NAŢIUNEA POEŢILOR | Dragusanul.ro

Actriţa şi Poezia

Actriţa Maria Teişanu

Actriţa Maria Teişanu

*

Nu mă aşteptam să se afle, astăzi, în Suceava, pentru că, dacă aş fi ştiut, aş fi avut certitudinea că tânăra actriţă Maria Teişanu nu va rata întâlnirea cu poezia. Chiar dacă e puţin obosită, după susţinerea examenului de licenţă şi după înscrierea la masterat, dar mai ales de lucrul la probele de aptitudini artistice, cu care se va prezenta la examen pentru un post de actriţă la un reputat teatru bucureştean. Maria este sora lui Alexandru „Teiu” Teişanu, basistul de la „Toy Machines”, deci am împărţit cu ea multe emoţii, de-a lungul vremii, şi fata interpretei de folclor Gabriela Teişanu, colegă şi de servici, şi de „Toy Machines”, care avea să mă uimească, astăzi, şi prin dublarea lui Cornel Angelescu, la refrenul uneia dintre piesele lui:

*

Gabriela Teişanu, secondându-l pe Cornel Angelescu

Gabriela Teişanu, secondându-l pe Cornel Angelescu

*

Cam asta ar fi introducerea la reportajul fotografic al ultimei manifestări „Naţiunea Poeţilor”, desfăşurată, astăzi, la Suceava, în mijlocul unui pâlc de oameni – pentru că mai trăiesc şi oameni prin pustietatea Sucevei. O manifestare cu un Cornel Angelescu sublim, cu un Roman Istrati în vervă analitică impresionantă (tot astăzi, Roman Istrati mi-a predat dactilograma următoarei lui cărţi), cu mulţi prieteni (Ionică Băiţan, Gabriela Havriliuc, Liliana Widocks, Roman Istrati,  Constantin Ungureanu-BOX, Constantin Hrehor, Constantin Horbovanu, Ovidiu Donisă, Carmen Veronica Steiciuc, Tiberiu Cosovan şi, în primul rând, Maria şi Gabriela Teişanu, şi aşa mai departe), o manifestare de o surprinzătoare intimitate spirituală, pe care nimeni dintre cei de faţă nu voia să o vadă la final.

*

Mi-a fost bine, astăzi, s-au, cum a zis poetesa Hamutal Bar-Yosef din Ierusalim, citând dintr-o rugăciune ebraică: „Doamne, mulţumesc că am ajuns şi clipa aceasta!”. Chiar aşa!

*

Actrita si poezia 1

Actrita si poezia 2

Actrita si poezia 3

Actrita si poezia 4

Actrita si poezia 5

Actrita si poezia 6

Actrita si poezia 7

Actrita si poezia 8

Actrita si poezia 9

Actrita si poezia 10

Actrita si poezia 11

Actrita si poezia 12

Hamutal Bar-Yosef citind, în ebraică, un poem de Roman Istrati,

din antologia „Înger cu aripi de gheaţă”, apărută la Tel-Aviv, de curând

Actrita si poezia 13

Actrita si poezia 14

Actrita si poezia 15

Actrita si poezia 16

Actrita si poezia 17

Actrita si poezia 18

Actrita si poezia 19

Actrita si poezia 20

Actrita si poezia 21

Actrita si poezia 22

Actrita si poezia 24

*


Poezia, Corlata şi Naţiunea Mioritică

Natiunea mioritica 1

*

De la Corlata nu poţi pleca aşa, ca un neom şi ca un fur, fără să guşti din bucate, în cadrul unui ospăţ şi el ritualic, săvârşit pe înălţimi, după datina veche, ca să te poţi bucura de frumuseţea perspectivei spre valea luminoasă a Moldovei şi spre munţii de dincolo de ea, începând de la cei ai Rarăului şi până la cei ai Stânişoarei.

*

În Corlata, dacă nu te numeşti Hogea – semn că ai descins din cea mai veche familie a satului, atunci cu siguranţă te tragi din Gavriil Persiec, grănicer năsăudean din Leşu Ilvei, stabilit aici în anul 1762, şi te cheamă Piersic. Există, desigur, şi alte familii, dar cu străbuni mai puţin viguroşi în iubire şi care nu au împărtăşit optica viceprimarului Florin Hogea, care are de gând să mai facă încă doi gemeni la 99 de ani (acum e flăcău tânăr şi săltăreţ, de doar 57 de primăveri – de asta are doar o fată şi o nepoţică), şi-abia după aceea să-şi facă bagajele finale.

