Uncategorized | Dragusanul.ro - Part 15

Începe fonotecarea cântecelor naţionale bucovinene

Port din regiunea Ceremuşului – de Julius Zuber

Port din regiunea Ceremuşului – de Julius Zuber

*

Cântecele, horele şi jocurile naţionale bucovinene, numite impropriu “folclor”, zac uitate, cu miile, prin manuscrise şi culegeri vechi, fără a fi consultate măcar pentru împopoţonarea cu doctorate şi neincluse în repertoriile instituţiei “profesioniste”, care băşcălizează memoria lui Ciprian Porumbescu sau a ansamblurilor de amatori din localităţile Bucovinei. Tot felul de trepăduşi, cu statut de membri ai Uniunii Compozitorilor, falsifică şi răs-falsifică dansurile care ne-au mai rămas în manele folcloroase pentru nunţi şi electorale.

*

Pentru că unii dintre noi consideră că avem datorii de împlinit faţă de patrimoniul de spiritualitate românească, de luni, 15 septembrie, vom începe fonotecarea (cu Răzvan Mitoceanu – la Vioară, Petru Oloieru – la ţambal, Dănuţ Lungu – la pupitru) următoarelor moşteniri ale vremurilor, uitate în manuscrisele lui Alexandru Voievidca (altele, decât cele din cartea lui Friedwagner; menţionez, deocamdată, doar piesele orchestrale, nu şi cele cu text, exceptând câteva cântece foarte vechi):

*

1. Grigore VINDEREU

*

Hora bătrânească – p. 132, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – p. 133, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

*

2. Ion BIDIREL

* 

La păhar dulce – 954, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 8 ianuarie 1908

Foaie verde mărăciune – 578, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Hora frumoasă – 575, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Hora mare – 577, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Hora ţupăită – 573, Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ileana (Un joc) – 574, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ţărăneasca – 576, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Puiculiţa. Un joc – 572, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

*

3. CÂNTECE ŞI MELODII VECHI

*

Bâr oiţă, ba! – 1156, lăutarul Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909

Bătuta din Stroieşti – 160, învăţător Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 25 oct. 1907

Busuioc – 171, lăutarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907

Când punguţa mi-era plină – 1678, Niculai Ienciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911

Cântec bătrânesc – 1685, Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911

Cântec vechi – 1862, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Frunză verde de trii flori – 409, cantor Nicanor Verenca din Rus-Mănăstioara, 24 feb. 1908

Frunză verde mărăcine – 1684, Bujdei Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din G. Solcei, 25 aug. 1911

Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan din Mănăst. Humorului, 10 oct. 1907

Hora lui Moş Cimpoi – 665, lăutarul Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908

Hora Storojineţului – 1401, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909

Jocul babelor – 1689, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911

Mărioară din poiană – 1683, Bujdei Ion Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911

Moldovenească – 951, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 15 oct. 1908

Nu ştiu, Doamne, ce să fac! – 114, Simion Buburudzan din Măn. Humorului, 10 oct. 1907

Pe o stâncă naltă – 1688, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911

Portretul (Cântec vechi) – 2118, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914

Şi are, măi! – 177, scripcarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907

*

4. MELODII CEREMONIALE DE NUNTĂ

*

Chindia – 195, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907

Chindie (la masă) – 1686, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 aug. 1911

Buleandra (la înhobotat) – 1148, Gh. Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909

Busuioc la păhar dulce – 752, Nicolai Pazariu din Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Când joacă zestrea – 18, Mihai Iroftei din Horodnicu de Jos, 16 septembrie 1907

Busuioc când se rădică masa – 210, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, 31 oct. 1907

Cântec la masă – 1559, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec la masă – 1560, Iordachi Gerasim alui Ioan din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec la masă – 1676, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911

Cu schimburile – 317, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 decembrie 1907

Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroşan din Grăniceşti, 24 decembrie 1907

Di trii ori pe după masă – 1273, Vasile alui Gh. Savescu din Ciudei, 22 aug. 1909

