NAŢIUNEA POEŢILOR | Dragusanul.ro

Constantin Hrehor, Senior al Scrisului Bucovinean

Constantin Hrehor este personajul plenar al culturii bucovinene contemporane. Poet tulburător, eseist, prozator, recuperator de memorie, grafician de forță, muzician, cărturar inconfundabil, dar și teolog și preot cu luminoase deschideri spre Calea lui Iisus, Constantin Hrehor, amplu risipitor de modestie, este o efigie reală și durabilă a Bucovinei – o provincie care arareori probează că și merită astfel de personalități. Titlul de Senior al Scrisului Bucovinean confirmă, de fapt, o seniorie cărturăricească indiscutabilă, cu care vremea noastră se va putea făli în fața viitorimii. În cel mai autentic stil bucovinean: fără dram de implicare, de sprijin, dar cu făloșenie colectivă, atunci când nu costă nimic.


Ion Paranici, Senior al Scrisului Bucovinean

Poetul și publicistul Ion Paranici este, dincolo de valoroasa-i operă, un lider incontestabil al culturii bucovinene, care a crescut, prin permanentă publicare, câteva generații de scriitori, asigurându-le notorietate și, indirect, autoritate creativă. A făcut-o, cu dezinvoltură și cu trudă de cărturar autentic, și în anii comunismului, ca redactor-șef al cotidianului „Zori noi”, dar și după aceea, structura intelectuală a domniei sale, pe care eu o moștenesc în bună parte, fiind cea de slujitor, de devotat al culturii. Dacă nu s-ar fi născut în Tișăuții Sucevei, Ion Paranici trebuia inventat, pentru că fiecare dintre noi a avut în domnia sa un prieten, un frate întru simțire chiar și atunci când funcționa un anume tip de cenzură, pe care Domnul Ion Paranici, poet, publicist și cărturar rasat, a știut să o evite, înseninând cerul pentru o largă desfășurare de aripi. Titlul de Senior al Scrisului Bucovinean înseamnă o plecăciune respectuoasă în fața unui om care s-a aflat pe sine, ajutând generații de creatori să se definească.


Tiberiu Cosovan, Senior al Scrisului Bucovinean

Știe, din ziua în care a primit semnalul albumului său „Prin labirintul umbrelor”, că în 12 noiembrie, zi în care el va împlini 64 de ani, iar Societatea Scriitorilor Bucovineni, care a existat cândva cu adevărat, 80, că va primi titlul de Senior al Scrisului Bucovinean. Iar titlul acesta, pe care, deocamdată, îl au doar Roman Istrati și Eugen Dimitriu, nu i se va decerna din compasiune pentru nedreapta-i soartă, și nu din prietenia care ne leagă, ci pentru faptul că Tiberiu Cosovan, cel mai bun ziarist de cultură din istoria Bucovinei, a izbutit un letopiseț amplu și amănunțit al fenomenului cultural incredibil, deși minimalizat de către tocătorii de frunze, de care a avut parte Bucovina în ultimele două decenii. Și încă au mai rămas de așezat în rafturile viitorimii și alte mărturii, încredințate memoriei de Tiberiu Cosovan, pe care am obligația să le depun acolo unde le este locul. Și o voi face.


Actriţa şi Poezia

Actriţa Maria Teişanu

Actriţa Maria Teişanu

*

Nu mă aşteptam să se afle, astăzi, în Suceava, pentru că, dacă aş fi ştiut, aş fi avut certitudinea că tânăra actriţă Maria Teişanu nu va rata întâlnirea cu poezia. Chiar dacă e puţin obosită, după susţinerea examenului de licenţă şi după înscrierea la masterat, dar mai ales de lucrul la probele de aptitudini artistice, cu care se va prezenta la examen pentru un post de actriţă la un reputat teatru bucureştean. Maria este sora lui Alexandru „Teiu” Teişanu, basistul de la „Toy Machines”, deci am împărţit cu ea multe emoţii, de-a lungul vremii, şi fata interpretei de folclor Gabriela Teişanu, colegă şi de servici, şi de „Toy Machines”, care avea să mă uimească, astăzi, şi prin dublarea lui Cornel Angelescu, la refrenul uneia dintre piesele lui:

*

Gabriela Teişanu, secondându-l pe Cornel Angelescu

Gabriela Teişanu, secondându-l pe Cornel Angelescu

*

Cam asta ar fi introducerea la reportajul fotografic al ultimei manifestări „Naţiunea Poeţilor”, desfăşurată, astăzi, la Suceava, în mijlocul unui pâlc de oameni – pentru că mai trăiesc şi oameni prin pustietatea Sucevei. O manifestare cu un Cornel Angelescu sublim, cu un Roman Istrati în vervă analitică impresionantă (tot astăzi, Roman Istrati mi-a predat dactilograma următoarei lui cărţi), cu mulţi prieteni (Ionică Băiţan, Gabriela Havriliuc, Liliana Widocks, Roman Istrati,  Constantin Ungureanu-BOX, Constantin Hrehor, Constantin Horbovanu, Ovidiu Donisă, Carmen Veronica Steiciuc, Tiberiu Cosovan şi, în primul rând, Maria şi Gabriela Teişanu, şi aşa mai departe), o manifestare de o surprinzătoare intimitate spirituală, pe care nimeni dintre cei de faţă nu voia să o vadă la final.

