Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 208

Donţu, precum ostaşul sovietic

Donţu, precum ostaşul sovietic

 

Bercea Dontu

         Uitasem să scriu despre mâhnirea cu care s-a exprimat, mai adineauri, marele gânditor judeţean Ovidiu Naso Donţu faţă de furtul intelectual, comis de Flutur et Co., prin asumarea capodoperei sale „Produs în Bucovina”.
         Ca şi ostaşul sovietic, Naso Donţu este cel care a descoperit afinata (în podul unei nemţoaice bătrâne din Pojorâta), jambonul (în podul unei babe din Fundu Moldovei), sarmalele (în cuptorul unei gospodine din Sasca), cârnaţii (în afumătoarea unui moşneag din Preuteşti) şi aşa mai departe.
Donţu a gândit, a elaborat, iar alţii de roadele gândirii lui s-au bucurat, io-te fleoşc!
         De fapt, asta este şi chestia cea mai spectaculoasă: Naso Donţu chiteşte că ar poseda şi facultatea de a gândi, deşi o are, avai-nevoie, doar pe cea juridică.
         Taman de asta l-au şi pus părtaş la violul colectiv, din care se va naşte bastarda Constituţie viitoare. Şi va fi, drăguliţă-Doamne, „părinte al Constituţiei”.
         Genial! Uneori, şi mediocritatea poate fi genială!


Patriotismul mititeilor

Patriotismul mititeilor

 

Bercea mititei

 

         Nu ştiu alţii ce cred, dar eu mă înduioşez până la lacrimi, când văd şi aud cum luptă bravii patrioţi români pentru demnitatea mititeilor în Europa.
         În fond, dacă se interzic mititeii, lumea politică românească este pusă pe chituci. Ce fel de campanie electorală permanentă s-ar mai putea face fără mititei?
         Domnilor comisari, luaţi-ne subsolul, solul şi spaţiul aerian, dar lăsaţi-ne mititeii!
         Pentru că român, fără mititei cu mujdei sau muştar şi fără halba gulerată de bere, nici nu se poate concepe, nici nu există.


Firea iconografică a românilor

Firea iconografică a românului carpatic

 

         Pentru că pregătesc, în memoria lui Franz Xaver Knapp (se împlinesc 130 ani de la moarte), cu 270 de vechi mărturii iconografice, vreau să vă supun atenţiei, acum, doar trei gravuri, care prezintă claca la români, la ruteni şi la unguri, rugându-vă să sesizaţi dumneavoastră specificitatea inconfundabilă a românismului:

 

Claca romani

Claca ruteni        

Claca unguri

         Aţi văzut? În vreme ce rutenii şi ungurii muncesc cu toţii, dintre românaşii noştri doar vreo patru trag cu sapa, ceilalţi ocupându-se cu cinstitul unui păhărel şi cu veselitul folcloric, pe ison de cobză şi de scripcă.
         De unde se vede că Herodot pe noi ne-a prorocit drept urmaşi ai dacilor, atunci când continua, la ceea ce v-au spus toţi istoricii patriotarzi („cei mai viteji şi înţelepţi dintre traci”), cu un „dar” omis de toată lumea băştinaşă: „dar leneşi, beţivi, dezbinaţi şi îşi vând copiii” (acum, prin exportul umilitor de inteligenţă şi de forţă de muncă).


Bucovina, în cărţi mărturisitoare

Bucovina,

în cărţi mărturisitoare

 

 Coperta interioara Bendela

 

         Mult prea multă vreme, noi nu am avut acces la cărţile identităţii noastre reale. Ni se băga pe gât o istorie triumfalistă, bine controlată de propaganda naţionalistă, inclusiv de Securitate (acum de brăteanu, cristescu, dănilă, bucescu, catrina etc.).
         Fără îndoială, noi nu suntem nici mai răi, nici mai buni decât alţii, şi tocmai de aceea trebuie să ne cunoaştem singuri cât mai bine.  Fiecare dintre noi trebuie să facă efortul de a se cunoaşte, în contextul istoriei spiritualităţii neamului lui.
         Tocmai de aceea, am hotărât să vă ajut în a găsi importante cărţi mărturisitoare, punându-vă la dispoziţie coperţile şi, imediat după, site-urile în care se găsesc toate aceste cărţi, astfel încât să puteţi decide singuri dacă vă ajunge bundiţa cu dihor şi sărbătorile hopai-ţupa-târ-li-la sau dacă aveţi nevoie de ceva mai mult.

