Uncategorized | Dragusanul.ro - Part 13

Şpăgi, de la Direcţia Silvică Suceava

Un site gol, dar cu publicitate plătită de... Direcţia Silvică Suceava

Un site gol, dar cu publicitate plătită de… Direcţia Silvică Suceava

*

Mârlănia pseudo-mediatică “Suceava live” a avut ca ţintă, încă din 2012, şpăgile publicitare. Site-ul care avea să se transforme în jalnică fiţuică, în vara acestui an, nu avea nici un material publicat, când Direcţia Silvică Suceava, visând să-şi vândă cât mai eficient cabalinele, a plătit ditamai publicitatea, care a văzut lumina… virtualităţii, în data de 25 ianuarie 2015 (ptiu, de ziua mea!). Avea direcţia Silvică propriul site, util şi des accesat, dar să facă publicitate pe gratis cabalinelor nu-i convenea, aşa că hai la “Suceava live”, cu parale! Nu ştiu şi nici nu mă interesează cine erau proprietarii site-ului în 2012, pentru că nu-i de datoria mea să aflu care şantajist notoriu era coleg, atunci, în prefectură, unde se înşurubase datorită născocirii poreclei “Mercenarul Negru” pentru subsemnatul, cu nevasta unui ştab al Direcţiei Silvice Suceava. Care şi ea se înşurubase, prin “concurs” legal, pentru că era nevastă de ştab silvic, deşi visa să ajungă în scaunul lui Donţu, care încă nu era senator, dar coordona prefecţii. Probabil că, între timp, a ajuns, tot prin “concurs” legal – dovadă valurile de parale publicitare care se scurg spre pseudo-media tovarăşilor Beldiman, Ghincea şi Covaşă.

*

Un site îşi găseşte greu cititorii, condiţia principală fiind să oferi materiale cât mai diverse, din mai toate domeniile de interes public. Abia când ajungi să ai vreo 500 pagini de site (circa 3.000 de materiale), ai un flux de cititori constant, dar dezinteresaţi de publicităţi, pe care, şi dacă le pui, chiar şi cu o agresivitate lipsită de morală, tot nu le citeşte nimeni.

*

În toamna anului 2012, “Suceava live” publica primele materiale de aşa-zisă presă:

*

Primele materiale de pseudo-presă

Primele materiale de pseudo-presă

*

Dar după vreo treizeci şi şase de porcărioare cu potăi comunitare şi politice, ştabul de la silvic, cu nevastă ştabă-n prefectură a căzut în admiraţie leşinată faţă de obezul publicist prefectural şantajist, iar în semn de adulaţie, a scos biştarii silvici din teşchereaua publică lui încredinţată, ca să vestească poporului mondial, însetat şi flămând de “Suceava live”, cum că fondul forestier e kaka-maka, şi de aia se “organizează licitaţie pentru masă lemnoasă pe picior”, şi iar fond forestier kaka-maka, şi iar vânzări de lemn, Tănase, că pădurile feşterilor politruci lor le aparţin! Iar de atunci, din octombrie 2012, în punga proprietarilor de site fără cititori au prins să curgă râu năvalnic paralele Direcţiei Silvice Suceava:

*

Şpagă de la Direcţia Silvică Suceava, în 2013,

Şpagă de la Direcţia Silvică Suceava, în 2013,

în 2014 şi

în 2014 şi

în 2015

în 2015

*

Lună de lună, de trei ani de zile, în buzunarele şmecherilor de la “Suceava live” (13 pagini de site în… 4 ani, iar jumătate dintre ele – publicitate silvică!) înşfacă atâtea parale de la Direcţia Silvică, încât, gata, îşi pot face ziar şi televiziune (tot pe net, căci nu costă, dar aduce!), atentând cu nesimţire şi exclusivist la toate fondurile publicitare ale târgului. De ce nu îşi pune DNA întrebări despre instituţiile statului, care, deşi au site-uri proprii profesioniste, nu-şi fac publicitate pe site-urile lor şi toacă banii pe beldimani, ghinci şi covaşi, rămâne pentru mine o enigmă. Pentru că şpăguirea din banii publici, dar cu tranşe pe care noi, bugetarii, nu le încasăm, drept lefuri, într-un cincinal, se face imbecil şi inutil, precum în exemplele de mai jos (vorba lui Vanghelie, ăştia nici la furat nu se pricep!):

*

 DS publicitate 4

DS publicitate 3

*

Şi aşa mai departe, dar mă opresc aici, însă nu înainte de a întreba: ştie cineva dacă nevasta ştabului silvic, plătitor generos de şpăgi feşteriste, a ajuns să ocupe fostul scaun al lui Donţu din Prefectura Sucevei?


