Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 3

Irimia Ungurian, un poem pentru „Zicălași”

Aseară, după încheierea concertului cu „Cântecele Unirii”, un domn m-a abordat, vizibil emoționat, și mi-a înmânat un petec de hârtie; l-am pus în buzunar, iar adineauri, am desfăcut mesajul (niciodată n-am ignorat vreun om) și am văzut că petecul de hârtie adăpostea un poem, „Mister”, scris cu talent și sinceritate de domnul Irimia Ungurian, sub impresia concertului „Zicălașilor”. Iată acest omagiu-trăire, car mi-a înseninat dimineața:

*

Mister

 

Peste norii care-n toamnă

spun povestea rece-a ploii,

peste mâna-ntinsă-a iernii,

peste taina de zăpadă,

*

vine raza cea de soare,

izvorâtă din pictură,

aducând căldura tandră,

undeva rămasă-n umbră.

*

stropi de muzică, spre seară,

mângâie în tonuri calde

fibra noastră națională.

*

în genunchi să mulțumim

Dumnezeului din cer!

viața este sfânt mister.


Nemerituoşii Bucovinei, pe scena mare din Vatra Dornei

 

După vreo trei nopţi nedormite, de la aflare nefericitei veşti că „Zicălaşii” (colac peste pupăză, şi eu!) ar urma să primească „Meritul Bucovinei”, astăzi m-am văzut cu prestigioşii muzicieni, am discutat chestiunea, am decis împreună, apoi l-am sunat pe consilierul personal al Preşedintelui Gheorghe Flutur, domnul Neculai Barbă, ca să-l asigur de tot respectul nostru faţă de domnul Flutur, condiţionat în viitor de neacordarea nouă de diplome sau de medalii, noi, zicălaşii, fiind nişte nemerituoşi atât de notorii, încât nu am fost folosiţi de către Consiliul Judeţean Suceava nici măcar la Festivalul European al Artelor „Ia sarmaua Bucovinei”, darămite la Festivalul Medieval, la Hora de la Bucşoaia, la Întâlniri bucovinene şi alte şi alte manifestări ale forului nostru tutelar, care – se vede treaba – ne ignoră pentru că nu avem faţă, nu suntem vrednici de Bucovina, ba, mult mai grav, suntem atât de fără de merite, încât, de ruşine şi din pudoare, ne-am ascunde sub preş, dacă nu s-ar fi făcut preş în faţa Preşedintelui atâţi şi atâţia. Noi, zicălaşii, suntem doar nişte pârliţi, care nu au fonotecat, din vremea jertfei pentru Întregirea Neamului şi a Unirii decât 432 zicale lăutăreşti (60 cântece pierdute ale Basarabiei, 42 colinde din Bucovina anilor 1907-1914, 30 de cântece ale Unirii şi 300 cântece audio). Un fleac (din totalul de peste o mie de cântece fonotecate), pentru că puteam face mai mult (minimul 3.000 ale Unirii), dacă am fi avut pentru cine şi pentru ce o face.

Domnul Neculai Barbă m-a ascultat răbdător şi înţelegător, declarând că înţelege ce spun (doleanţele, nici vorbă!) şi că, prin urmare, scăpăm, luni, de „Meritul Bucovinei”. Şi m-a făcut atât de fericit această promisiune, încât m-am angajat să-i cântăm domnului Flutur, chiar dacă ne-ar fi singurul spectator, la orice oră din zi şi din noapte. Trebuie să recunosc faptul că, promiţând, n-am prea fost cinstit, ci diplomat. E drept, i-am cânta Preşedintelui oricând – aici am fost cinstit, dar am convingerea că, în următoarele şapte vieţi, Gheorghe Flutur nu va voi să ne asculte vreodată. Având convingerea asta, nu am prea fost cinstit, din moment ce promiteam un „patrimoniu imaterial”, cum ar zice doct Călin Brăteanu, de care Gheorghe Flutur este total dezinteresat. Nu de Brăteanu, ci de spiritualitatea românească adevărată.