Jocul cu zestrea – 101a, învăţător Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 26 oct. 1907

La iertăciune – 1875, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

La-nbalţatu (înhobotatu) miresei – 748, Nichita Zlotar din Gura Sadovei, 30 iulie 1908

La îmbalţatu miresei şi la zestre – 913, Precop Hău din Valea Putnei, 5 oct. 1908

La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Sârbă veche. La înhobotat – 1328, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909

La pornire – 1555, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1912

La pornire – 1864, Alexandru al lui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

La scoaterea danţului – 781, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908

La scoaterea zestrei – 101, Iancu Paranici din Pârteştii de Jos, 7 octombrie 1907

La zestre – 662, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908

Plângi, mireasă – 1212, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Taci, mireasă, nu mai plânge! – 649, învăţător Mihai Bilous din Stulpicani, 13 iulie 1908

Vivat la masă mare – 804, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Zicală la înhorbotat – 1871, Alexandru al lui V. Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1910

*

Buciumul – 846

La uratul de Sf. Vasile – 1350, Gheorghe Todosan din Ostriţa, 17 oct. 1909

*

5. JOCURI ŞI HORE

*

Alivanca (Un joc) – 392, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Anicuţa. Sârbă – 330, trompetistul Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908

Arcanul un joc – 1214, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Arcan – 722, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Arcanu (un joc) – 276, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Arcanu (un joc) – 276, copia pe curat

Ardeleanca (Un joc) – 206, Lazar Mândru din Drăgoieşti, 30 oct. 1907

Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan din Grăniceşti, 24 dec. 1907

Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţător Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907

Ardeleneasca (din Stroieşti) – 161, înv. Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 25 oct. 1907

Ardelenească – 2122, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914

Ardeleneasca – 394, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

Balercuţa, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Baraboi, un joc – 1174, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Berbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Bătuta (se joacă în Stroieşti) – 160, Dumitru Gemeniuc din Stroieşti, 25 oct. 1907

Bătuta, un joc – 911, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Boiereasca – 1863, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Boiereasca – 1849, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

De a brâu – 856, învăţător Alexandru Dulgher din Cacica, 18 septembrie 1908

Brâu (Un joc) – 447, Leonti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908

Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui Vasile Moroşan din Grăniceşti, 24 dec. 1907

Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908

Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909

Brâu (Un joc) – 275, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 august 1910

Bulgar – 240, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Bulgar, un joc – 935, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, Niculai Ienciu, Gh. Chiciu din G. Solcei, 24 aug. 1911

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Busuioc – 500, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Busuioc – 256, Gheorghe Cherar din Părhăuţi, 21 noiembrie 1907

Busuioc – 256a, Lazăr Cherar şi Gh. Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Busuioc – 173, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907

Caiser (Un joc din Bosanci) – 57, Nicolai Aliman în Bosanci, 29 septembrie 1907

Caleapu. Un joc din Voitinel – înv. Filip Cârdei din Chilişeni, 26 iunie 1909

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântecul lui Cuza – 1184, învăţător Ioan Colibaba din Frătăuţul Nou, 7 aug. 1909

Cărăşel, un joc – 754, Nicolai Pazariu din Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Cărăşel. Un joc – 683, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Cărăşel, un joc – 1207, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1910

Cărăruşa (Un joc) – 397, Niculai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Câte doi. Un joc – 684, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Câte doi. Un joc – 1146, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 25 iulie 1908

Câte doi. Un joc – 505, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Chiperi (Un joc) – 516, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908

Ciobanaşu, un joc – 1216, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Ciobanul – 1879, Alexandru al lui V. Bujdei, din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Ciocălău, un joc – 1150, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909

Ciocălău, un joc – 1171, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Ciocăneasca, un joc – 1434, Nicolai alui Iacob Cozma din G. Sadovei, 17 nov. 1909

Ciofu. Un joc – 515, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908

Ciofu, un joc – 1208, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Ciofu. Un joc – 436, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 14 martie 1908