Publicitatea judeţului, şpagă pentru clanul Beldiman

Înainte de a deveni ţinta şpăgarilor de publicitate

Înainte de a deveni ţinta şpăgarilor de publicitate

*

Lucrurile sunt clare: vreo zece miliarde din banii pentru publicitate ai Consiliului Judeţean Suceava, ai Primăriei Suceava şi ai Direcţiei Silvice Suceava se toacă, datorită trucării caietelor de sarcini, dosarelor cu falsuri în declaraţii, anume acceptate la licitaţii, şi traficului de influenţă, în nişte mizerii media imorale, dar care nu existau, la data câştigării licitaţiilor, adică pseudo-ziarul şi pseudo-televiziunea clanului Beldiman, la care au fost năimiţi rataţii rataţi ai sucevei, în frunte cu covaşa proaspăt desprinsă de pe fundul falimentar al lui Băişanu şi încăpuşată pe fundul lui Beldiman-soţul. Eu atât am acuzat şi voi acuza până la capăt: furtul de bani publici, prin licitaţii false de atribuiri de publicitate.

*

Ei, şi dacă am spus că se fură, atât mi-a trebuit. Între rataţii lor, se află şi o epavă bucureşteană, un gigea-ghincea care îşi închipuie că tare mă mai umileşte, dacă îmi menţionează numele cu care m-am născut, Ion Gâză, în locul sau ataşat de numele pe care mi l-am durat, Ion Drăguşanul. Habar nu are gigea-ghincea că străbunii aceia ai mei, răzeşi şi călăraşi de Coţmani, înseamnă rădăcina cu care mă mândresc, unul dintre ei numindu-se, ca şi mine, Ion Gâză:

*

Strămoşul cu al cărui nume m-am născut - nr. 21 în recensământul lui Rumeanţev

Strămoşul cu al cărui nume m-am născut – nr. 21 în recensământul lui Rumeanţev

*

În bicisnicia lor, beldiman-ghincea-covaşă se intervievează reciproc şi spun ce om rău, ce decăzut, ce duşman al democraţiei şi al culturii aş fi eu, deşi nu-s decât duşmanul furturilor şi al prostiei. Iau declaraţii şi de la covaşi parcă şi mai măruntaci (nu cred că sistemul de măsură al prostiei poate admite şi submultipli la covaşă), iar aceştia, cu o superioritate de suficienţi mâncaţi de soare, se umflă în piele mai dihai decât broscoiul din fabulă, încât mă uit la ei ca la nişte adevăraţi goliaţi ai scrisului contemporan, aşteptând să mi se răstoarne în creştet şi să mă strivească operele lor. Ba mai au şi insolenţa de a-mi verifica, clipă cu clipă, activitatea mea de bugetar, iar ştăbuleţii Centrului Cultural “Bucovina”, în loc să le dea netrebnicilor câte un şut în posterioare, pentru că n-au fost zăriţi, măcar o singură dată în istorie, pe la o activitate culturală, tremură în izmene, de parcă eu m-aş fi năruit precum un castel de nisip, iar deasupra mea dănţuiesc biruitoare covaşele şi ghincele prostiei ereditare.

*

În treacăt fie spus, nici dacă aş fi o beldiman, un ghincea sau o covaşă, tot nu pot fi dat afară din slujirea culturii, măcar în următorii doi ani, pentru că sunt liderul sindicatului VOX, cu recentă activitate de apărare de drepturi salariale în injustiţia suceveană. Iar până actunci, vine DNA şi vă saltă, buclucaşilor!

*

Fără îndoială, sunt un om plin de păcate. Dar, în comparaţie cu beldimanii, ghincii şi covaşele, înger sunt, nu alta. Ca să nu mai vorbesc de faptul că las după mine o operă, că, indiferent de păcatele mele omeneşti, cărţile mele rămân drept repere şi, uneori, drept ultime mărturii ale memoriei bucovinene. Viitorul, dacă va mai avea curiozităţi, va fi obligat să-mi treacă des pragul casei, indiferent că o vor sau nu beldimanii, cu covaşele lor pupătoare de vremelnice fonduri şi funduri.

*

Niciodată nu mi-a trecut prin cap să adun mărturii “de bine” despre mine, pentru că s-a scris mult şi elogios despre cam tot ceea ce am făcut în ultimii 15 ani. Cum nu am obiceiul să dau autografe, nici nu cer, dar asta nu înseamnă că nu am primit o puzderie de cărţi cu autografe. Problema este că, în căutarea de cărţi în propria mea bibliotecă, întâmpin greutăţi la fel de mari ca şi covaşă: el că nu are niciuna, eu că nu ştiu unde anume pot găsi exemplarul care îmi trebuie.

*

Fără îndoiala, nu sunt chiar atât de demn de respect şi preţuire, precum în autografe (reproduse în ordinea alfabetică a prenumelor). Dar am trăit, trăiesc, iar asta chiar contează.