Cu inima uşurată de despovărarea de „Meritul Bucovinei”, noi, zicălaşii, am plecat la Vatra Dornei, cu cărţile lui Tiberiu Cosovan, Roman Istrati, Radu Bercea, ale Lilianei Widocks şi ale mele, pe care le promitea afişul lansării. Ne-am instalat instrumentele şi cărţile în Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău”, în care erau montate 48 de scaune, dar mai încap, în picioare, măcar 30 de oameni. Numai că se adunase mult prea multă lume (în frunte cu primarul, viceprimarul şi directorul economic al primăriei), faţă de capacitatea Salonului Alb şi a fost nevoie să ne mutăm pe scena din sala de spectacole. Ce a urmat? Un salt în timp, fiecare dornean trăind, respirând melosul fantastic al românilor, în care tuşe preclasice şi sclipiri simfonice moderne se împletesc într-o uluitoare revărsare de proaspăt, de românesc, de iluminare.

Cu noi se mai aflau umoristul Constantin Horbovanu (care a citit maxime poznaşe) şi  Dr. ing. Ion Barbu, apoi ni s-a alăturat şi Seniorul Scrisului Bucovinean Costantin Hrehor, care a venit, cu o ocazie, la Dorna, doar ca să-i asculte pe zicălaşi. O doamnă profesoară m-a rugat pentru o carte în plus a Lilianei Widocks, apoi au urcat pe scenă zicălaşii (lăutarii de odinioară aveau tot felul de „zicale”: pentru feciori, pentru mirese, pentru soacre etc.), iar starostele Petrică Oloieru a luat o partitură îngălbenită de vreme de pe stativ, a arătat-o publicului, apoi, în câteva fraze scurte şi limpezi, a explicat diferenţa dintre melosul naţional românesc şi folclor. Apoi trupa „Zicălaşii” a început să cânte, iar cei 100-150 de dorneni (poate mai mulţi, nu i-am numărat) au lunecat într-o poveste frumoasă, un miraj, o călătorie în timp, trăind înfioraţi respiraţia tinerilor care s-au jertfit pentru Întregirea Neamului, fiind răsplătiţi de către bunul Dumnezeu cu darul divin România Mare. Atât a fost, pentru că noi doar astfel ştim să ne sărbătorim eroii, depunându-i în rafturile memoriei şi ascultându-le cântecele care le-au iluminat sufletele.

*


vor accepta zicălaşii MERITUL BUCOVINEI?

Cale de peste o mie de cântece româneşti, scoase de sub colbul veacurilor şi înfăţişate în lumină prin concerte şi fonotecări, nu a fost zi în care să nu fi vorbit despre „noi, zicălaşii„. Mă includeam cu atâta patos în echipa aceasta de recuperatori de spiritualitate, încât, atunci când cineva m-a întrebat la ce anume cânt eu, i-am răspuns nepremeditat şi fără ezitare: „La creier!”. Astăzi (de fapt e deja… ieri), însă, am primit un telefon, prin care am fost informat că luni, 26 noiembrie 2018, la ora 14, Preşedintele C. J. Suceava, domnul Gheorghe Flutur, intenţionează să acorde diploma „Meritul Bucovinei” unor iniţiative culturale de excepţie, precum „Zicălaşii” şi „Dialogul Artelor”, şi că s-ar bucura dacă noi, zicălaşii, i-am cânta vreo zece minute din „Cântecele Unirii”. Cu mare plăcere, oricând, oriunde, iar când e vorba de domnul Gheorghe Flutur, la oricare ceas din zi sau din noapte, noi, zicălaşii, suntem gata să-i cântăm, inclusiv în postura de singur spectator.

Şi-atunci, care-i problema? Asta m-am tot întrebat, toată noaptea, şi abia adineauri am aflat un răspuns: Cum să accept semnul egalităţii între demersul recuperator „Zicălaşii” şi „Dialogul Artelor”? Cum şi cine şi-a permis insultătoare ecuaţie „Zicălaşii” = „Dialogul Artelor”?