Coada, un joc – 1161, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

Corabasca, un joc – 802, Ambrozie Frijan din Băişeşti, în 16 august 1908

Corabasca. Un joc – 517, Foca Conzari din Bălăceana, 16 mai 1908

Corabeasca (Un joc) – 303, Mihalachi Moroşan din Grăniceşti, 24 dec. 1907

Corabasca – 1300, Ilie Boduariuc din Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Corabască veche – 1109, învăţător Ioan Andruhovici din Satu Mare, 24 iulie 1909

Corabeasca (Un joc) – 278, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Corabeasca (Un joc) – 333, trompetist Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908

Corăbiasca (Un joc) – 238, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Corabasca – 1488, Isidor Posteuca din Stăneştii de Jos, 26 decembrie 1909

Corabasca – 688, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Danţu – 1631, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Danţul – 1558, Iordachi Gerasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Danţu – 1301, Ilie Boduariuc din Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Danţu (Busuioc) – 663, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908

Danţul – 1869, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

De-a jocului – 1866, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

De-a mâna, un joc – 940, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

De învârtit, un joc – 914, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908

De la Moldova – 1873, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Dîca Neagul – 1634, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Doi cu doi. Un joc – 503, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Doi cu doi. Un joc – 504, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Doi şi doi, se cântă şi se joacă – 916, Precop Hău din Valea Putnei, 5 oct. 1908

Doi şi doi, un joc – 939, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Dolhasca. Un joc – 513, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908

Drăceanca, un joc al femeilor – Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Drănicioara – 1157, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

Durduleana, un joc – 807, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Floarea, un joc – 1200, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Foaie verde tiriplic (Ca joc) – 19a, Anton Turcu din Suceava, 16 septembrie 1907

Fudula, un joc – 782, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908

Fudula. Un joc – 502, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Galaneasca – 1632, Ilie Marcudin Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Graceasca, un joc – 1175, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Greceasca, un joc – 1206, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Hai leliţo şi o rusească – 118, Orchestra lăutarilor din Gura Humorului, 10 oct. 1907

Horă – 794,

Hora babelor – 435, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 14 martie 1908

Hora beţivului – 1147, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909

Hora bradului – 1691, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Hora ciobanului – 915, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Hora de la Hliniţa – 702, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908

Hora de la munte – 422, Matei Onofrei în Suceava, 10 martie 1908

Hora de la Stroieşti – 557, înăţător Dimitrie Gemeniuc din Stroieşti, 27 iunie 1908

Horă – 339, Alecu Lupaşco, în Cernăuţi, în anul 1880

Horă – 347, Alecu Lupaşco, în Cernăuţi, în anul 1880

Horă – 115, Simion Buburudzan din Mănăstirea Humorului, 10 octombrie 1907

Horă din Mitoc – 1908, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 28 ian. 1908

Horă – 107, Ioan Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Horă (din vioară) – 274, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Horă – 794, Lăutarii săteşti din Straja, 9 august 1908

Horă – 439, flaut, orăşeanul Grigore Moldovan din Suceava, 15 martie 1908

Horă – 912, Precop Hău din Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Horă – 936, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Horă – 174, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907

Horă – 172, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907

Horă – 176, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907

Hora fetiţelor – învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 octombrie 1909

Hora flecăilor – 1149, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909

Hora Frătăuţului – 1210, Ilie Marcul din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Hora frăţiei – 1673, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911

Hora frumoasă – 1850, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 20 ianuarie 1909

Hora Lenuţei – 1672, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 august 1911

Hora lui Cuza – 1556, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Hora lui Cuza – 1202, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Hora mândrei – 1872, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora mielului – 801, Ambrozie Frijan din Valea Seacă, 16 august 1908

Hora mireselor – 1213, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Hora mireselor – 1880, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora Mitocului – 540, Vasile Romaş din Mitocu Dragomirnei, 10 iunie 1908

Hora nevestelor – 1160, Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909

Hora Pauşa – 749, Nichita Zlotar în Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Hora Prutului – 1325, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909