*

Anica Facina

Anica Facina

Cezar Straton

Cezar Straton

Constantin Hrehor

Constantin Hrehor

Constantin Hrehor

Constantin Hrehor

Dumitru Velea

Dumitru Velea

Elena Greculesi

Elena Greculesi

Florin Piersic

Conf. univ. Dr. Florin Pintescu

Conf. univ. Dr. Florin Pintescu

Conf. univ. Dr. Florin Pintescu

Conf. univ. Dr. Florin Pintescu

Dr. George Istrate

Dr. George Istrate

Gruia Bodnărescu, ultimul "iconar"

Gruia Bodnărescu, ultimul “iconar”

Ilie Vasile Tipa

Ilie Vasile Tipa

Dr. Ioan Ieţcu

Dr. Ioan Ieţcu

Ion Paranici

Ion Paranici

Iorestina Stelianovna Florea

Iorestina Stelianovna Florea

Liviu Antonesi

Liviu Antonesi

Maria-Elena Cuşnir

Maria-Elena Cuşnir

Nicolae Dabija

Nicolae Dabija

Octavian Nestor

Octavian Nestor

Sofia Vicoveanca

Sofia Vicoveanca

Vasile Ursache

Vasile Ursache

Vasile Zetu

Vasile Zetu

Florin Piersic 2

*


Familia Beldiman, luptând LIVE împotriva corupţiei

Afişele şi cărţile: Îndepărtaţi paraziţii ăştia de pe noi!

Afişele şi cărţile: Îndepărtaţi paraziţii ăştia de pe noi!

*

Făcând parte din înalţii

patrioţi, cu drept temei,

doar ca să nu fure alţii,

fură ei!


Mardeiaşii clanului Beldiman

Mămica Ceje: Haideţi, daţi-i toţi să sugă, că altel ţipă şi face epilepsii electorale!...

Mămica Ceje: Haideţi, daţi-i toţi să sugă, că altel ţipă şi face epilepsii electorale!…

*

Pentru că au îndrăznit să se plângă, prin iunie, că se truchează licitaţia dentru atribuire de publicitate de către Consiliul Judeţean Suceava, pe atunci în derulare, ziariştii ziarişti de la “Monitorul de Suceava” au fost jegos asaltaţi, cu invective şi ameninţări, de către mardeiaşii clanului Beldiman. Am văzut abia acum cretinismele extremiste ale slugoilor Ghincea-Covaşă, iritat fiind eu de lentoarea cu care DNA Suceava investighează licitaţiile trucate de atribuiri de publicitate, absolut nejustificat, complicilor directoarei Consiliului Judeţean Suceava, Mihaela Beldiman, şi ai soţului ei, Tiberiu Beldiman, de care, până ieri, nici nu auzisem că există, deşi cică se dă, în ultima vreme, fără a fi, “jurnalist de investigaţii”. Nu le-am căutat dosarul (în fond, eu nu-s DNA), în care existau declaraţii false, cu care au câştigat licitaţia, inclusiv una referitoare la o publicitate de 500 milioane, încasată de la Centrul Cultural “Bucovina”, în condiţiile în care Centrul nu a plătit şi nu plăteşte nimănui publicitate, ci se bazează doar pe parteneriate mass-media. Ştiu că DNA a deschis un dosar penal, în cauza furtului de publicitate, dar nu în urma unui denunţ al meu, pentru că eu nu am turnat nici la securitate, aşa că n-am să torn nici la DNA.

*

Alarmate că, deşi neinteresat de vreo publicitate, colaborând rar şi fără drepturi de autor, la unele publicaţii sucevene, am pus întrebări despre cum e posibil să primească, din impozitele noastre, vreo zece miliarde de lei vechi nişte şnapani, care abia se screm să înfiripeze aşa-zise mijloace media, caiafele lui Beldiman se năpustesc asupra Centrului Cultural “Bucovina”, mai dihai decât DNA şi mascaţii lor pe locuinţele bogătanilor, dându-se de ceasul morţii să probeze că eu, şi nu ei, aş fi coruptul numărul unu al Sucevei. Verifică nepricopsiţii chiar şi condica de prezenţă, pe care, din principiu, nu am semnat-o şi nu o voi semna vreodată, pentru că nu o condică, ci faptele te îndreptăţesc sau nu, în acest domeniu special al culturii, care ţine de demnitate şi nu de jaful fondurilor publice.

*

În fond, sutele de recuperări de memorie culturală şi manifestările pe care le-am înfiinţat şi organizat, de-a lungul anilor – unele în premieră românească absolută, câteva chiar în premieră mondială (“Arderea Cărţilor Bucovinei”, “Naţiunea Poeţilor”, “Zicălaşii”), consumă câte 12-16 ore pe zi, fără pauze, din viaţa mea, iar cât am izbutit să fac eu, într-un singur an, nu izbutesc instituţii, în decenii, să facă – Roman Istrati, în “Jupnu”, scria, cândva, că aş fi “un om care face cât zece instituţii”, şi este o oarecare doză de adevăr în cele spuse. Şi vin ăştia, ai Beldimanilor, nişte zerouri definitive, decişi să mă tragă în smârcurile fetide din care tocmai s-au ivit.