Nu ştiu dacă muzicienii muzicieni Petrică Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Ionuţ Chitic, Narcis Rotaru şi Adrian Pulpă vor accepta sau nu „Meritul Bucovinei”; pot să-l primească – şi chiar că îl merită; dar pot să-l şi refuze, din pricina tentativei de umilire, ca să-i rămână domnului Gheorghe Flutur 2 merite ale Bucovinei pentru „Dialogul Artelor”.

Eu doar atâta ştiu, că, în 26 noiembrie 2018, după ora 14, se va produce o delimitare de termeni, urmând să supravieţuiască unul singur: „noi, zicălaşii” sau „Zicălaşii”.


„Istoria Sucevei trebuie căutată în Schmidt”

Nicole Iorga în cele trei conferințe bucovinene, rostite la Cernăuți, în 16 august („Bucovina în trecut”) și în 17 august 1919 („Ce este și ce poate fi Bucovina”), și, respectiv, la Suceava, în august 1919 („Menirea Sucevei”), atenționa, în ultima, că „istoria Sucevei e scrisă de Schmidt, care, când a murit, a vândut colecția lui de acte privitoare la istoria Molovei bucovinene, în special a Sucevei, la Nemzeti Muzeum, la Muzeul Național din Budapesta”.

1810: Franz Jaschke, Ansicht von Szutzawa in der Bukowina

„Să mă iertați, dar bine a făcut a făcut”, continua Iorga, fiincă lucrurile acestea trebuiau adunate de un Român, și, mai mult, de un Român care să aibă curajul de a rămânea aici, de a lucra pe pământul Bucovinei pentru scopuri bucovinene”[1].

1807: Franz Jaschke, Ansicht von Szutzawa in der Bukowina

În pagina următoare (74), Nicolae Iorga stigmatizează lenevia tradițională a culturii bucovinene, dar, de o sută de ani, nimănui nu-i pasă că „istoria Sucevei trebuie căutată în Schmidt” și că „nici nu s-a tradus în românește cartea lui”.

Suceava, biserica Mănăstirii Sf. Ioan – de Rudolf Bernt (1844-1914)

În concluzie: nu credeți că, în ultimul meu an de activitate, 2019, va trebui să dau curs imperativului lui Iorga și să public prima traducere în română a primei și singurei istorii a Sucevei?

*

[1] Iorga, Nicolae, Conferințe bucovinene, București, Tipografia „Cultura Neamului Românesc”, 1919, p. 73


Cântecele bucovinene ale Unirii

 

Hora Unirii, la Cernăuți – de fapt, Hora Junimii, compusă de Constantin cavaler de Buchenthal

Excesul de festivism electoral-petrecăreț păgubește Bucovina de patrimoniului ei sacru, care, îmbrâncit fiind în ignoranță și uitare, se spulberă fie în imbecilități savante, fie în zonificări culturale de tip comunistoid. Spre deosebire de alte provincii românești, Bucovina are dovezi documentare, deși habar nu are prin elitele sale „științifice”, că parte din capodoperele cântecului național românesc s-au cântat în târgurile sale, între anii 1849-1914. De pildă, hora „Ciocârlia” (Muza Română, p. 75), „Bordeiașul” și „Domnul și mielul” (manuscrisele lui Voievidca, numere de catalog 268 și, respectiv, 287), „Tudoriță nene” (Muza Română, p. 26), „Cucuruz cu frunza-n sus” – cântecul preferat și al lui Ștefan cel Mare, și al lui Mihai Eminescu, Eminescu declarând, în 1883, că l-a „învățat din Bucovina”, sau o parte consistentă din „Rapsodia Română”, de George Enescu, parte cântată. până în 1881, de legendarul Grigore Vindereu, sub titlul „Hora bătrânească” (Voievidca, număr de catalog 132). O puzderie de cântece vechi moldovenești, precum „Sub o culme de cetate”, devenit „Cântecul lui Iancu”, prin adăugarea refrenului „Sus, sus, sus, la munte, sus” de către descendentul de lăutari basarabeni Gheorghe A. Dinicu, sau deja pierduta horă „Buciumul”, culeasă și de Dimitrie Cantemir, și de Karol Mikuli, menționată de Alecsandri drept cea mai veche horă a românilor (se cânta în cadrul ceremoniilor boreale „Primăvara pe Muntele Soarelui” Ma-Go-Ra, buciumul fiind „glasul Muntelui și al Cerului”), fie sau înstrăinat, fie au fost pierdute, deși toate își așteaptă timpul reînvierii în pagini de cărți sau de manuscrise vechi.