Hora Prutului – 1158, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iunie 1909

Hora scuturată – 499, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Hora scuturată – 1215, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Hora ţărănească – 1151, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 28 iulie 1909

Horă ţărănească – 1013, clarinet Ioan Chelba şi tropetă Gh. Caiţan din Mahala, 27 mai 1909

Horă ţărănească – 699, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908

Hora ţărănească – 1848, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Horă veche – 514, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908

Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Horă veche – 316, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 decembrie 1907

Horă veche – 1326, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909

Horă veche – 648, lăutarul Batalan din Marginea, 12 iulie 1908

Horă veche (Mitoc) – 927, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 9 oct. 1908

Horă veche – 108, Ioan Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Horă veche – 750, Nichita Zlotar în Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Horă veche – 687, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Horă veche – 1399, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909

Încâlcita – 921, Filimon Ursu din Dorna Candrenilor, 7 octombrie 1908

Jâdaucuţa, un joc – 924, Filimon Ursu din Dorna Candrenilor, 7 oct. 1908

Jidaucuţa, un joc – 1164, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

Jâdaucuţa. Un joc – 1526, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 decembrie 1909

Jâdaucuţa (Un joc din Panţâri) – 21, Gavril Mleşniţă din Tişăuţi, 21 sept. 1907

Joc bătrânesc – 1271, Vasile alui G. Savescu din Ciudei, 22 aug. 1909

Jocul flecăilor – 446, Axenti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908

La pripoi – 1163, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

La schimburi – 395, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

La uşa cortului – 1025, învăţător Filip Cârdei din Chilişeni, 26 iunie 1909

Lelea albă, un joc – 1433, Nicolai alui Iacob Cozma din G. Sadovei, 17 nov. 1909

Lespejioara, un joc – 1170, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Lugoşana – 184a, Nicolai Muscă alui Gheorghe din Măzănăieşti, 31 oct. 1907

Luncuşoara, un joc – 937, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Măi flecăi, întoarceţi hora! – 1867, Alex. alui G. Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Măi flecăi, întoarceţi hora! – 393, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Malanca – 1201, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Mariţă, Mariţă – 1327, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909

Marş românesc – 1427, ing. hotarnic Nicolai Hluşco din Gura Humorului, 16 nov. 1909

Marş Românesc – 1352, Gheorghe Todosan din Ostriţa, 17 octombrie 1909

Marş românesc – 1877, Alexandru a lui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Mărunţica, un joc – 1182, învăţător Ioan Colibaba din Frătăuţiul Nou, 7 aug. 1909

Mărunţica (Un joc) – 445, Axenti Niţan din Drăgoieşti, 20 aprilie 1908

Mitocanca, un joc – 956, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 30 ianuarie 1909

Mocanu. Un joc – 511, Foca Cobzari din Bălăceana, 16 mai 1908

Moldoveneasca – 205, Lazăr Mândru în Drăgoieşti, 30 octombrie 1907

Moldovenească, un joc – 1677, Niculai Ienciu, Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911

Moldovenească – 211, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, 31 octombrie 1907

Moldoveneasca – 97, Ioan Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Moldoveneasca – 1299, Ilie Bodnariuc din Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Moldoveneasca – 1478, Pentelei alui Gheorghe Portică din Poieni, 26 decembrie 1909

Moldoveneasca, un joc – 780, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908

Moldoveneasca – 391, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Moldoveneasca – 1874, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Moldoveneasca – 193, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907

Moldovenească veche – 951, Procopie Rodinciuc din Mitocu Dragomirnei, 15 oct. 1908

Moldoveneasca veche – 1205, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Moldoveneasca veche – 1199, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Moş bătrân. Un joc – 1563, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Munteneasca, un joc – 1272, Vasile alui Gheorghe Savescu din Ciudei, 22 august 1909

Munteneasca – 1211, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Munteneasca, un joc – 723, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Hora muntenească, veche – 1687, Bujdei Ion Ienciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Hora muntenească – 685, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Munteneasca. Un joc – 690, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Nevăstuica (Un joc) – 81, Simion Lungu din Pârteştii de Jos, 7 octombrie 1907

