Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 59

Spectacolele şi cărţile “Naţiunii Poeţilor”

AFIS NATIUNEA GENERAL m

*

Săptămâna viitoare, am de dus pe drumuri cărţi, muzică şi caricaturi, pe care colegii mei de la Centrul Cultural “Bucovina” le vor dărui oamenilor, din partea Consiliului Judeţean Suceava. Am făcut şi un afiş general, deşi, pentru fiecare localitate, s-au făcut afişe speciale, şi am să vă spun şi vreo două vorbe.

*

Titlurile de carte sunt mult mai multe, decât cele de pe afiş, dar unele dintre ele se vor distribui doar în localităţile în care nu au ajuns încă. Manifestările vor fi după tipicul celor organizate de mine, cu vorbe mai puţine, dar cu muzică multă şi de calitate. Altminteri, nu-l chemam pe Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, şi îmi ţineam şi fiul departe de vânzolelile băştinaşe.

*

Cocluzia: dacă doriţi să primiţi în dar câte un pachet de cărţi şi să ascultaţi un minunat concert acustic de balade rock, ieşiţi-ne în cale. Pentru că şi noi, şi Consiliul Judeţean Suceava, pentru dumneavoastră săvârşim, timp de o săptămână, acest omagiu.


Când a murit pictorul bucovinean al Papei Pius X?

Archip Rosca Copil

*

Puţine lucrări, semnate de Archip Roşca, s-au păstrat până în vremea noastră, şi doar în Muzeul Bucovinei, unde supravieţuiesc, încă, patru cartoane cu tot atâtea portrete: “Copil”, “Femeie”, “Femeie tânără” şi “Bărbat”. Cât despre informaţii referitoare la opera lui, acestea sunt vagi şi contradictorii – ca şi aspectele biografice (regretatul Emil Satco dă, de pildă, drept dată a morţii “decembrie 1927”, iar criticul de artă Valentin Ciucă, anul 1926). Despre portretul făcut Papei Pius al X-lea, cei doi veritabili exegeţi nu menţionează nimic, ceea ce înseamnă că nu au dat peste cele două gazete româneşti din Transilvania sau peste cea germană din Cernăuţi, care comentau, cu entuziasm, portretul realizat de Archip Roşca şi care devenise preferatul Papei.

*

Arhip Rosca CATALOG 1909

Arhip Rosca sculptura 1909 TINERIMEA ARTISTICA

*

În primăvara anului 1909, când expusese la Bucureşti, în a opta expoziţie de pictură şi sculptură a Societăţii “Tinerimea Artistică” (pe atunci, şi Brâncuşi îi era un simplu coleg), Arhip (Archip, scris cu “ch”-ul german, se citea Arhip) Roşca a expus 5 lucrări, cu numerele de catalog 186-190, şi anume: “Ţăran la scăldat”, “Lăutar”, “Cerşetorul”, “La afaceri” şi “Maternitate”, lucrare pe care o menţionează şi Ion Grămadă, în 1907, deci lucrată anterior.

*

Archip Rosca Femeie tanara

*

Fiecare informaţie, oricât de neînsemnată ar fi, ne poate oferi şansa desluşirii unui parcurs artistic şi al unei vieţi, pe care culturnicia bucovineană seculară le-a îngropat voit în uitare. Iar ceea ce vă prezint eu, aici, înseamnă doar căutări, doar investigaţii, cu care suntem datori memoriei. Tocmai de asta, însoţit de colegul meu Tiberiu Cosovan, răscolesc cimitirele comunei Ilişeşti, în căutarea unor indicii, care să mă orienteze spre anumite segmente de timp ale vremurilor pe care le-a trăit Archip Roşca.

*

Brasca 1

*

Ieri, ne-am încercat norocul la Braşca, prin preajma unei vechi bisericuţe de lemn, lângă care se durează o alta, din cărămidă, pe măsura vremii, şi am văzut un cimitir… răzeşesc, adică bine delimitat în “jirebii” între neamuri. Pe Roşcani, de pildă, îi găseşti pe părtăşia din mijloc; şi sunt vreo 10-12 părtăşii ale neamurilor, inclusiv al neamului primarului de la 1848, Dârţu, care semna, împreună cu primarii din zonă, celebrul memoriu către împărăţie.