Fonotecarea acestor cântece, în scopul retrezirii la viață, va însemna o masivă recuperare de patrimoniu național românesc din Bucovina, dar și o denunțare dură a contrafacerilor din ultimele decenii. Când vom filma și înregistra câte 30 de cântece pentru fiecare din cele 7 ținuturi lăutărești bucovinene (deci, 210 melodii, în total), vă veți convinge de unitatea melosului românesc nu doar în Bucovina, ci în toate provinciile locuite de români. Și nu va dura mult până ce „Zicălașii” vor repeta, cânta, filma și înregistra, fără public (după fonotecare, dacă vor avea solicitări, vor face și concerte publice) următoarele 210 cântece bucovinene ale Unirii:

Câmpulung Moldovenesc, în 1918

CÂMPULUNG

 

Adevărata Horă a Câmpulungului

Hora Pauşa – 749, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 1908

Hora muntenească – 685, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 1908

Ţărăneasca. Un joc – 686, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 1908

Țărăneasca, un joc – 1436, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Sadoveanca – 721, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Doi şi doi, se cântă şi se joacă – 916, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908

Hora ciobanului – 915, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Corabasca – 688, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Danţu (Busuioc) – 663, Nicolai Turcu, Vama, 15 iulie 1908

De învârtit, un joc – 914, Precop Hău, Valea Putnei, 5 octombrie 1908

Cărăşel. Un joc – 683, Ion Nichifor, Vatra Moldoviţei, 19 iulie 1908

Brâu, un joc – 845, Nicolai Pazari din Gura Sadovei, 22 august 1908

La-nbalţatu (înhobotatu) miresei – 748, Nichita Zlotar, G. Sadovei, 30 iulie 1908

La îmbalţatu miresei şi la zestre – 913, Precop Hău, Valea Putnei, 5 oct. 1908

Arcan – 722, Nicolai alui Iacob Cozma din Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Hora Câmpulungului – 744, Paraschiva Erhan-Cnejac, 29 iulie 1908

Ursăreasca – 1432, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Trandafir, un joc – 755, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Toată lumea-mi pare! – 729, Leon Cehovschi, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Suflicată până la brâu – 925, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 8 oct. 1908

Stroieșteanca – 753, Nicolai Pazariu, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Pădureanca, un joc – 751, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Munteneasca, un joc – 723, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Horă veche – 750, Nichita Zlotar, Gura Sadovei, 30 iulie 1908

Horă veche – 743, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 29 iulie 1908

Hai, bădiță, hai! – 842, Paraschiva Erhan-Cnejac, Gura Sadovei, 22 august 1908

Ciocăneasca, un joc – 1434, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Cărășel, un joc – 754, Nicolai Pazariu, 30 iulie 1908

Bărbuncu, un joc – 724, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 28 iulie 1908

Balucuța, un joc – 1435, Nicolai alui Iacob Cozma, Gura Sadovei, 17 nov. 1909

Cernăuţi, 1894

CERNĂUŢI

Horă – 339, Alecu Lupaşco, Cernăuţi, în anul 1880

Horă – 347, Alecu Lupaşco, Cernăuţi, în anul 1880

Hora Prutului – 1325, Vasile Berna, Hliniţa, 1909

Sârboaica – 1351, Gheorghe Todosan, Ostriţa, 1909

Jâdaucuţa. Un joc – 1526, Vasile Muntean, Oprişeni, 27 decembrie 1909

Corabasca – 1300, Ilie Boduariuc, Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Danţu – 1301, Ilie Boduariuc, Pătrăuţii de Sus, 24 august 1909