 

Coperta interioara Sulzer1

Coperta interioara Wiegand-coperta

Coperta interioara von-Engel-coperta

Coperta interioara Spleny

Coperta interioara Maringer-coperta

Coperta interioara Kogalniceanu-coperta

Coperta interioara Kaindl-coperta

Coperta interioara Embleme-coperta

Coperta interioara Diefenbach-coperta

Coperta interioara Demidoff-coperta

Coperta interioara Bukowiner-Landes-Museums

Coperta interioara Demidoff-coperta

http://archive.org/stream/diebukowinaimk00benduoft#page/14/mode/2up

http://archive.org/stream/beschreibungder00mihgoog#page/n6/mode/2up

http://books.google.ro/books?id=EmsAAAAAcAAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false

http://archive.org/stream/jahrbuchdesbuko00unkngoog#page/n245/mode/2up

http://archive.org/stream/mnstireaicomuna00dangoog#page/n30/mode/2up

http://archive.org/stream/voyagedanslaruss00demiuoft#page/268/mode/2up

http://archive.org/stream/vlkerkundeosteu00diefgoog#page/n104/mode/2up

http://archive.org/stream/devisesetembleme00lafeu#page/24/mode/2up

http://archive.org/stream/diesterreichis13wienuoft#page/532/mode/2up

http://archive.org/stream/geschichtederbu00kaingoog#page/n5/mode/2up

http://archive.org/stream/wrterundsachen03heid#page/n3/mode/2up

http://archive.org/stream/esquissesurlhis00koggoog#page/n22/mode/2up

http://archive.org/stream/geschichtedesung01engeuoft#page/n9/mode/2up

http://archive.org/details/diedialektederb00weiggoog


O marturie senzationala

O mărturie senzaţională:

Recuperarea iconografiei lui I. Schubirtz

        

Bendela-Panorama-Cernauti

 

         Într-o carte, publicată în anul 1845, la Viena, drept monografie a Bucovinei, ca ţinut din cercul imperial galiţian, Teoctist Bendela (născut, în 08.05.1814, la Cernăuţi, trecut la cele veşnice, în 21.08.1875, la Franzesbad), valorifica zece desene de I. Schubirz (unele atribuite, ulterior, altor graficieni austrieci, de publicistica Bucovinei).

 

Bendela-Cernauti

 

         Mitropolit (1874-1875) şi cărturar român care a impus alfabetul latin în Bucovina, Teofil Bendela a avut o activitate naţională remarcabilă, manifestată mai ales în plan religios, educaţional şi cultural. În lunga sa activitate de iluminator al românilor, a publicat şi două cărţi, „Die Bucowina im Konigreiche Galizien” (Viena, 1845) şi „Învăţătura elementară din fizică pentru şcoalele poporale” (Cernăuţi, 1852).

Bendela-Pod-Prut-Cernauti

         În afară de trei imagini ale Cernăuţilor vechi, Schubirz a mai desenat un gurup de huţuli:

Bendela-Hutuli

o panaromare a Dragomirnei:

Bendela-Dragomirna

precum şi repere simbolice din anumite localităţi bucovinene, precum Vama:

Bendela Vama

Horecea:

Bendela Horecea

Cernăuţi:

Bendela Biserica Cernauti

Bendela Palat Cernauti

pe care le supun atenţiei publice ca pe-o banalitate, adică exact aşa cum sunt receptate memoria, spiritualitatea, identitatea bucovineană reală de către lumea în care trăim, cu convingerea gomoasă că am fi veşnici.
         Pagina întreagă:

Bendela-Pagina-4-imagini

şi coperta:

Bendela coperta

 
ar trebui să facă parte dintr-o expoziţie iconografică, dar şi dintr-o carte, pe care nu cred că o voi lucra vreodată.
         Mi-i atât de scârbă de epoca Lungu, Donţu, Doroftei, Horvat, Brăteanu, Filip et Co., încât doar spaţiul acesta virtual mai poate să mă încapă şi să mă vindece.
         Încă nu ştiu cine este Schubirtz (memoria bucovineană l-a ignorat cu desăvârşire), dar o să aflu, apoi voi include aceste imagini în „Iconografia mai veche bucovineană”, postată deja pe acest blog.
         Un blog… Mai curând o retragere în singurătate, fără să mă intereseze comentariile sau câţi oameni accesează paginile. Prea multă amărăciune şi dezamăgire mi-a adus Galeria personalităţilor bucovinene „Vrednici de Bucovina”, ca să-mi mai treacă prin gând să încerc recuperări de memorie pentru alţii.
         Pentru cine?
         Pentru Nechifor din China, Franţa, Elveţia, Austria, Germania etc.?
         Pentru pigmeii decizionali, care au transformat Centrul Cultural „Bucovina” în Centrul Contabil Bucovina?
          Victor Rusu, colegul meu încă de pe vremea liceului, liceu pe care mi l-a şutit nevolnicul scrib Cârlan, visează să-i redăm Bucovinei patrimoniul ei străvechi şi să lămurim  unde este de lămurit, mai ales în ceea ce priveşte simbolistica.
         Emil Havriliuc şi Marin Constantin Gheorghe trudesc la descifrarea partiturilor vechi, premeditând să-mi împlinească visul de a asculta muzica de altădată, pe care am aflat-o, dar nu o pot auzi.
         Zădărnicie sunt toate.
         Suceava este cea mai dolofană sarma publică, la care se înghesuie şi din care halesc lăcomos doar neghiobii.
         Suceava nu merită nimic şi cred că n-o să-i mai ofer nici o silabă.
         Sfârşit.


Pagina 208 din 213« Prima...102030...206207208209210...Ultima »