*

Am trecut cu vederea minciunile sfruntate (inclusiv afirmaţia că, la Bucovina Rock Castle, eram aşa de beat încât rezemam zidurile Cetăţii – în condiţiile în care e de notorietate că, de 30 de ani, nu m-am atins de strop de alcool), considerând că smecimenele cu pricina nu merită vreun răspuns. Dar, dacă e vorba că piticaniile spirituale vor să mă linşeze civic şi moral, se schimbă situaţia şi, printre altele, am să-i dau în judecată pentru insultă şi calomnie. Ambele, la plural. Pentru că, aşa cum şi ştiam, Ghincea, Covaşă şi toţi ceilalţi impostori mediatici nu practică gazetăria, ci se năpustesc cu tăvălugul minciunilor deşănţate asupra celor care le stau în cale, repetând la nesfârşit neruşinate neadevăruri, adăugând şi altele, pe parcurs, cu o insolenţă pe care aş numi-o măgărească, dacă nu m-aş simţi obligat să nu insult biata vietate domestică, atât de răbdătoare cu nedesăvârşirile omeneşti.

*


Mercenarul Negru vs borfaşii live

Nişte neica-nimeni

Nişte neica-nimeni

*

Alarmaţi că le iese potlogăria la iveală, şmecherii vag alfabetizaţi în pseudo-studii superioare, care şi-au însuşit sau doar şantajează ca să-şi însuşească miliarde grele din banul public, din impozitele dumneavoastră urmând să-şi facă ei pârţa-teve şi fleoşc ziar, se dau, astăzi, la mine, minţind cu neruşinare în fiţuica lor (cică aş fi omul lui Nechifor şi Donţu – cu aşa “om al lor”, nu mai au nevoie de duşmani; că aş fi luat bani de la primăria lui Lungu – mă confundă cu ce văd în oglindă; că aş ataca mult prea agresiv “colegii de presă” – aiurea, voi nu sunteţi jurnalişti, nenorociţilor!). Nu am de ce răspunde tâmpeniilor, pentru că, dacă aş fi comis, vreodată, o singură incorectitudine, de mult m-ar fi înghiţit şi mistuit PDL, PSD, PNL şi tot neamul lor. Şi mă mai acuză târtanii de prejudicii aduse naţiei române, pentru că am denunţat furtul de bani publici “de Ziua Unirii”. Pigmeii confundă dragostea de neam şi ţară, care se manifestă doar prin memorie, cu omagierea ălorlaţi pigmei, cei care, profitând de somul naţiunii, pun în practică politicească majoritatea coşmarelor de fiecare zi.

*

Mă şi ameninţă, mă şi şantajează ne-jurnaliştii care se nutresc cu banii CJ, ai Primăriei şi ai Direcţiei Silvice Suceava, sperând că o să mă apuce năbădăile. Din “Mercenarul Negru” nu mă scot, deşi îmi place la nebunie acestă glorioasă poreclă (scriu şi un roman, cu capitole postate pe acest site, cu acest titlu), pe care a născocit-o un bucureştean ratat şi, tocmai de aceea, pripăşit la Suceava, la comanda lui Gheorghe Flutur (pe când eram adversari) şi asumată, ca semnătură, de poetul şi jurnalistul Mihai Vicol, pentru 40 milioane (l-am şi felicitat, atunci, pentru inspiraţia de a semna şi lua banii nerozilor).

*

Şi se întreabă pigmeii (retoric), cum de am ajuns eu consultant artistic (nu-i adevărat, tot referent am rămas, dar Ministerul Culturii mi-a oferit o dispensă de studii, pentru că, vorba lui Dinu Săraru, “eu nu am carte, eu am cărţi”, în baza unui CV, cu care, datorită atentatorilor la pleaşca publică, în sfârşit pot să mă şi laud). Dar înainte de a pune în pagină doar o parte dintre făptuirile mele, vreau să-i asigur pe necolegii borfaşi live că înţarcă Bălaia şi că, până ce va înţărca, voi sta cu tunurile pregătite, gata să mă războiesc cu toţi cei care mânuiesc aiurea banul public. Că lucrez “la stat” – şi cine e mai îndreptăţit decât mine, prin fapte, să lucreze într-o instituţie de cultură? – nu înseamnă o îngrădire a libertăţii de exprimare, iar acest site a săvârşit mai multe recuperări de memorie culturală decât toate instituţiile de cultură ale statului din teritoriu, la un loc. Prin urmare, când văd risipă de miliarde pentru pseudo-sărbătoriri sau pentru ca pleava submediocrităţii sucevene să-şi facă pârţa-teve, fleoşc ziar, iau foc. Şi pun mâna pe bardă, ca să apăr ceea ce este mai important la acest popor: demnitatea memoriei şi, deci, demnitatea culturii, în care ocup un loc de referent cultural, în baza următoarelor îndreptăţiri:

*

Curriculum vitae:

*

 Ion DRĂGUŞANUL

*

scriitor, salariat la Centrul Cultural „Bucovina”

 *

I. Lucrări în limbi europene, cu trimiteri bibliografice la opera lui Ion Drăguşanul:

*

 1. Purici, Ştefan; Mareci, Harieta (University of Suceava); Capota, Crina-Cristina; Vese, Vasile (Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca), Frontiers and Identities: an Approach to the Last Fifteen Years of Romanian Historiography, Edizione Plus – Pisa University Press, Lungarno Pancinotti, 43, 56126 Pisa, Notes p. 196: 63 I. Drăguşanul, Identităţi deturnate. O istorie anecdotică a Bucovinei (Embezzled identities. Am anectodical history of Bukovina), Suceava 2000;

2. Scharr, Kurt, Die Landschaft Bukowina / Das Werden eine Region an de Peripherie / 1774-1918, Universitat Innsbruck, Bohlau Verlag Wien – Koln – Weimar – ISBN 078-3-205-78463-0, p. 314: Dragusanul, I., 2003, Bucovina faptului divers, Suceava (Bukowina verschiedene Fakten);

3. Bech, ErichBibliographie zur Kultur – und Landeskunde der Bukowina 1991-1995, Wiensbaden, Harrassowitz 2009, Universitat Dortmund, p. 201: 2600 Drăguşanul, Ion, La Stulpicani s-a furat un munte (In Stulpicany wurde ein Berg gestohlen. S2 (Uber Konfiszierung privaten Landeigentums der Bauren von Stulpicany in kommubisticher Zeit).

4. Bech, Erich, Bibliographie zur Kultur- und Landeskunde der Bukowina 1996-1999, Wiensbaden, Harrassowitz 2019, Universitat Dortmund,p. 557: 7118 Drăguşanul, Ion, Die Zukunftige Bikowina: 111 Kinder und junge Schriftsteller, Suceava, 1998.

 

5. Dessart, Francis, Filosofia lui Francis Dessart / O recucerire morală a Europei, „şi o adenda, cu patru eseuri de Ion Drăguşanul, Dumitru Jompan, Ion Murariu, Constantin Stancu”, Intermundus, Bucureşti 2010.

6. AUSTRO-HUNGARIAN Archives / A history of settlements in Bukovina: „There are a series of articles on the history of settlements in Bukovyna (Povestea asezarilor bucovinene) published in Monitorul de Suceava (a Romanian multimedia news company), written by Ion Dragusanul. The series briefly chronicles the settlement of 400 towns and villages located in Bukovyna (North and South), some dating back to the 15th century. Mr. Dragusanul has also published and edited several articles and books of ethnohistorical interest on Bukovyna”.

7. H. F. van Drunen, „A sanguine bunch”. Regional identification in Habsburg Bukovina, Instituut voor Cultuur en Geschiedenis (ICG), Year 2013, 88 Drăguşanul, Ion, Identităţi deturnate – o istorie anecdotică a Bucovinei, Grupul editorial Muşatinii, Suceava 2000, p. 64.

8. ACADEMIA ROMÂNĂ, Bibliografia istorică a României, XIII, 2009-2010, p. 67: 1796. Drăguşanul, Ion, O istorie a costumului popular bucovinean (A History of Bucovina popular costum), Suceava, Muşatinii, 2009, 120 p.; p. 384: 7534. Drăguşanul, Ion, Folclorik monograph, Suceava, 2007;  10115. Drăguşanul, Ion, Societatea Scriitorilor Bucovineni (Bukovina Writer’s Siciety), Suceava, Muşatinii, 2008, 109 p.

*

 II. Premii importante:

*

1. Diploma de Onoare a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Ebraică din Israel (2014), „ca merit pentru perpetuarea şi memorizarea scriitorilor evrei născuţi în Bucovina. Printre ei, Dan Pagis” (Anexa 1);

2. Diploma de Excelenţă a Asociaţiei Române pentru Patrimoniu (2005), „în semn de recunoştinţă obştească şi continuă aducere-aminte… pentru sinteza Datina, Biblia Românilor”, cu poziţionarea autorului între cei 300 „Părinţi ai Patriei de Azi” (Anexa 2).

*

III. Cărţi de filosofia culturii şi de spiritualitate obştească:

*

1. „Monografia folclorică a românilor din regiunea Cernăuţi şi a ucrainenilor din judeţul Suceava”, lucrare publicată în ediţie românească şi în ediţie ucraineană (600 pagini A4) despre complementaritatea celor două culturi rurale din spaţiul bucovinean.

