NAŢIUNEA POEŢILOR | Dragusanul.ro - Part 2

De-i poezia poezie…

Primirea la Corlata Violeta Taran

*

În anul 2010, când pe Aeropoertul Otopeni se adunaseră poeţi din 8 ţări europene, din Israel şi din Brazilia, pentru a veni la Suceava „Naţiunii Poeţilor”, olandezul Serge van Duijnhoven m-a întrebat câţi oameni are Suceava. Cam o sută cincizeci, i-am răspuns fără ezitare, iar ceilalţi poeţi mă priveau derutaţi. Dacă o capitală de judeţ are doar o sută cincizeci de oameni, înseamnă că urmează să-i duc într-un loc pustiu – gândeau ei, şi-atunci i-am lămurit: oraşul are vreo 90 de mii de locuitori, dar oameni – maximum 150.

*

Poeţii, poeţi fiind, s-au prins repede cum stă treaba şi mi-au pus întrebări despre numărul oamenilor din celelalte localităţi (Vatra Dornei – 150, Gura Humorului – 150, Rădăuţu – 50, Câmpulung – 50; doar despre Corlata nu ştiam mare lucru, aşa că am ridicat din umeri).

*

De şapte ani, de când tot merg la Corlata, însoţit de poeţi şi de muzicieni, constat, în fiecare vară, că satul în care s-a născut doctorul în medicină şi publicistul Ştefan Piersic are peste 500 de oameni. Şi toţi nu ratează nici o şansă de a se întâlni, anual, cu poezia şi cu muzica. Toţi, începând de la copii şi până la o bătrână, care se sprijină într-un vreasc (îl aruncă, însă, când se încinge hora), toţi trăiesc poezia şi muzica precum o adevărată comuniune cu dumnezeirea.

*

Corlata, proclamată Capitala „Naţiunii Poeţilor” la propunerea belgianului Charles Ducal, olandezului Roel Richelieu van Londerselle, nemţoaicei Swantje Lichtenstein, braziliencei Angelica Freitas, evreului Menachem M. Falek şi, desigur, a pitorescului Serge van Duijnhoven, are un suflet, căci numai sufletul poate îndruma şi statornici afecţiunea spre şi în creier: cel al primăriţei Violeta Ţăran. Una dintre cele două minunate Violete ale judeţului Suceava, cealaltă fiind Violeta Codorean din Vatra Dornei.

*

Şi, cum astăzi vom merge la Corlata, am o epigramă proaspătă, cu care s-o omagiez pe Violeta Ţăran, căci:

*

Îmi pun o întrebare mie,

şi-o să vedeţi cu ce temei:

De-i poezia poezie,

atuncea primăriţa ce-i?


Poetesa Hamutal Bar-Yosef şi pictorul Radu Bercea

Natiunea Gura Humorului 0

*

Există la Gura Humorului un singur om cu adevărat nemuritor, pentru că nu a trăit o viaţă, ci un muzeu. Se numeşte Vera Romaniuc şi, timp de o viaţă, a trăit Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, pe care l-a însufleţit, pentru totdeauna, cu respiraţia, cu visele, cu vremelniciile şi cu toate celelalte pâlpâiri ale sufletului ei. Cât timp va exista acest muzeu, Vera Romaniuc va trăi tinereţea fără de bătrâneţe şi viaţa fără de moarte, de care au parte doar veşnicii vii, cei aleşi de ursită pentru anume împliniri. Operele individuale, oricât de desăvârşite ar fi, tot se dărâmă în timp aidoma unor castele de nisip, dar templele memoriei rămân pentru totdeauna, transformându-şi martirul care le-a ctitorit în legendă.