Brâu. Un joc – 1525, Vasile Muntean din Oprişeni, 27 octombrie 1909

Brâu. Un joc – 701, înv. Petrea Dolinschi din Voloca, 20 iulie 1908

Hora Storojineţului – 1401, învăţător Petrea Dolinschi din Voloca, 22 oct. 1909

Di trii ori pe după masă – 1273, Vasile alui Gh. Savescu, Ciudei, 22 aug. 1909

Hora Aurora – Calistrat Șotropa, Muza Română 23

Mărită-te mândra mea – Calistrat Șotropa, Muza Română 24

Tudoriță nene – Calistrat Șotropa, Muza Română 26

Hora Jeni – Calistrat Șotropa, Muza Română 32

Sârba din Ploiești – Calistrat Șotropa, Muza Română 34

Sârba Ropoțelul – Calistrat Șotropa, Muza Română 35

Sârba Corăbiasca – Calistrat Șotropa, Muza Română 36

Hora văduvioarelor– Calistrat Șotropa, Muza Română 37

Hora Rodica– Calistrat Șotropa, Muza Română 49

Hora lui Tudorică Flondor – Calistrat Șotropa, Muza Română 51

Hora Stăncuța – Calistrat Șotropa, Muza Română 52

Sârba popilor– Calistrat Șotropa, Muza Română 54

Brâul popilor– Calistrat Șotropa, Muza Română 55

Hora lui Tudor – dans popular, Tudor Flondor, Muza Română 61

Ciocârlia – horă veche moldovenească, Calistrat Șotropa, Muza Română 75

Hora lui Goian – Constantin cavaler de Buchenthal, Muza Română 18

Hora Marioara – Calistrat Șotropa, Muza Română 67

Sârba păunașilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 73

Sârba lelelor – Calistrat Șotropa, Muza Română 76

Gura Humorului, panoramă

GURA HUMORULUI

Hora lui Traian Bidirel, învățată de Ionică Batalan de la „micuțul Ciprian Porumbescu”

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 1911

Marş românesc – 1427, Nicolai Hluşco, Gura Humorului, 1909

Polobocu, un joc – 938, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 1908

Ţărăneasca (Un joc) – 629, Petrea Şecman, Stulpicani, 1908

Trii leşeşti (Un joc) – 237, Filemon Milici, Soloneţ, 1907

Turceasca – 124, Domnica Oniceag, Voroneţ, 1907

Şapte fraţi – 1671, Niculai Ienciu şi Gh. Chiciu, Gura Solcei, 1911

Horă – 107, Ioan Zlotar, Păltinoasa, 9 octombrie 1907

Rusasca, un joc – 934, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Durduleana, un joc – 807, Ambrozie Frijan, Băişeşti, 16 august 1908

Corăbiasca (Un joc) – 238, Filemon Milici, Soloneţ, 19 noiembrie 1907

De-a mâna, un joc – 940, Samoil Plaiu, Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Hai leliţo şi o rusească – 118, Orchestra lăutarilor G. Humorului, 10 oct. 1907

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleanca, un joc – 1693, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Ardeleneasca (Un joc) – 245, învăţ. Eduard Pral din Soloneţ, 20 noiembrie 1907

De a brâu – 856, învăţ. Alexandru Dulgher, Cacica, 18 septembrie 1908

Bulgar (un joc) – 239, Filemon Milici din Soloneţ, 19 noiembrie 1907

Bulgar, un joc – 933, Samoil Plaiu din Valea Seacă, 10 octombrie 1908

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, N. Ienciu, Gh. Chiciu, G. Solcei, 24 aug. 1911

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan din Băişeşti, 16 august 1908

Taci, mireasă, nu mai plânge! – 649, înv. Mihai Bilous, Stulpicani, 13 iul. 1908

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu din Gura Solcei, 25 august 1911

Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan din M. Humorului, 10 oct. 1907

Hora lui Traian (Bidirel) – Ciprian Porumbescu, Ion Batalan, Muza Română 64

Rusască – Calistrat Șotropa, Muza Română 80

Cântecul lui Iancu – Iancu Paranici din Pârtești, Muza Română 87

Hora lui Iancu  – Iancu Paranici din Pârtești, Muza Română 94

Sârba popilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 91

Sârba preoteselor – Calistrat Șotropa, Muza Română 95

Rădăuți, pe la 1900

RĂDĂUŢI

Hora Frătăuţului – 1210, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1909