Oleandra – 2123, clarinetistul Miron Samson în Suceava, 7 iunie 1914

Oleandra (La zestre) – 1204, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Pădureanca, un joc – 751, Nichita Zlotar în Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Păunaşu, un joc – 1169, Nichita Zlotar în Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Polobocu, un joc – 938, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Pripoianca – 304, Mihalachi Moroşan din Grăniceşti, 24 decembrie 1907

Rândunica – 1633, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Rândunica (Un joc) – 1524, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 decembrie 1909

Româneasca – 1564, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Rotututunda, un joc – 1162, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

Rusasca, un joc – 1477, Pentelei alui George Portică din Poieni, 25 decembrie 1909

Rusasca (Un joc) – 277, Lazar Cherar în Şcheia, 4 decembrie 1907

Rusasca (Un joc) – 334, tropetist Ioan Popovici din Sf. Ilie, 5 ianuarie 1908

Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş din Todireşti, 22 noiembrie 1907

Rusasca (Un joc) – 396, Nicolai Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Rusasca, un joc – 934, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Rusască – 196, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907

Rusască – 194, Gheorghe Gal din Vorniceni, 28 octombrie 1907

Rusască – 175, Constantin Soltan din Zahareşti, 26 octombrie 1907

Sadoveanca – 721, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Sârba noastră – 1674, Nicolai Ienci şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 aug. 1911

Sârbă (Un joc) – 279, Lazor Cherar în Şcheia, 4 decembrie 1907

Sârbă – 340, Matei Onofrei în Suceava, 25 ianuarie 1908

Sârbă – 522, Matei Onofrei în Suceava, 26 mai 1908

Sârbă veche (La înhobotat) – 1328, Vasile Berna din Hliniţa, 27 august 1909

Sârbeasca – 98, Ion Zlotar în Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Sârboaica – 1351, Gheorghe Todosan din Ostriţa, 17 octombrie 1909

Sârbeasca – 249, Gheorghe Cherar din Părhăuţi, 21 noiembrie 1907

Şapte fraţi – 1671, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu din Gura Solcei, 24 august 1911

Şepteleanca – 1635, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Stroieşteanca, un joc – 800, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Stroieşteanca, un joc – 753, Nicolai Pazeriu în Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Stroieşteanca – 2121, clarinetist Miron Samson în Suceava, 7 iunie 1914

Ţânţăroiu – 56, Nicolai Alimon în Bosanci, 29 septembrie 1907

Ţânţăroiu – 1637, Ilie Marcu din Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Ţânţăroiu, un joc – 1183, înv. Ioan Colibaba din Frătăuţiul Nou, 7 august 1909

Ţânţăroiu, un joc – 1209, Pamfil Furcaş din Frătăuţiul Nou, 8 august 1909

Ţânţăroiu – 260, Nicolae Avram din Todireşti, 21 noiembrie 1907

Ţărăneasca (Un joc) – 664, Nicolai Turcu din Vama, 15 iulie 1908

Ţărăneasca. Un joc – 686, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Ţărăneasca (Un joc) – 629, cimpoieşul Petrea Şecman în Stulpicani, 10 iulie 1908

Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu din Dorna Candrenilor, 7 oct. 1908

Ţărăneasca, un joc – 1436, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Ţâgăneasca. Un joc – 512, Foca Cobzari în Bălăceana, 16 mai 1908

Ţâgăneasca. Un joc – 1523, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 decembrie 1909

Ţâgăneasca. Un joc – 437, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 14 martie 1908

Ţâganeasca – 1487, Isidor Posteuca din Stăneştii de Jos, 26 decembrie 1909

Trambalamba – 1400, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 21 octombrie 1909

Tramblam – 261, Lazar Milici din Soloneţ, 21 noiembrie 1907

Trampalana – 1878, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Trandafir, un joc – 755, Nicolai Pazariu în Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Triileşeşti (Un joc) – 315, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 decembrie 1907