*

Uneori, răzbim cu greu, printr-un mărăciniş duşmănos, spre cruci fără urmaşi, ba chiar şi fără plăcile cu nume. Notăm, pentru confruntări cu conscripţiile de la arhive, numele unor Roşca de după anul 1800,  Andri, Maria, Nicolai, Achilina, Gherasim, Erica, Alexandru, Puşa, Diomid, iar Tiberiu Cosovan face fotografii, inclusiv ale bătrâneţilor mele ostenite, dar încă pline de curiozităţi:

*

Brasca 2

Brasca 3

Brasca 4

Brasca 5

Brasca 6

*

Acasă, am dovada că Archip Roşca a fost ucenicul favorit al lui Ion Pâşlea, aşa că, încetul cu încetul, mi se conturează un parcurs de cercetat şi nicidecum, încă, o recuperare necesară de memorie.

*

Archip Rosca Femeie

Archip Rosca Barbat

*


Milogii votului sucevean interzic bucuria copiilor

VOTATI SI IN TOAMNA

*

Abia ajunşi cu sacii, din nou, în căruţă, milogii votului sucevean îşi dau în petec: consilierii municipali pedelişti lipsesc de la şedinţă, anulându-şi majoritatea, iar cei pesedişti dau cu târnul platitudinii minţii în bururia de fiecare an a copiilor Sucevei, ai judeţului şi ai celor care vizitează această harababură jegoasă, numită “capitala europeană” a lui Ion Lungu.

*

Festivalul Medieval “Ştefan cel Mare”, care vehiculează nemeritat, într-o aură luminoasă, numele Sucevei politruce, însemna şi înseamnă o adresabilitate singulară către un segment de populaţie care merită totul: copiii. Mitul, istoricitatea, patriotismul, simţul naţional şi desferecarea imaginaţiei cucereau generaţiile proaspete cu mai multă eficienţă, decât o pot face şcolile, pentru că, prin Festivalul Medieval “Ştefan cel Mare”, copiii trăiau veşniciile şi respirau odată cu fiecare generaţie de străbuni. Şi nu există bucurie mai mare pentru un părinte sau un bunic, decât să-şi vadă lăstarul fericit, întrezărindu-şi rădăcinile.

*

Dar vin ăştia, ai lui Brădăţan, şi lipsesc ăia, ai lui Lungu, şi unii, şi ceilalţi, milogi ai votului sucevean, şi interzic bucuria copiilor. Pretextele sunt de o cinică imbecilitate, precum toate palavrele propagandistice ale mafiei roşii, şi bucuria copiilor, atât de tânjită pe parcursul cenuşiu al anului, se interzice. Iar la toamnă, milogii votului sucevean vor cerşi alte voturi, iar noi, sucevenii, vom ignora dezamăgirea din ochii copiilor şi nepoţilor noştri şi vom vota. Halal să ne fie!


Concertele şi cărţile Naţiunii Poeţilor, în 2016

AFIS CANTECELE m

*

“Zicălaşii” vor însoţi cărţile doar în anumite locuri, funcţie de posibilităţi, urmând să concerteze, la final, împreună cu Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, şi cu Andi Drăguşanul, de la “Toy Machines”, într-o concepţie de spectacol, în care sucevenii vor putea desluşi, preţui şi înţelege şi cântecele Bucovinei din anii 1848-1900, dar şi un concert de balade rock, cântate împreună sau separat de către cei doi coordonatori artistici ai Festivalului “Bucovina Rock Castle”, Mihnea şi Andi.

*

La toate manifestările, cărţile de pe afişe şi nu numai vor fi oferite în dar, tuturor participanţilor, de către Consiliul Judeţean Suceava, prin intermediul Centrului Cultural “Bucovina”, iar intrarea la concerul de balade rock, susţinut de Mihnea şi de Andi, va fi, de asemeni, gratuită.