*

Lăsând gluma deoparte, petrecerile de după poezie, la Corlata, sunt de toată frumuseţea. De data asta, am fost duşi la o stână turistică, undeva, între Corlata şi Berchişeşti, pe un deal-păşune, unde un domn Florin (rar prenume, la Corlata!) şi soţia domniei sale (blondă, frumoasă şi vrednică – leit Florin) a pus bazele unei stâni turistice, care, dacă nu ar fi hăituirea instituţională necontenită, de care suferă turismul românesc, ar putea avea un viitor demn de toată admiraţia. Mâncarea, făcută numai la ceaun, nu are egal, aşa cum nu are egal nici urda de Berchişeşti, din care eu, de regulă nemâncător de urdă, m-am înfruptat temeinic. Nu mai vorbesc de celelalte bunătăţuri, pentru că mi-au căzut cu tronc plăcintele „poale-n brâu”, pe care le-am recomandat băieţelului prietenei noastre Liliana Widocks cu un categoric „THE BEST!”, iar băieţelul, englez get-beget, dar care adoră, în România, peisajele şi mâncarea, mi-ar fi dat dreptate, desigur, dacă nu s-ar fi împotmolit în ordefuri, tocăniţă de miel, mititei la grătar şi aşa mai departe şi mai îndepărtate produse de neaoşa noastră „poale-n brâu”.

*

Doamna Widocks, pe care primăriţa Violeta Ţăran, mereu atentă la tot şi la toate, a identificat-o imediat şi a poftit-o în stână, mi-a adus (la fel şi lui Constantin Horbovanu) un album rock, pe care am să-l postez, înainte de toate, ca să-l fac gelos pe fecioraşu-mi Andi:

*

Rock Antehems 1

Rock Antehems 2

*

La stâna dintre Corlata şi Berchişeşti am stat până târziu. Am ieşit toţi afară şi, vreme de câteva ore, am sporivăit între noi, cu ochii pe valea Moldovei şi pe munţii de după. Câteva ore, ne-am bucurat de vară, de înserare şi de prietenia oamenilor din Corlata şi din Berchişeşti. Un tânăr, Ştefan Iulian Chilariu, secretarul Primăriei Berchişeşti, ne-a citit o poezie. Proprie, după cum am aflat, când am întrebat. Poezie poezie, aşa că e obligatoriu să-l reîntâlnesc. S-au spus bancuri cu poante inteligente, s-au povestit amintiri amuzante, s-a râs din toată inima. Şi cerul era atât de aproape, de parcă ar fi tras cu urechea.

*

Natiunea mioritica 2

Natiunea mioritica 3

Natiunea mioritica 4

Natiunea mioritica 5

Natiunea mioritica 6

Natiunea mioritica 7

Natiunea mioritica 8

Natiunea mioritica 9

Natiunea mioritica 10

Natiunea mioritica 11

Natiunea mioritica 12

*


Corlata: diplome pentru poeţii din Ierusalim

Premierea poetilor 1

*

Imediat ce a coborât de pe scenă, primăriţia „Naţiunii Poeţilor”, doamna Violeta Ţăran, s-a apropiat de poeţii Hamutal Bar-Yosef şi Menachem M. Falek, din Ierusalim, pentru a le înmâna câte o diplomă. Firesc, natural, cu delicateţea unui autentic iubitor de poezie. Până atunci, câteva copiliţe din Corlata şi din Berchişeşti împărţiseră cadouri tuturor oaspeţilor, în semn de aducere aminte, dar înmânarea diplomelor Centrului Cultural „Bucovina” a rămas în sarcina primăriţei Violeta Ţăran, pentru că soarta premeditează lucrurile cu mai multă înţelepciune decât o putem face noi, oamenii.

*

Premierea poetilor 2

Premierea poetilor 3

Premierea poetilor 4

Premierea poetilor 5

Premierea poetilor 6

Premierea poetilor 7


La Corlata, în templul poeziei şi al muzicii

Natiunea Poetilor la Corlata 0

*

Pentru că, simultan cu bietul şi încă toleratul festival „Naţiunea Poeţilor”, domnul Preşedinte Gheorghe Flutur şi toate forţele responsabile ale judeţului tocmai pun în practică o amplă poziţionare istorică a Bucovinei pe harta Europei, din echipa Centrului Cultural „Bucovina” nu mă pot ajuta decât Tiberiu Cosovan şi Liviu Velniciuc, iar când scapă de pe baricadele asaltului bucovinean asupra Europei, precum ieri, şi Dănuţ Lungu, şi Gheorghe Senciuc. Practic, în aceste istorice zile, sufletul Bucovinei s-a mutat la Călineşti, unde ciocnitul internaţional de păhărele, urări şi lozinci nu se poate desfăşura fără lăutari la ureche, iar măgăreaţa a picat peste Petrică Oloieru şi elevii lui, şi pe mai toată logistica instituţiilor de cultură ale Consiliului Judeţean Suceava, în frunte cu managerii. Dar, vorba lui Cuza, cu trimitere la nevastă-sa, Bucovina merită totul! Mult succes, tovarăşi deschizători de perspective europene!