Hora mireselor – 1213, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1909

Hora ţărănească – 1848, Alexandru V. Bujdei, Vicovu de Sus, 1912

Moldoveneasca, un joc – 780, Ilie alui Maftei Bubă, Putna, 1908

Vicovancă – 1846, Alexandru V. Bujdei, Vicovu de Sus, 1912

Vicoveanca, un joc – 1165, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 1909

Şepteleanca – 1635, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1910

Ţânţăroiu – 1637, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 1910

Horă – 794, Lăutarii săteşti din Straja, 9 august 1908

Fudula, un joc – 782, Ilie alui Maftei Bubă, din Putna, 8 august 1908

Golaneasca – 1632, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Ciocălău, un joc – 1171, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Danţu – 1631, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Dîca Neagul – 1634, Ilie Marcu, Frătăuţiul Nou, 29 august 1910

Bădeuceancă, un joc – 1159, Gheorghe Luţa, Horodnicu de Sus, 29 iul. 1909

Bătrâneasca, un joc – 1173, Nichita Zlotar, Horodnicu de Sus, 30 iulie 1909

Boiereasca – 1863, Alexandru alui V. Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 29 aug. 1910

La iertăciune – 1875, Alexandru alui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

La pornire – 1864, Alexandru al lui Vasile Bujdei, Vicovu de Sus, 16 iun. 1912

La scoaterea danţului – 781, Ilie alui Maftei Bubă din Putna, 8 august 1908

Arcanul un joc – 1214, Ilie Marcu din Frătăuţul Nou, 8 august 1909

Bâr oiţă, ba! – 1156, lăutarul Gheorghe Luţa din Horodnicul de Sus, 29 iulie 1909

Cântec vechi – 1862, Alexandru alui Vasile Bujdei din Vicovu de Sus, 16 iunie 1912

Hora lui Ionică – Ion Batalan, Muza Română 4

Hora Rădăuților – Grigore Vindereu, Muza Română 15

Hora Lenuța – Ion Batalan, Muza Română 20

Hora Lelia – Ion Batalan, Muza Română 22

Hora lui Batalan – Ion Batalan, Muza Română 25

Piața din Siret

SIRET

Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 1910

Corabeasca (Un joc) – 303, Mihalachi Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Danţul – 1558, Iordachi Gerasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grăniceşti, 2 februarie 1910

Cântec la masă – 1560, Iordachi Gerasim alui Ioan, Grăniceşti, 2 febr. 1910

Ardeleneasca (Un joc) – 302, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Brâu (Un joc) – 305, Mihalachi alui V. Moroşan, Grăniceşti, 24 dec. 1907

Cântec la masă – 1559, Iordachi Gherasim din Grăniceşti, 2 februarie 1910

Olin, Olian măi! – 2065, Trandafira Alexii, Calafindeşti, 1914

Frunză verde şi-o lalea – 2055, Pavel Boddnariuc, Calafindeşti, 1914

Frunză verde de răchită – 2064, Zamfira Popovici, Calafindeşti, 1914

Cântec răzeșesc, melodie veche – 159, Iancu Preda, Mușenița, 25 oct. 1907

Turturica – 1081, Iulia lui Zaronti Șotropa, Mușenița, 13 iulie 1909

Of și iarăși of! – 456, Veronica Popovici, Siret, 9 mai 1908

Nevasta leneșă – 2077, Varvara Prochipciuc, Șerbăuți, 30 ianuarie 1914

Cântec de joc – 1562, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Româneasca – 1564, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Pripoianca – 304, Mihalachi Moroșan, Grănicești, 24 decembrie 1907

La pornire – 1555, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroșan, Grănicești, 24 decembrie 1907

Cântec românesc – 1561, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Busuioc la rădicarea mesei – 301, Floarea Gherasim, Grănicești, 24 decembrie 1907

Busuioc la rădicarea mesei – 306, Floarea Gherasim, Grănicești, 24 decembrie 1907

La stejar la rădăcină, cântec vechi – 297, Maria Țibu, Grănicești, 24 decembrie 1907