Trii leşeşti (Un joc) – 237, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Trii şi trii (Un joc) – 628, cimpoieş Petrea Şecman în Stulpicani, 10 iulie 1908

Tropoţâca – 1847, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Tropoţică. Un joc – 501, Constantin Mihailescu din Bosanci, 15 mai 1908

Tropoţica – 1489, Isidor Posteuca din Stăneştii de Jos, 26 decembrie 1909

Tropoţâca. Auzit în Oprişeni – 440, înv. Gavril Mleşniţă din Tişăuţi, 16 martie 1908

Tropăita. Un joc – 689, Ion Nichifor din Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Tropăţică (din Panţâri) – 26, învăţător Gavril Mleşniţă din Tişăuţi, 23 septembrie 1907

Turceasca (Un joc) – 58, Nicolai Alimon în Bosanci, 29 septembrie 1907

Turceasca – 124, Domnica Oniceag din Voroneţ, 11 octombrie 1907

Un joc din Costâna – 48, Victor Romaşcan în Costâna, 27 septembrie 1907

Un joc – 1014, clarinet Ioan Chelbe şi trompetă Gh. Coiţan din Mahala, 27 mai 1909

Un joc din Pârteştii de Jos – 82, Simion Lungu din Pârteştii de Jos, 7 octombrie 1907

Un joc sătesc – 1012, clarinet Ioan Chelbe, trompetă Gh. Coiţan din Mahala, 27 mai 1909

Un jos ţărănesc – 86, Iancu Paranici din Pârteştii de Jos, 8 octombrie 1907

Ursăreasca, un joc – 1432, Nicolai a lui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Vicovancă – 1846, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Vicoveanca, un joc – 1165, Gheorghe Luţa din Horodnicu de Sus, 29 iulie 1909

Zicală de gioc – 1876, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Zicală de joc – 1861, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Zicală pentru flecăi – 1865, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912


Nişte paraziţi gomoşi ai culturii

De când s-au pensionat, soţii carmen şi nelu macian nu pierd nici un prilej de a da cu dibla în cultură. Amândoi poezează şi fac poze, iar dânsa versifică-n draci şi publică şi mai mult. Sunt de-o penibilitate dezarmantă, în gomoşenia lor culturnică, dar ca orice alţi suficienţi, au cam devenit agresivi. Iar când e vorba de “cercurile mele”, în care păşesc abulici, începe să-mi sară ţandăra.

*

Săptămâna aceasta, marcianii au venit la “Sărbătorile Memoriei” şi au făcut poze, pe care le-au postat într-un album. Treaba lor, şi nici nu-s chiar slabi ca pozari, mai ales că-i ajută aparatele performante. Numai că paraziţii aceştia, care îşi închipuie că pozele lor au creat evenimentul din 7 septembrie, m-au trecut drept “colaborator” al albumului lor pozaristic. Statutul de colaborator, real sau închipuit, nu mi-l poate impune nimeni, fără să-mi ceară consimţământul, şi cu atât mai puţin marcienii: da’ ce-s eu, vag alfabetizaţilor, purtătorul carcasei aparatului vostru de fotografiat?

*

Când polemizez cu făptuitorii reali de cultură, mă străduiesc să fiu la nivelul lor. Dar când trebuie să-i avertizez pe netoţi, să stea la locul lor, că mă scot din răbdări şi riscă să le dau cu varga peste boturi, folosesc jargoul existenţial al netoţilor, în speranţa că vor pricepe ceva. Nu-i cazul: ţaţa versificatoare şi târgăul ei pozar răbufnesc de ţâfnă, de parcă ar fi făcut ceva în spaţiul în care nu prea au ce căuta, decât, cu rare excepţii, ca spectatori şi pozari. Încă mă abţin, dar pentru ultima dată, dar îi averizez pe marcieni să nu se mai folosească de numele sau de moaca mea ursuză, că-i de rău. Am zis şi poate că-i lămureşte cineva ce cale uriaşă este de la statutul lor de ingineri plictisiţi de pensionare până la veşnica mea neodihnă de ţăran care îşi tot caută sufletul.