*

La Corlata, acolo unde comuniunea, deci solidarizarea spirituală anulează distanţele dintre artişti şi iubitori de artă, poezia şi muzica înseamnă un bun spiritual obştesc, din care toţi ne împărtăşim. Ca manifestare a „Naţiunii Poeţilor”, cu replică imediată din partea „Naţiunii Poeziei”, adică a satului Corlata, festivalul, copertat de două fantastice fragmente de concert ale lui Cornel Angelescu (sucevenii ar trebui să-l vadă şi să-l asculte mai des, până nu e prea târziu – în fond, spre deosebire de creatori, sucevenii mai şi mor) şi consistând din momente ale autorilor suceveni de cărţi, Tiberiu Cosovan şi Constantin Horbovanu, apoi din momente ale poeţilor din Ierusalim, Hamutal Bar-Yosef şi Menachem M. Falek, festivalul nu a avut nimic eroic în el, fiind ursit doar banalului umanism, care caracterizează, dintotdeauna, locuirile de meleaguri moldoveneşti. Vai de noi, că nici bundiţe cu prim de dihor n-am avut pentru a impresiona măreaţa Europă, care, cum simte iz de dihor, cum cade în posterioare de admiraţie!

*

Natiunea Poetilor la Corlata 1

Natiunea Poetilor la Corlata 2

Natiunea Poetilor la Corlata 3

Natiunea Poetilor la Corlata 4

Natiunea Poetilor la Corlata 5

Natiunea Poetilor la Corlata 6

Natiunea Poetilor la Corlata 7

Natiunea Poetilor la Corlata 8

Natiunea Poetilor la Corlata 9

Natiunea Poetilor la Corlata 10

Menachem Falek, „spovedit” de către primăriţa Violeta Ţăran?

Natiunea Poetilor la Corlata 11

Natiunea Poetilor la Corlata 12

Natiunea Poetilor la Corlata 13

Natiunea Poetilor la Corlata 14

Natiunea Poetilor la Corlata 15

Natiunea Poetilor la Corlata 16

Natiunea Poetilor la Corlata 17

Natiunea Poetilor la Corlata 18

Natiunea Poetilor la Corlata 19

Natiunea Poetilor la Corlata 20

Natiunea Poetilor la Corlata 21

Natiunea Poetilor la Corlata 22

Natiunea Poetilor la Corlata 23

Natiunea Poetilor la Corlata 24

Natiunea Poetilor la Corlata 25

Natiunea Poetilor la Corlata 26

Natiunea Poetilor la Corlata 27

Natiunea Poetilor la Corlata 28

Natiunea Poetilor la Corlata 29

Natiunea Poetilor la Corlata 30

Natiunea Poetilor la Corlata 31

Natiunea Poetilor la Corlata 32

Natiunea Poetilor la Corlata 33

Natiunea Poetilor la Corlata 34

Natiunea Poetilor la Corlata 35

Natiunea Poetilor la Corlata 36

Natiunea Poetilor la Corlata 37

Natiunea Poetilor la Corlata 38

Natiunea Poetilor la Corlata 39

Natiunea Poetilor la Corlata 40

,


Corlata, cornul de vânătoare şi poezia

Natiunea Corlata 0

*

Există, în România şi probabil că şi în Europa, un singur loc sacru al poeziei: Corlata. Pentru oamenii din Corlata, sosirea şi întâmpinarea poeţilor înseamnă, de 11 ani de zile, un ritual, o ceremonie sacră şi, deşi eu mă număr printre norocoşii care s-au obişnuit cu ea, de fiecare dată când aud cornul de vântătoare, dând semnal sărbătoresc, simt un nod în gât şi o lacrimă de duioşie cum îmi sfâşie sufletul.

*

Corlata a devenit, încetul cu încetul, patria, dar şi templul neamului meu, în care sacerdoţii oficiază numai întru bucuria iluminării. Şi mă închin Corlatei, pentru că numai aşa îmi poate primi spovedania veşnicia.

*

Natiunea Corlata 1

Natiunea Corlata 2

Natiunea Corlata 3

Natiunea Corlata 4

Natiunea Corlata 5

Natiunea Corlata 6

Natiunea Corlata 7

Natiunea Corlata 8

Natiunea Corlata 9

Natiunea Corlata 10

Natiunea Corlata 11

Natiunea Corlata 12

Natiunea Corlata 13

Natiunea Corlata 14

Natiunea Corlata 15

Natiunea Corlata 16

*


Pagina 1 din 3123