2. „O istorie a costumului popular bucovinean”, singura lucrare care ia în discuţie costumul tradiţional al satului european preistoric, cu evoluţiile lui, doar în spaţiul românesc şi, în special, în cel bucovinean, până azi;

3. „Vechi colinde bucovinene”, cu sublinierea distincţiei dintre colind şi vifleim;

4. „Datina, Biblia Românilor”, lucrare prefaţată de universitarul Florin Pintescu – „O pledoarie pentru (re)considerarea sacralităţii vieţii, naturii şi datinilor”, premiată cu Diploma de Excelenţa a Patrimoniului Cultural Naţional, cu poziţionarea autorului între cei „300 părinţi de azi ai naţiunii”, alături de somităţile contemporane ale culturii române, şi cu rugămintea de a prefaţa, din postura de „strălucit etnolog şi filosof al culturii” (Artur Silvestri), lucrarea filosofului unificării europene, Francis Dessart, continuator al lui Otto Strasser şi vicerector executiv al Universităţii Francofone din Bruxelles, „Reconquista”;

5. „Povestea aşezărilor bucovinene” vol. I şi II, 1.020 pagini, un istoric al tuturor aşezărilor, din întreaga Bucovină, realizat pe seama documentelor de cancelarie voievodală, a letopiseţelor, a relatărilor călătorilor străini, a recensămintelor ordonate de generalul rus Rumeanţev şi de generalul austriac Enzemberg, a mărturiilor scriitoriceşti şi publicistice din diverse epoci, a evidenţelor mitropolitane (anuarele „Schematismus…”) etc.;

6. „Povestea aşezărilor bucovinene” vol. III, lucrare amplă, care recuperează şi nume şi texte mari ale spiritualităţii bicovinene (Ion Budai-Deleanu, Ambrosiu Dimitroviţă, Iraclie Porumbescu, Constantin Morariu, Simion Florea Marian, Em. Grigorovitza, Ion Grămadă, Leon cavaler de Goian, George cavaler de Onciul, Dimitrie Dan, Ion Ştefureac, Vasile Bumbac, I. G. Sbiera etc.), structurată pe următoarele teme: descrierea geografică, istoricul, istoricul şi tipul aşezărilor omeneşti, tipurile de case, în succesiunea lor istorică, etniile, ocupaţiile şi meşteşugurile, noologie şi contemporaneitate);

7. „Identităţi deturnate / O istorie anecdotică a Bucovinei”, în care abordez istoria obştească (Iorga o numea anecdotică, de unde şi titlul) bucovineană respectând avertizările lui Lucian Blaga asupra perspectivelor (înţelegerea din perspectiva epocii luate în discuţie şi nu din perspectiva epocii noastre).

8. „Bucovina faptului divers”, carte în două volume, cu acces mai rapid înspre cultura germană şi, deci, menţionată mai des la referinţe;

9. Bucovina, sub povara istoriei”, o carte de mărturii vechi, publicată, deocamdată, doar pe site-ul www.dragusanul.ro, cu un capitol despre „Crimele voievodale”, care marchează decisiv istoria provinciei noastre istorice;

10. Istoria muizical-dramatică suceveană”, între anii 1865-1989, cu o bogată iconografie şi cu mărturii din diverse contemporaneităţi, publicată, deocamdată, doar pe site-ul menţionat mai sus;

11. „Veniţi de vă veseliţi!”, antologie a folclorului obştesc de iarnă, realizată împreună cu Aurelian Ciornei”, publicată în 2001.

*

IV. Cărţi de recuperare a identităţii spirituale bucovinene:

*

1.Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean”, singura istorie completă a scrisului bucovinean;

2.Societatea Scriitorilor Bucovineni”, singura lucrare monografică despre SSB, realizată din 1938 până azi;

3.Pictori şi sculptori din Bucovina”, singura lucrare monografică despre pictura bucovineană, de la Epaminonda Bucevschi, până în 1946, cu individualizarea „Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina”;

4. Antologia bilingvă (româno-engleză) integrală a poeziei bucovinene, „Poeţi bucovineni”, singura care şi-a propus şi a izbutit să fie exhaustivă, promovată în ţări europene prin intermediul singurei societăţi literare transfrontaliere din Europa, „Naţiunea poeţilor”;

5. Monografiile localităţilor Suceava, Rădăuţi, Solca, Breaza, Bogdăneşti, Horodniceni, Rădăuţi-Prut, Salcea;

6.Istoria uitată şi iertată a averilor mănăstireşti”, carte solicitată şi de folos tuturor guvernelor ultimului deceniu (s-au dat câteva doctorate pe seama acestei cărţi);

7.Fenomenul Raiffeisen în Bucovina” (se dau doctorate pe seama ei; de altfel, deşi eu refuzasem să o public, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu solicita preşedintelui CJ, Gavril Mîrza, grabnica ei publicare);