*

Mi-a fost bine, astăzi, s-au, cum a zis poetesa Hamutal Bar-Yosef din Ierusalim, citând dintr-o rugăciune ebraică: „Doamne, mulţumesc că am ajuns şi clipa aceasta!”. Chiar aşa!

*

Actrita si poezia 1

Actrita si poezia 2

Actrita si poezia 3

Actrita si poezia 4

Actrita si poezia 5

Actrita si poezia 6

Actrita si poezia 7

Actrita si poezia 8

Actrita si poezia 9

Actrita si poezia 10

Actrita si poezia 11

Actrita si poezia 12

Hamutal Bar-Yosef citind, în ebraică, un poem de Roman Istrati,

din antologia „Înger cu aripi de gheaţă”, apărută la Tel-Aviv, de curând

Actrita si poezia 13

Actrita si poezia 14

Actrita si poezia 15

Actrita si poezia 16

Actrita si poezia 17

Actrita si poezia 18

Actrita si poezia 19

Actrita si poezia 20

Actrita si poezia 21

Actrita si poezia 22

Actrita si poezia 24

*


Poezia, Corlata şi Naţiunea Mioritică

Natiunea mioritica 1

*

De la Corlata nu poţi pleca aşa, ca un neom şi ca un fur, fără să guşti din bucate, în cadrul unui ospăţ şi el ritualic, săvârşit pe înălţimi, după datina veche, ca să te poţi bucura de frumuseţea perspectivei spre valea luminoasă a Moldovei şi spre munţii de dincolo de ea, începând de la cei ai Rarăului şi până la cei ai Stânişoarei.

*

În Corlata, dacă nu te numeşti Hogea – semn că ai descins din cea mai veche familie a satului, atunci cu siguranţă te tragi din Gavriil Persiec, grănicer năsăudean din Leşu Ilvei, stabilit aici în anul 1762, şi te cheamă Piersic. Există, desigur, şi alte familii, dar cu străbuni mai puţin viguroşi în iubire şi care nu au împărtăşit optica viceprimarului Florin Hogea, care are de gând să mai facă încă doi gemeni la 99 de ani (acum e flăcău tânăr şi săltăreţ, de doar 57 de primăveri – de asta are doar o fată şi o nepoţică), şi-abia după aceea să-şi facă bagajele finale.

*

Lăsând gluma deoparte, petrecerile de după poezie, la Corlata, sunt de toată frumuseţea. De data asta, am fost duşi la o stână turistică, undeva, între Corlata şi Berchişeşti, pe un deal-păşune, unde un domn Florin (rar prenume, la Corlata!) şi soţia domniei sale (blondă, frumoasă şi vrednică – leit Florin) a pus bazele unei stâni turistice, care, dacă nu ar fi hăituirea instituţională necontenită, de care suferă turismul românesc, ar putea avea un viitor demn de toată admiraţia. Mâncarea, făcută numai la ceaun, nu are egal, aşa cum nu are egal nici urda de Berchişeşti, din care eu, de regulă nemâncător de urdă, m-am înfruptat temeinic. Nu mai vorbesc de celelalte bunătăţuri, pentru că mi-au căzut cu tronc plăcintele „poale-n brâu”, pe care le-am recomandat băieţelului prietenei noastre Liliana Widocks cu un categoric „THE BEST!”, iar băieţelul, englez get-beget, dar care adoră, în România, peisajele şi mâncarea, mi-ar fi dat dreptate, desigur, dacă nu s-ar fi împotmolit în ordefuri, tocăniţă de miel, mititei la grătar şi aşa mai departe şi mai îndepărtate produse de neaoşa noastră „poale-n brâu”.

*

Doamna Widocks, pe care primăriţa Violeta Ţăran, mereu atentă la tot şi la toate, a identificat-o imediat şi a poftit-o în stână, mi-a adus (la fel şi lui Constantin Horbovanu) un album rock, pe care am să-l postez, înainte de toate, ca să-l fac gelos pe fecioraşu-mi Andi:

*

Rock Antehems 1

Rock Antehems 2

*

La stâna dintre Corlata şi Berchişeşti am stat până târziu. Am ieşit toţi afară şi, vreme de câteva ore, am sporivăit între noi, cu ochii pe valea Moldovei şi pe munţii de după. Câteva ore, ne-am bucurat de vară, de înserare şi de prietenia oamenilor din Corlata şi din Berchişeşti. Un tânăr, Ştefan Iulian Chilariu, secretarul Primăriei Berchişeşti, ne-a citit o poezie. Proprie, după cum am aflat, când am întrebat. Poezie poezie, aşa că e obligatoriu să-l reîntâlnesc. S-au spus bancuri cu poante inteligente, s-au povestit amintiri amuzante, s-a râs din toată inima. Şi cerul era atât de aproape, de parcă ar fi tras cu urechea.

*

Natiunea mioritica 2

Natiunea mioritica 3

Natiunea mioritica 4

Natiunea mioritica 5

Natiunea mioritica 6

Natiunea mioritica 7

Natiunea mioritica 8

Natiunea mioritica 9

Natiunea mioritica 10

Natiunea mioritica 11

Natiunea mioritica 12

*


Pagina 1 din 41234