeţean Suceava, cu valoare minimă de 50.000 euro şi cu un maxim dublu, fusese atribuită, prin licitaţie trucată, unor firme din comuna Ipoteşti, despre care nu ştiam nimic, decât faptul că, la momentul licitaţiei, nu aveau un ziar şi, deci, nici un cititor, şi că nu aveau o televiziune, fie ea şi prin net (pe care nu o vizionează mai nimeni), în defavoarea asocierilor de ziare şi, respectiv, de televiziuni sucevene cu tiraj/audienţă, cu notorietate şi cu multe impozite plătite bugetului public.  Am scris, atunci, un material despre site-ul care înşfăca publicitate de la Direcţia Silvică Suceava şi pe vremea când nu avea nici un material postat – iar de atunci, e abonat la în a vesti vânzări de cai şi de masă lemnoasă, başca măsuri de ocrotire a păduri. Şi cum aveam de postat o caricatură de prin 1883, în care, în vremea sărbătoririi Naşterii lui Iisus, se ironiza, cu desen şi text versificat, „naşterea”, de către Austria, a „mittel Europa”, am transpus caricatura şi metrica textului în contextul actual, flerul meu jurnalistic, probat de-a lungul anilor, spunându-mi că trucarea licitaţiei CJ are o legătură cu directoarea Mihaela Beldiman, fie şi din perspectiva unui clar conflict de interese. Nu aveam şi nu am nimic cu Mihaela Beldiman, dovadă că, într-una dintre cărţile lansate în ianuarie 2015, îi şi dedicasem un poem în acrostih, gest care o încadra în rândul prietenilor (în sens de amici):

*

M Poemul dedicat

Postările sunt făcute prin compresie, iar dacă vă interesează vreunul dintre textele scanate, faceţi click pe imagine şi vizualizaţi o imagine dublă.

*

Pe vremea când făceam „NordPress”, Mălina Aniţoaei, trimisă de Mitică Teodorescu în spionaj, îmi ceruse „lista” şi, cum nu ştiam despre ce listă ar fi vorba, a precizat: „Lista cu prietenii dumneavoastră, ca să nu scriu despre ei”. Şi i-am explicat că, dacă are dovezi că un prieten de-al meu a furat sau a săvârşit vreo ticăloşie, să scrie prioritar despre caz, iar dacă nu are ea curaj, atunci să-mi dea mie probele, că scriu eu. Pentru că eu sunt prieten cu oameni, nu cu nişte hoţi dovediţi. Şi dusă a fost Mălina, îndărăt, la „Crai nou”, unde scrie şi astăzi, eu numărând-o, ca şi pe Mitică Teodorescu, între prietenii mei durabili, în pofida unor încontrări fortuite.

*

Taman la fel gândeam şi despre Mihaela Beldiman, înainte de a prinde de veste despre gaşca ei de ciomăgari ai condeiului, cu care vrea să bage spaima în toţi cei care se împotrivesc furtului banului public. Deci nu o acuzasem încă de nimic, pentru că nu ştiam nimic, când, prost sfătuită, şi-a slobozit haitele spre mine, un amărăştean de urs, care se trage din nişte gâze călăraşe răzeşeşti prin Coţmani, întâi printr-un fleoş imbecil şi mincinos în „live”, fleoş ziar, apoi cu o ditamai hărţuirea, de care n-am avut habar până ieri, când mi s-a comunicat:

*

M Hartuire consecinta

Afis 2 30 ianuarie 2015 m

*

Ca orice prezumtiv vinovat (la ştabii politici, prezumţia de nevinovăţie nu funcţionează), am cerut, în copii autentificate, „conţinutul sesizărilor” – 6 într-o lună! – şi brusc mi-am amintit de „Art. 208 (1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără un drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de aceasta, cauzându-i o stare de temere„, articol din Codul Penal care sancţionează cu închisoare hărţuirea. Bineînţeles că o să le dau satisfacţia, tuturor celor care îmi poartă sâmbetele, de a se bucura, lecturând operele fasciste ale cuplului de nepublicişti covaşă şi beldiman, care au ajuns până acolo încât pur şi simplu îi ordonă bietului Viorel Varvaroi să mă demită. Motivul? Pentru că îmi exercit dreptul consituţional la liberă exprimare pe acest site, pe care aş fi postat materiale şi în timpul orelor de program 8-16 – de unde să ştie ăştia că, de câte ori ai o lansare, un concert, o fonotecare sau un festival, programul tău începe la orele 14-16 şi se termină, uneori, şi la 4 dimineaţa?