Mihnea de la Luna Amară, văzut de PIM

Mihnea Blidariu, văzut de Mihai Pânzaru-PIM

Mihnea Blidariu, văzut de Mihai Pânzaru-PIM

*

Fan mărturisit al Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM l-a portretizat, în stilu-i caracteristic, pe Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, cu ocazia concertelor acustice pe care Mihnea le-a susţinut, împreună cu Andi, de la “Toy Machines” la manifestările “Naţiunea Poeţilor”. Intrând în posesia scanării portretului, v-o arăt şi dumneavoastră.


Numai ÎPS Pimen poate obţine ce-i al nostru

ÎPS Pimen, singurul lider al Bucovinei - foto: digi24.ro

ÎPS Pimen, singurul lider al Bucovinei – foto: digi24.ro

*

În ciuda a ceea ce se crede, eu îl respect şi preţuiesc pe ÎPS Pimen Suceveanul, arhiepiscopul locului şi singurul lider real al Bucovinei. E un caracter de cremene, cu vocaţia durabilităţii şi care, atunci când crede într-o lucrare care trebuie săvârşită, îşi face datoria cu o încrâncenată perseverenţă, demnă de toată admiraţia. În multe privinţe, ne asemănăm, deşi vedem realitatea, adesea, cu alţi ochi şi cu alte patimi.

*

Asperităţile dintre noi s-au numit averi mănăstireşti, pe care ÎPS Pimen le-a vrut călugăreşti, iar eu, naţional-româneşti. Când a făcut neinspirata fundaţie călugăreasco-silvică, eu am mers la ÎPS Pimen, sperând să-l conving că o fundaţie cu sorţi de izbândă, pentru că e dreaptă şi legitimă, trebuie constituită instituţional, conform menirii Fondului Religionar, acela de a servi Neamului Românesc din Bucovina în treburile bisericeşti, de sănătate publică, de educaţie şi cultură şi, nu în ultimul rând, în treburile comunitare. Fundaţia trebuia să cuprindă pe ierarhul locului – şi nu pe ÎPS Pimen, pe Preşedintele CJ Suceava – ca funcţie, nu ca nume, funcţiile de manager din Sănătate, Învăţământ şi Cultură, iar ca adunare generală, care să aprobe proiectele, funcţie de necesităţi – pe primarii în funcţie, doar pe duratra mandatelor lor.

*

Îi propusesem ÎPS Pimen, în vara anului 2000, când l-am vizitat la Arhiepiscopie, să întemeieze o fundaţie a reprezentativităţilor legitime, pe care, ca lider spiritual al românilor bucovineni, să o şi conducă democratic (democratic, nu călugăreşte!), şi să solicite Guvernului şi Prezidenţiei o lege, prin care uzurfructul pădurilor bucovinene să revină Neamului Românesc din Bucovina (repetata trimitere la grafia lui Nicolae Iorga nu-i întâmplătoare), şi nu spoliatorilor ilegitimi de la Regia Naţională a Pădurilor. Din veniturile silviculturii bucovinene, care ar fi continuat să se desfăşoare şi exploateze în regim silvic, dar sub controlul autorităţilor locale (arhiepiscopie, consiliul judeţean, sănătatea publică, învăţământul şi cultura, plus adunarea generală a primarilor în funcţie), se pot întreţine monumentele noastre de artă medievală, dar şi bisericile mai noi, se pot întreţine drumurile judeţene, pot fi ajutate spitalele şi şcolile din judeţ, se poate întemeia o cultură unitară şi conştientă.