8.Franz cavaler Des Loges”, singura carte despre cel mai important primar al Sucevei şi despre partenerul lui în recuperarea Cetăţii Sucevei, K. A. Romstorfer;

9.Bătălia bucovineană pentru Eminescu”, o carte despre contribuţia decisivă a eminescologilor bucovineni în impunerea mitului lui Mihai Eminescu;

10. Bucovina şi Eminescu”, carte de mărturii despre meritele Bucovinei în configurarea mitului Eminescu;

11. Genealogia maternă a lui Eminescu”, carte publicată, deocamdată, doar pe site-ul www.dragusanul.ro, în care se reconstituie arborele genealogic, pe linie maternă, a lui Mihai Eminescu, descifrându-se, pe baza documentelor vechi, înrudirile poetului;

12. Recuperări, în context bucovinean (conform principiilor care au finalizat, în 1902, disputa despre „Cine e autor bucovinean?”, prilejuită de apariţia primei antologii a literaturii bucovinene, lucrată de Samson Bodnărescu) a operelor semnate de: Ciprian PORUMBESCU, Mihai EMINESCU (relaţiile reale, care nu ne fac cinste, deşi Eminescu a fost sărbătorit, în mod public, pentru prima dată de către români, la Rădăuţi, în 15 decembrie 1889), Ion GRĂMADĂ, T. ROBEANU, George COŞBUC (tot ce s-a publicat în Bucovina vremii lui), Dan PAGIS (ediţie româno-hebraică), George DAMIAN, Constantin ŞTEFURIUC, George GAVRILEANU, Viorel DÂRJA, Mircea MOTRICI etc.

13. Înfiinţarea colecţiilor tezaurizante ale festivalurilor din judeţ (pentru Festivalul „Nicolae Labiş”, am scris, odată cu reluarea „caietelor”, dar drept cărţi de ediţie, şi un istoric al celor două instituţii organizatoare, Centrul Culturii Tradiţionale şi Direcţia pentru Cultură), inclusiv un album al festivalului de caricatură de la Gura Humorului şi 3 antologii de epigramă;

14. Antologia epigramei bucovinene, „Gura… humorului bucovinean”, începând cu cele trei nume mari, Vasile Bogrea, George Voevigca şi Eusebiu Hotinceanu, şi terminând cu tânărul epigramist siretean Romeo Petrasciuc;

15. „Galeria Personalităţilor Bucovinene”, împreună cu Radu Bercea, care a făcut portretele, prezentarea celor peste două sute de personalităţi ale culturii în Bucovina (români, ucraineni, germani, evrei, poloni, cehi, maghiari) aparţinându-mi.

*

 V. Cărţi de poezie publicate:

*

1. „Vânătoare de urşi”, Ed. Albatros, 1980

2. „Opriţi planeta, eu vreau să cobor!”, Ed. Bucovina viitoare, 1998

3. „Elegiile”, Ed. Bucovina viitoare, 2002

4. „Cămăşile de după”, Ed. Bucovina viitoare, 2005

5. „Cântecele”, Ed. Muşatinii, 2011

6. „Revolta drăguşanilor: împăcarea cu lumea”, Ed. Muşatinii, 2012

7. „Cântecele despovărării”, Ed. Muşatinii, 2014

*

 V. Romane publicate:

*

1. „Omul de sacrificiu”, Ed. Transpress, Sibiu, 1994

2. „Ultimul testament al lui Adolf Hitler”, Ed. Muşatinii, 1998

3. „Întâia carte a pierzaniei”, Grupul Editorial „Ion Grămadă”, 1999

4. „Pasărea şi clipa”, Ed. Muşatinii, 2001

*

Din postura de redactor de carte, am îngrijit şi prefaţat, în 15 ani de zile, peste 1.000 titluri de carte, iar din postura de recenzent la „Monitorul de Suceava”, am scris peste 150 cronici de carte.

V. Recuperări de tradiţii culturale:

*

1. Societatea Artiştilor şi ai Amicilor Artelor Plastice din Bucovina, înfiinţată în 30 ianuarie 1932, reînfiinţată, după o uitare de decenii, în 30 ianuarie 2009;

2. Salonul Umorului, după 17 ani de întrerupere;

3. Publicaţia „Urzica vieneză”, fondată, în 1872, la Viena;

4. Publicaţia „Revista Bucovinei”, înfiinţată în 1914 la Bucureşti, reînfiinţată în 1940 la Cernăuţi, vreme de 2 ani şi jumătate, cât mi s-a permis;

5. Revista „Lumea Carpatică”, lucrată, cale de 2 numere, cât mi s-a permis, înainte de ai fi distrusă prin preţiozităţi, după modelul „Junimii literare”;