Cuza – 1556, Iordachi Gherasim, Grănicești, 2 februarie 1910

Jupâneasă Vlăiculeasă – 2051, Zahara lui Ștefan Lazor, Calafindești, 27 ian. 1914

Mândrulița mea – 2058, Vasile Lazurca, Calafindești, 27 ianuarie 1914

Măi cucule, măi! – 2060, Floarea Vauciuc, Calafinești, 27 ianuarie 1914

Doame, ajută cucului! – 2057, Pavel Bodnariuc, Calafindești, 27 ianuarie 1914

Hai, inimă, hai! cântec veci – 293, Ioan Zugrav, Romanești, 23 decembrie 1907

Le Miroir, 17 sept. 1916: Pod provizoriu peste Suceava

SUCEAVA

Hora bătrânească – 132, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – 133, lăutarul Grigore Vindereu din Suceava, în 1881

Horă – 176, Constantin Soltan, Zahareşti, 1907

Hora legănată – 955, Procopie Rodinciuc, M. Dragomirnei, 1909

Hora ţupăită – 573, Ion Bidirel, Stupca, 1908

Horă – 439, Grigore Moldovan, Suceava, 15 martie 1908

Horă – 174, Constantin Soltan, Zahareşti, 26 octombrie 1907

La uşa cortului – 1025, Filip Cârdei, Chilişeni, 26 iunie 1909

Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş, Todireşti, 22 noiembrie 1907

Rusasca (Un joc) – 396, Nicolai Bogatu, Uideşti, 23 februarie 1908

Sârbă – 522, Matei Onofrei, Suceava, 26 mai 1908

Sârbă, la joc – 279, Lazor Cherar, Șcheia, 4 decembrie 1907

Hora de la munte – 422, Matei Onofrei, Suceava, 10 martie 1908

Corabasca. Un joc – 517, Foca Cobzari, Bălăceana, 16 mai 1908

Portretul (Cântec vechi) – 2118, clarinetist Miron Samson din Suceava, 7 iunie 1914

Şi are, măi! – 177, scripcarul Constantin Soltan din Zahareşti, 26 oct. 1907

Alivanca (Un joc) – 392, Nicolaie Bogatu din Uideşti, 23 februarie 1908

Arcanu (un joc) – 276, Gheorghe Rostoş din Şcheia, 4 decembrie 1907

Hora frumoasă – 575, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Hora mare – 577, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ileana (Un joc) – 574, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Ţărăneasca – 576, lăutarul Ion Bidirel din Stupca, 29 iunie 1908

Bordeiaşul – 268, Matei Onofrei, Suceava, 1907

Domnul şi mielul – 287, Domnica Găină, Suceava, 1907

Hora Gura Sucevii – Grigore Vindereu, Muza Română 40

Hora lui Grigore – Grigore Vindereu, Muza Română 45

Sârba din Rotunda – Calistrat Șotropa, Muza Română 68

Cozăceasca și Arcanul – Grigore Vindereu, Muza Română 78

Țigăneasca, un joc – 437, Gheorghi Rostoș, Șcheia, 14 martie 1908

Brâu, un joc – 275, Gheorghi Rostoș, Șcheia, 4 decembrie 1907

Dorna Watra, Panorama – Kuk Kriegspressequartier Lichtbildstelle Wien

VATRA DORNEI

(pentru ținutul Dornelor, documentarea este în lucru)

Câte flori pe Dorna-n sus – Grigore Vindereu, Muza Română 16

Încâlcita – 921, Filimon Ursu, Dorna Candrenilor, 1908

Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu, Dorna Candrenilor, 1908

Hora dornenilor – Calistrat Șotropa, Muza Română 38

Hora din Carpați – Calistrat Șotropa, Muza Română 82

Hora ciobanului – Calistrat Șotropa, Muza Română 96

Jidaucuța – 924, Filimon Ursu în Dorna Candreni, 7 oct. 1908

Ciofu Dornenilor – 923, Filimon Ursu în Dorna Candreni, 7 oct. 1908

Julius Chrzanowski: Serbările în memoria lui Ştefan cel Mare, la Cetatea Sucevei, în 1904


Pagina 3 din 22512345...102030...Ultima »