Afis Atestare ZICALASII mic

*

 Gata, nu mai comentez, ci vă las să citiţi capodoperele semnate de covaşă şi beldiman, unele, precum cea din 8 decembrie, „CONFIDENŢIAL – destinatar doar l-lui Director Viorel Varvaroi„, ca să aflaţi ce nulitate-mediocritate absolută şi om fără inimă sunt eu, cel care se împotriveşte cu atâta cruzime furtului celor 50.000 bani publici (dacă nu scriam, puteau face, pe şest, acţiune în justiţie şi, conform contractului valabil, deşi ilegal obţinut, înşfăcau bănetul!). Doar o ultimă precizare: hărţuirile prevăzute de articolul 208 (1) Cod Penal sunt datate în 3, 7, 8, 15, 16 şi 29 decembrie, toate avându-mă ca unică ţintă de intimidare (sunt o puzderie cei care nu fac nimic, rataţii politici, pricopsiţi în cultură doar ca să semneze condica, dar despre unul, măcar unul dintre ei, nu întreabă nimic hărţuitorii – dovadă de inactivitate a cerebelului). Desigur că, dacă tot îi preocupă atât de mult activitatea mea şi numai a mea, o să tot postez câte un afiş. Nu de alta, dar ca să afle şi onoraţii componenţi ai Comisiei de Etică şi Disciplină din cadrul Centrului Cultural „Bucovina” despre actele de cultură-cultură, care se petrec în extraodinarul, eficientul, prestigiosul lor mandat, sub cârmuirea măreaţă, vizionară, europeană şi modernă a Preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor, şi sub gestiunea morală în litera şi spiritul legii a Doamnei Director Mihaela Beldiman. Să vă trăiască!

*

M Hartuire Live p 1

M Hartuire Live p 2 sus

Hartuire Live p 2 jos

AFIS ZICALASII 13 APRILIE mic

M Hartuire 3 decembrie p 1

M Hartuire 3 decembrie p 2

Afis Scantei 22 aprilie 2015

M Hartuire 7 decembrie

AFIS Istrati M

M Hartuire 15 decembrie

AFIS ZICALASII IUNIE MICSORAT

M Hartuire 16 decembrie p 1

M Hartuire 16 decembrie p 2

M Hartuire 16 decembrie p 3

M Hartuire 16 decembrie p 4

M Hartuire 16 decembrie p 5

M Hartuire 16 decembrie p 6

M Hartuire 16 decembrie p 7

AFIS NATIUNEA CREATORILOR AUGUST 2015 M

M Hartuire 29 decembrie p 1

M Hartuire 29 decembrie p 2

M Hartuire 29 decembrie p 3

M Hartuire 16 decembrie p 4

M Hartuire 29 decembrie p 5

M Hartuire 29 decembrie p 6

*

Ei, v-au plăcut? V-aţi răcorit pe monstrul de Drăguşanul? Dacă nu v-aţi răcorit, mai postez nişte afişe (nu le am pe toate, de pildă cel al minunatei expoziţii a lui Victor T. Rusu, din 13 februarie, în care i-am fost nu doar moderator), ca să crape rânza în beldimani şi covaşi, înainte de a apuca eu să redactez (nu-i nici o grabă, dar sunt om harnic) plângerea penală pentru hărţuire (probele le aveţi mai sus şi le-aţi putut citi) şi denunţul pentru corupţie. Dar mă pot lăsa păgubaş şi de plângere, şi de denunţ, dacă beldiman şi covaşă solicită Consiliului Judeţean Suceava anularea contractului de atribuire de publicitate (scapă şi de DNA, dacă o fac). În fond, asta mă interesează: să nu fure şmechereşte banul public. Iar abia chestia asta se numeşte „interes legitimim”, măi ciomăgari ai condeiului, care nici n-aţi băgat de seamă ce blazon am eu la acest site (dacă n-ar fi al meu, s-ar numi el dragusanul.ro? Dar mereu umblaţi cu cioara vopsită, pezevenchilor!). Dacă denunţaţi unilateral contractul necuvenit (oricum nu o să vedeţi banii nemeritaţi) şi mă anunţaţi telefonic, în timpul zilei de mâine, renunţ şi la plângere, şi la denunţ. Chestia asta nu v-ar transforma nici în oameni cinstiţi, nici în jurnalişti, dar nu-i bai!

*

Afis Ziua Artelor 2015 micsorat

Afis ZIUA SCRISULUI BUCOVINEAN M

Afis A brc 2015 m

AFIS ZIUA CEA MAI SCURTA M


Pagina 4 din 16« Prima...23456...10...Ultima »