*

Afişele “Naţiunea Poeţilor  2016” definesc un itinerariu afectiv, în care spectacolele lansărilor de carte sunt organizate până la ultimul amănunt, un itinerariu pe care vi-l prezint cu rol de invitaţie, indiferent de localitatea în care trăiţi şi visaţi:

*

AFIS NATIUNEA CORLATA m

AFIS NATIUNEA BISTRIA m

AFIS NATIUNEA VATRA DORNEI m

AFIS NATIUNEA SOLCA m

AFIS NATIUNEA GURA HUMORULUI m

AFIS NATIUNEA SUCEAVA BIBLIOTECA m

AFIS NATIUNEA CALAFINDESTI m

AFIS CANTECELE m

*


Din Sala Dacilor, în Poiana Radu Bercea

Expo Afis

*

Dacă vi se pare că aţi sesizat o greşeală în titlul acestui material, să ştiţi că v-aţi înşelat, pentru că, atunci când e vorba de pictorii şi sculptorii lui Toader Ignătescu şi de humoreanul Radu Bercea, între sală şi poiană există o sinonimie şi o reprocitate perfectă. E drept, eu încă nu ştiam că, în Casa de Cultură Gura Humorului, există o sală de expoziţie, care poartă numele personajului emblematic Radu Bercea, martir al Neamului Românesc şi, poate că şi de aceea, artist plastic novator şi doldora de sfinţenia generozităţii.

*

Expo 0

*

La Gura Humorului, în Poiana Luminilor, care poartă numele lui Radu Bercea, aveam să văd, tot ieri, o minunată expoziţie, pe care pictorul şi profesorul de arte plastice, din Constanţa, Ioana Călinescu, şi hâtrul sculptor bucovinean Toader Ignătescu au numit-o “COMPUS“. Ca să văd şi ca să încerc să pricep, am intrat în expoziţie, cu un ceas înainte, îndrumat de străvechiul meu prieten Constantin Logigan, diriguitor al Casei de Cultură şi al fenomenului pe care instituţia îl simbolizează, vreme de patru decenii, şi reactivat, din lenevia dulce, dar somnoroasă a pensionării, pentru un nou mandat, măcar de încă patru decenii.

*

Expo 14

*

Şi m-am pus pe pozat, fascinat de miticul natural şi aproape instinctual retrăit şi în pictura Ioanei Călinescu, şi în “rădăcinile” lui Toader Ignătescu, rădăcini din cer, pentru că Arborele Vieţii avea rădăcinile în cer şi coroana pe pământ. Există, în opera celor doi, o predispoziţie metafizică exemplară, dar asumată fără ifose, cu o naturaleţe a expunerii aidoma surânsului. Există o slobozenie şi o slobozire a imaginaţiei, în care existenţialul este un scapăr al intrării în armonie cu Universul, există trăire şi sinceritate, care doar fundate pe o bună cunoaştere a meşteşugurilor Artei se poate pune în evidenţă şi desluşi:

*

Expo 01

Expo 1

Expo 2

Expo 3

Expo 4

Expo 5

Expo 6

Expo 7

Expo 8

Expo 9

Expo 10

Expo 11

Expo 13

*

Primii spectatori, sunt “participanții ediției din acest an, care i s-au alăturat sculptorului Toader Ignătescu, artiștii plastici Ioana Călinescu, Maria Monica Goșoiu, Nermin Hogea, Ina Iordan (Constanța), Niculae Găgeanu (Mangalia), Ioan Măric (Bacău), Petre Antonescu (București), Maria Lupu (Iași), Camelia Constantin Ciobanu (Reșița), Dori Susan (Sebeș) și George Leteanu (Vaslui)”, scria Tiberiu Cosovan (Tabăra Naţională de Artă Plastică “Poiana Dacilor”, în Monitorul de Suceava), dar şi tinerii iubitori de tradiţii din Gura Humorului, care, primind un frumos premiu la “Întâlniri Bucovinene”, pregăteau un spectacol pentru Cernăuţi, iar provocarea vizuală nu-i putea lăsa indiferenţi. Nu au lipsit, desigur, Radu Bercea şi Tiberiu Cosovan, Tibi vorbind, frumos şi la obiect, despre expoziţie, după dumnealui Constantin Logigan, luminător humorean şi prin sufletul meu mereu şi disperat însetat de lumină:

*

Expo 15

Expo 16

Expo 17

Expo 18

Expo 19

Expo 20

*

Apoi, după scurte şi emoţionate rostiri, din partea expozanţilor, pictorul Ioana Călinescu şi sculptorul Toader Ignătescu, au urmat pozele de grup, în care nu m-am lăsat ademenit, ca nu cumva să pară Toader Ignătescu, brusc şi instantaneu, şi frumos! Îi ajunge că e harnic, generos, talentat şi inteligent!

*

Expo 21

Expo 22

Expo 23

Expo 27

Expo 24

Expo 25

Expo 26

Expo 28

*


Pagina 59 din 228« Prima...102030...5758596061...708090...Ultima »