*

Din nefericire, în vara anului 2000, ÎPS Pimen, deşi m-a binecuvântat, fără să i-o cer, nu m-a ascultat şi, în ciuda perseverenţei şi impresionantei forţe a caracterului său, a ajuns la eşecul asupra căruia îl avertizasem. Acum, însă, dacă firea sa veşnic trează îl mai ajută, ÎPS Pimen ar trebui să reia demersurile, printr-o formulă instituţională legitimată de istorie, şi, sprijinit de noi, toţi (eu, în marea masă a anonimilor), să obţină pentru biserica noastră, pentru spitalele şi şcolile noastre, pentru comunităţile şi cultura românilor din Bucovina, ceea ce, legal şi legitim, ne aparţine: uzurfructul averilor mănăstireşti de altădată.

*

Dacă ÎPS Pimen a înţeles, în sfârşit, că biserica noastră înseamnă însuşi Neamul Românesc din Bucovina, atunci am putea lăsa pustiei toate deşertăciunile şi, solidarizaţi sub sceptrul său păstoresc, am răzbi, obţinând ceea ce ne aparţine de drept – şi am face, cu adevărat, din Bucovina provincia spirituală a Europei, în care Credinţa, Cultura şi Civilizaţia Bunăstării ar funcţiona ca un trup al sfinţeniei.


Bucovina Rock Castle nu va duhni a găluştele lui lungu!

Ioan Cătălin Nechifor: Şi totuşi, politica e doar mitologie!

Ioan Cătălin Nechifor: Şi totuşi, politica e doar mitologie!

*

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, rămâne, până una-alta, singurul susţinător real al Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle”, festival pe care, probabil, va trebui să-l mutăm, în viitor, din Suceava şi să-l atribuim unei localităţi din judeţ care să-l şi merite, pentru că şi-l asumă în parte măcar. Nu-i vorbă, şi în primăria din Suceava există oameni dispuşi să ne ajute, dar nu o pot face pentru că stă lungu cu târnul în mână, gata să-i ia la alungat.

*

Informaţiile care circulă prin lumea media şi prin lumea politică dau ca sigură retragerea lui lungu, după 12 ani de pricopseală, dar eu sunt gata să pariez că lungu, ţăran viclean, care confundă şiretenia cu inteligenţa, vă duce cu preşul şi că, la timpul potrivit, va ţâşni cu o candidatură surprinzătoare şi neaşteptată şi cu oloaiele lui cu găluşte, care fac praf demnitatea bucovineanului târgău de viţă veche. Ţineţi minte ce vă spun: lungu nu se va retrage, chiar dacă vă duce cu preşul, aşa cum a procedat când îl pupăcea pe “Victor Ponta – Preşedinte!”, promiţându-i domnului Ioan Cătălin Nechifor şi o implicare în susţinerea festivalului de rock.

*

Pentru mine, reacţia domnului Nechifor, care a strâns din umeri, şi nepăsător la păcăleala lui lungu, dar şi cu un dispreţ amar la adresa mincinosului, înseamnă mult. Iar dacă tot am început, de ieri, să caricaturizez amical prieteni (nu şi pe lungu, care-i doar o cioată în prezentul şi în memoria viitoare a Sucevei), astăzi, cu afecţiune, am trucat imagini ca să-mi exprim, în fond, simpatia pe care i-o port şi lui Cătălin Nechifor, om care, în doar trei ani de mandat, s-a putut convinge că politichia reală suceveană nu-i decât o hidră caraghioasă, care compromite definitiv toate miturile omenirii.

*

Din respect faţă de solidaritatea Preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor cu Bucovina Rock Castle, am hotărât să închei Festivalul “Naţiunea Creatorilor” în Palatul Administrativ din Suceava şi, cum am primit îngăduinţa, luni, 17 august 2015, după ora 14,30, preşedintele Festivalului “Bucovina Rock Castle”, Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, şi directorul artistic al aceleiaşi manifestări, Andi Drăguşanul, de la “Toy Machines”, vor cânta şi pentru Ioan Cătălin Nechifor, care s-a învrednicit şi de dragostea noastră, a celor care au clădit, în sictirul găluşcarului lungu, un festival pe care Suceava celor asemeni nouă îl merită pe deplin.


Pagina 15 din 23« Prima...10...1314151617...20...Ultima »