6. Folclorul muzical-coregrafic bucovinean, de la 1821, 1848-1855, 1877, 1885, pus la dispoziţia Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” pentru realizarea unui spectacol pe tema istoriei folclorului muzical-coregrafic din Bucovina;

7. Documentaţia „minunatei Cetăţi a Homorului” şi începerea demersurile pentru scoaterea ei la lumina zilei.

8. Recuperarea Eroului Bucovinei, scriitorul Ion Grămadă, prin editarea, cu rol de debut editorial, a operei lui, sub titlul de el visat, „Cartea sângelui”, şi prin realizare, prin finanţare particulară ca şi în cazul cărţii, a Monumentului „Bucovina eroică şi martiră” (sintagma lui Constantin Loghin), dedicat memoriei lui;

9. Recuperarea memoriei Martirilor Bucovinei, Zamfir Nicoară şi Dumitru Catană, a căror ţărână a fost adusă de la Săcele şi înhumată, sub un monument simplu, dar sugestiv, în faţa bisericuţii din Vama, amplasată în Muzeul Satului Bucovinean.

*

VI. Festivaluri întemeiate:

*

1. Festivalul Naţional de poezie şi proză scurtă „Eusebiu Camilar – Magda Isanos – Constantin Ştefuriuc” – cu finanţare privată;

2. Festivalul naţional al artelor plastice „Ion Irimescu”, cu Maestrul preşedinte de juriu – cu finanţare privată;

3. Festivalul poeziei europene „Naţiunea Poeţilor”, cu participări din Olanda, Belgia, Anglia, Germania, Franţa, Italia, Israel, Brazilia, Letonia, Uncraina şi Republica Moldova;

4. Festivalul literar „Bucovina viitoare” – cu finanţare privată, soldat cu 3 antologii de poezie („Bucovina viitoare / 111 copii şi adolescenţi scriitori”, „Frumuseţea îngerilor înainte de revoltă” şi „Humorenele”) – cu finanţare privată;

5. Festivalul naţional de muzică folk „La Suceava, în Cetate”;

6. Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, finalizată cu lansarea cărţilor „Prin labirintul vieţii”, de George UNGUREANU, „Lumini fălticenene”, de Eugen DIMITRIU, „Lumini. Superbele lumini”, de Dumitru ONIGA, „Evadând din viitor”, de Vasile PÎNZARIU, şi „Mărturii din Infern”, de Radu BERCEA; ulterior, adică an de an, au apărut încă vreo 30 de cărţi de mărturii despre calvarul românilor în primii ani ai bolşevismului;

7. Festivalul „Ziua Artelor Plastice Bucovinene”, soldat cu expoziţii şi cu cărţile „Pictori şi sculptori din Bucovina”, de Ion DRĂGUŞANUL, „BOA(la) la români”, de Ovidiu Ambrozie BORTĂ-BOA, „Mărturii din Infern”, de Radu BERCEA, şi „Efigii în filigran”, de Tiberiu COSOVAN;

8. Festivalul artelor „Octombrie de Bucovina”, după modelul, cu influenţă germană, al „petrecerilor poporale” şi al „comersurilor festive” din vremea Bucovinei istorice;

9. Singura societatea literară transfrontalieră din Europa, „Naţiunea Poeţilor”, cu sediul la Suceava, încă funcţională, dar imposibil de valorificat în promovarea europeană a Bucovinei, datorită nepriceperii utilităţii unei astfel de instituţii culturale, care ar putea poziţiona Bucovina printre capitalele Europei culturale.

10. Festivalul Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, unul dintre cele mai bune festivaluri de muzică rock din răsăritul european, la care au participat şi trupe precum: Jan AKKERMAN & Band (Olanda), NAZARETH (Marea Britanie), DOG EAT DOG (USA), DUBIOZZA KOLEKTIV (Bosnia) JINJER (Ucraina), SUBSCRIBE şi GUILTY PARTIES (Ungaria), VADER (Polonia),  SUPERHIKS (Macedonia), WEATHERS şi REJECTION (Grecia), LAST HOPE (Bulgaria), ALTERNOSFERA şi TONS OF POWDER (Moldova) etc.

*

C O N C L U Z I E: Nici dacă ar trăi o sută de vieţi, ne-jurnaliştii care încearcă jefuirea banului public prin pârţa-teve, feoşc ziar, nu ar izbuti să citească, din cărţile lumii, măcar atâtea câte am scris eu. De “Zicălaşi” şi de celelalte 300 de fonotecări de muzică veche bucovineană (mai am 3.000 de partituri – şi nu le-am găsit acolo unde caută ăştia biştari publici!) am uitat să menţionez (CV-ul e vechi), dar nu-i bai, pentru că, oricum, am făcut prea mult, prea peste puterile unui om, în doar 60 de ani de viaţă.


Pagina 13 din 23« Prima...1112131415...20...Ultima »