*

La Gura Humorului, târguşor de o neasemuită frumuseţe, în care trăiesc egal şi Radu Bercea, şi Constantin Logigan, şi Marius Ursaciuc, şi Sorin Poclitar, şi alţi peste o sută de oameni frumoşi, plus populaţia de peste 10-15 mii de locuitori, poetesa din Ierusalim, Hamutal Bar-Yosef, a vrut să îl cunoască pe autorul coertei cărţii ei, pictorul humorean Radu Bercea, dar şi muzeul Verei Romaniuc, despre care nu ştiu de unde aflase. Iar Vera, încântată şi susurând o franceză fără cusur, s-a descheiat la suflet, noi (Menachem M. Falek, Tiberiu Cosovan şi Cornel Angelescu) urmând-o doar pentru a-i admira trăirea sacerdotală, cu care oficia în templul memoriei româneşti, de ea ctitorit, durat şi încredinţat veşniciei. Abia după aceea aveam să ne întâlnim cu grupul restrâns de prieteni humoreni, pentru a prezenta cărţile şi a asculta muzica lui Cornel Angelescu.

*

A fost, în timpul cântării, şi un minut de reculegere în memoria poetesei şi cantautoarei Carmen Agoutin, iar când Cornel Angelescu a interpretat unul dintre cântecele ei, clopotele Catedralei au prins să bată lin, de parcă de acolo, din cer, „sfioasa domnişoară” de odinioară ne-ar fi auzit şi s-ar fi bucurat.

*

În rest, poezie, muzică, un interesant dialog între public şi cei doi poeţi din Ierusalim, o atmosferă frumoasă, în care şi-a făcut loc, spre final, şi poetesa Carmen Veronica Steiciuc, o atmosferă care îţi împrospătează sufletul şi pe care m-am străduit să o narez fotografic, în cele ce urmează:

*

Natiunea Gura Humorului 00

Natiunea Gura Humorului 000

Natiunea Gura Humorului 001

Natiunea Gura Humorului 002

Natiunea Gura Humorului 003

Natiunea Gura Humorului 1

Natiunea Gura Humorului 2

Natiunea Gura Humorului 3

Natiunea Gura Humorului 4

Natiunea Gura Humorului 5

Natiunea Gura Humorului 6

Natiunea Gura Humorului 7

Natiunea Gura Humorului 8

Natiunea Gura Humorului 9

Natiunea Gura Humorului 11

Natiunea Gura Humorului 12

Natiunea Gura Humorului 13

Natiunea Gura Humorului 14

Natiunea Gura Humorului 15

Natiunea Gura Humorului 16

Natiunea Gura Humorului 17

Natiunea Gura Humorului 18

Natiunea Gura Humorului 19

Natiunea Gura Humorului 20

Natiunea Gura Humorului 21

Natiunea Gura Humorului 22

Natiunea Gura Humorului 23

Natiunea Gura Humorului 24

Natiunea Gura Humorului 25

Natiunea Gura Humorului 26

Natiunea Gura Humorului 27

Natiunea Gura Humorului 28

Natiunea Gura Humorului 29

Natiunea Gura Humorului 30

Natiunea Gura Humorului 31

Natiunea Gura Humorului 32

Natiunea Gura Humorului 33

Natiunea Gura Humorului 34

Natiunea Gura Humorului 35

Natiunea Gura Humorului 36

Natiunea Gura Humorului 38

Natiunea Gura Humorului 37

Natiunea Gura Humorului 39

Natiunea Gura Humorului 40

Natiunea Gura Humorului 41

Natiunea Gura Humorului 42

Ultima


O familie a Naţiunii Poeţilor

Natiunea Iasi 6

*

Poezia nu aduce voturi, iar imaginea pe care o durează, prin dezlănţuirile ei imagistice, nu foloseşte deloc vremelnicilor stăpânitori de clipite. Prin urmare, ideea de a oferi Bucovinei statutul de Capitală a Poeziei Europene, statut de care se părea că va beneficia, în urmă cu şapte ani, când s-a ţinut prima ediţie a festivalului, cu participare largă (câte trei-patru poeţi de ţară, cu participări din 9 ţări europene şi o a zecea, din Brazilia), este parţial compromisă. E drept, primesc mereu întrebări din Germania, Olanda, Belgia, Estonia, Franţa, Anglia, Italia, Ucraina, Israel şi Brazilia despre o posibilă intrare pe făgaşul premeditat al proiectului, dar nu prea mai găsesc argumente care să mă pună pe muncă. Lumea nu mai are nevoie de poezie, lumea nu mai are nevoie de sine, iar societatea lunecă implacabil spre o abrutizare totală, în care nu mai poate supravieţui nici o fărâmă de metafizic.

*

Conceptul de „naţiune a poeţilor”, preluat de la filosoful unificării europene, Francis Dessart, cărui i-am scris o prefaţă, şi de la pe nedrept uitatul Mircea Streinul – un uriaş al scrisului bucovinean, s-a dovedit a fi deosebit de eficient acolo unde el a şi prins rădăcini, adică în Israel. Într-o ţară în care se ştia despre Bucovina că ar fi un ţinut al Holocaustului, care nu mai poate fi recuperat la umanitate. Dar au venit poeţi, unii dintre ei, precum Aviva Golan, purtând spaimele părinţilor lor în suflete, în ciuda faptului că tocmai părinţii îi sfătuiau să viziteze, măcar o dată în viaţă, pământul naşterii lor. Iar când au făcut-o, au descoperit, precum Aviva (prenumele ei înseamnă „Primăvată”), ceva demn de trăire şi au transmis mai departe mesajul (alţii, precum Wihelmina, au realizat filme, pe care le-au postat pe internet, răspândindu-le în lumea ebraică – un astfel de filmuleţ poate fi accesat făcând click pe imaginea a şaptea din dreapta paginii, „BUCOVINA ÎN ISRAEL”). Scria, în urmă cu doi ani, poetesa din Ierusalim:

*

Aviva GOLAN:

*

Cu căldură părintească

 *

dedicat lui Menachem M. Falek şi Ion Drăguşanul

*

Când destinul mi-a surâs,

Îngerii m-au condus

Şi am revenit în ţara copilăriei

Mamei mele dragi.

Am simţit-o aproape

În rădăcina sufletului meu.

Atunci am ştiut

Că i-am împlinit voia

Întocmai.

Şi nu există ţară mai minunată

Decât România,

Care m-a strâns la pieptul ei

Cu căldură părintească, trăită

La Naţiunea Poeţilor.

*

Poezia a fost scrisă la Festivalul „Naţiunea Poeţilor – 2015”, în Bucovina, cu ocazia lansării antologiei „Naţiunea Poeţilor – 2015”, tradusă de Menachem M. Falek şi redactată împreună cu Ion Drăguşanul.

*

Astăzi, în zori, pe aeroportul din Iaşi, l-am aşteptat, împreună cu Liviu Velniciuc,  iar pe liderul Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim, Menachem M. Falek, şi pe o altă poetesă evreică, Hamutal Bar-Yosef, care şi-a publicat o carte de poezie la Suceava, din dorinţa de a intra în această familie insolită a Naţiunii Poeţilor. Are rădăcini prin Ucraina şi prin Polonia, dar şi prin Franţa (norocul meu: puteam dialoga şi fără translator) şi se trage dintr-un neam de creatori (muzicieni, pictori, scriitori), Bar-Yosef (deci, „cei ce se trag din Iosef”), iar în Bucovina o interesează două lucruri: să vadă cum trăiesc oamenii obişnuiţi şi să-l cunoască pe Radu Bercea, autorul copertei cărţii ei. Pe Radu îl va întâlni mâine, iar pe oameni, poimâine, la Corlata – cea mai îndrăgită localitate bucovineană de poeţi, ei, poeţii din 9 ţări europene, numind Corlata, printr-un act de mână, semnat de toată lumea, „Capitala Poeziei şi a Naţiunii Poeţilor”. Dar, despre asta, o să vă povestesc. Deocamdată, să vă arăt cum a fost astăzi:

*

Natiunea Iasi 1

Natiunea Iasi 2

Natiunea Iasi 4 Liviu

Natiunea Iasi 5

Natiunea Iasi 6

Natiunea Iasi 7

Natiunea Iasi 8

Natiunea Iasi 9

Natiunea Iasi 10

Natiunea Iasi 11

Natiunea Iasi 12

Natiunea Iasi 13

*


Un român, un evreu şi o aceeaşi suferinţă

0 Afis NATIUNEA POETILOR 2017 GURA HUMORULUI m

*

Românul este pictor. Născut pictor, la Cuciurul Mare. Se numeşte Radu Bercea, dar viscolul încenuşat al istoriei l-a aruncat în închisorile patriei, spulberându-l de pe băncile unui liceu de artă din Iaşi. Iar viaţa lui s-a schimbat definitiv. Nu a mai trăit după cum îl îndemna sufletul, ci după cum stabileau alţii.

*

Evreul este poet. Născut poet, la Bistriţa. Se numeşte Menachem Mordekay Falek, dar al doilea prenume s-a pierdut prin istorie, transformându-l în Menachem M. Falek. Cândva, ajunsese vicecampion naţional la şah, în România. Avea doar 13 anişori, dar nu a mai primit diploma, fiind spulberat de acelaşi viscol încenuşat al istoriei.

*

Radu Bercea şi Menachem M. Falek s-au cunoscut şi împrietenit la ultimele trei aniversări ale lui George Ungureanu, deci la sărbătorirea, prin lansări de cărţi, a câmpulungeanului cu opt condamnări la moarte, dar care a trăit o sută de ani, o săptămână şi o zi. Pictorul şi poetul vorbeau şi vorbesc aceeaşi limbă, cea a expresiei artistice.

*

Vineri, 4 august, la ora 16, în incinta Muzeului Obiceiurilor Populare, cei doi se vor reîntâlni: Radu Bercea ca autor al copertei, iar Menachem M. Falek, în calitate de traducător şi de redactor al cărţii de poezie „Mai ţii minte”, de Hamutal Bar-Yosef. Şi Hamultal îl va cunoaşte pe Radu Bercea, pentru că şi ea este vorbitoare a aceleiaşi limbi, cea expresivă, a Naţiunii Poeţilor. Eu doar atât am de spus.


Națiunea Poeților, duminică, la o bere!

0 Afis Legitimatie HAMUTAL

*

Duminică, 6 august 2017, poeții suceveni antologați în volumul „Înger cu aripi de gheață”, apărută la Tel-Aviv, spre sfârșitul anului trecut, în traducerea, prezentarea și sub îngrijirea lui Menachem M. Falek, sunt invitați la o bere între poeți, punctul de întâlnire fiind holul hotelului „Continental Arcașul”, la ora 14, ocazie cu care vor primi și un exemplar al antologiei. Sunt invitați și poeții care vor să apară într-o viitoare antologie, eu „legitimându-i”, deocamdată, doar pe cei care ne-au fost alături, cu ocazia edițiilor precedente ale Festivalului „Națiunea Poeților”.

*

0 Afis Legitimatie MENACHEM 0 Afis Legitimatie SOFIA

0 Afis Legitimatie STEICIUC

0 Afis Legitimatie CLEMENT

0 Afis Legitimatie CORNEL

0 Afis Legitimatie COSOVAN

0 Afis Legitimatie VIOLETA

0 Afis Legitimatie EU

0 Afis Legitimatie FILIP

0 Afis Legitimatie HORBOVANU

0 Afis Legitimatie ISTRATI

0 Afis Legitimatie MANOLE

0 Afis Legitimatie RUSU

0 Afis Legitimatie SEVERIN

0 Afis Legitimatie VINTILA

 


Pagina 2 din 3123