Poezie de ion dragusanul | Dragusanul.ro - Part 91

să cugeţi dacă chiar mă meriţi, Doamne

Mana dreapta 2

*

de-aş fi trăit destinul, împăcat

cu scrierile runelor cereşti,

eu aş fi fost de ierbi însingurat,

iar tu de alte cosmice poveşti

şi-aş fi trecut ca iarba în delir

sub adieri ce mi-au ieşit în cale

pe când păşeam încolonat în şir

disciplinat de irosiri finale;

 *

nu-i vorbă, şi aşa m-am irosit

şi-am dus poveri cu mult mai inutile,

iar nopţile odihnei le-am trăit

precum lumina luminoasei zile,

dar clocotirea noastră între zări

ca fulgerul prin neguri a străpuns

cu scapărul acelor întrebări

ce nu aşteaptă vamă şi răspuns,

 *

ci doar revoltă-n marele mister

ca-n vălmăşagul frunzelor din toamne

prin care voi urca doar ca să-ţi cer

să cugeţi dacă chiar mă meriţi, Doamne


Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 17

abia apuc să îi ascund în sânge

Desen de BOA

Desen de BOA

*

trezit de corbi, am vrut să-nchid fereastra,

dar am ghicit în beznă nişte orbi

cum furişau iluzii în albastra

întindere de dincolo de corbi

şi am strigat: trimite, Doamne, zorii

şi fă lumină-n Cer şi pe Pământ!,

iar orbii de pe strunele viorii

au risipit în bezna lumii vânt

*

să nu îl pot vâna şi nici răpune,

să uit fereastra pururea deschisă

să se dărâme flacăra-n cărbune,

iar lumânarea ce mi-a fost ucisă

drept trup de ceară vântului menit

s-o modelez cât încă e fierbinte

cu degetele altui asfinţit

pe care şiroiesc nişte cuvinte:

*

ia seama, Doamne, lumea ta de orbi

cu bezne grele sufletul îmi strânge,

iar somnul raţiunii naşte corbi,

abia apuc să îi ascund în sânge


Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 16

deasupra lumii, pasărea de fum

Desen de Nicolae Crasi

Desen de Nicolae Crasi

*

mi-a fost ursit un munte să mă nasc

şi să mă frângă soarele în două:

să pot păzi şi stelele ce pasc

prin preajma lunii picurii de rouă,

să mă hrănesc cu soare uneori

şi să îndur o foame de lumină:

mi-a fost ursit să stau sub căpriori

cu nourii ce altcuiva se-nchină

*

şi să arunc în bezna lor primară

cu pietrele uitate prin astral

de călătorii care se-nfăşoară

în mantiile altui ideal

şi să nu-mpart cu ei aceeaşi pâine

şi să nu calc pe urmele subţiri,

să nu mă prăbuşesc doar într-un mâine

în care zac trecutele iubiri:

 *

mi-a fost ursit cuvântul drept povară

şi drept alean vindecător pe drum,

de-aceea simt cum nourii omoară,

deasupra lumii, pasărea de fum


Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 15

şi-ncremeneşti în nemişcare

Desen de Nicolae Crasi

Desen de Nicolae Crasi

*

aici legendele se-adună

şi stau cu vremea la taifas,

iar viaţa pare o minciună

şi-o altă umbră de pripas

pe care unii o îmbracă

şi-o poartă fericiţi pe cale

obişnuiţi numai să treacă

cu umbra-n beznele finale

 *

şi tu ai gleznele rănite

de întuneric şi osândă,

de sufletul care-ţi promite

că o să stea mereu la pândă

ca să-ţi vestească de cu vreme

pe unde amurgesc lumini

cândva acolo să te cheme

să-ţi laşi cununile de spini,

*

să pleci cu fruntea-nsângerată

şi să tot speri în vindecare,

dar ierbile-s nişte cuţite

şi-ncremeneşti în nemişcare


Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 14

când vine somnul ostenit

Desen de Nicolae Crasi

Desen de Nicolae Crasi

*

am pus un înger să-ţi vestească

venirea toamnei şi-a fost frig

în lumea noastră cea lumească,

în care-am început să strig

un început de veştejire,

de creangă fără de contur:

ca să te scap de vremuire,

un pumn de stele o să fur,

 *

dar ştiu că nu vei fi acasă

şi-ntr-un târziu o să le-nşir

în coala albă de pe masă

ca să continuu să respir,

să-mi tot aprind lumini rotunde

din care umeri să îţi fac

în noaptea care te ascunde

şi-n care numai eu te tac:

 *

să vină toamna, nu contează,

căci ploile fără sfârşit

sunt îngerul ce te veghează

când vine somnul ostenit


Poezie de ion dragusanul No Comments Sep 14
Pagina 91 din 152« Prima...102030...8990919293...100110120...Ultima »