Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 205

Becali – în puşcărie, hoţii – în libertate

Becali PNLŞi nici măcar nu mă surprinde că, într-un anume fel, s-au cam adeverit prorocirile miliardarului din Pipera. În fond, dacă schimbul de terenuri cu Armata, avea viza Consiliului Superior de Apărare a Ţării, ministrul Babiuc şi generalii nu se puteau împotrivi schimbului. Prin urmare, câtă vreme componenţii, de atunci, ai Consiliului Superior de Apărare a Ţării sunt încă în libertate, spusa lui Becali, care ştie el ce ştie, este mai adevărată decât oricând: Becali – în puşcărie, hoţii – în libertate! Că doar mai sunt atâtea şi atâtea de prădat în ţara asta, uitată şi de bunul Dumnezeu, sub varza pârlită de sub găluştele din oloaiele publice ale primarului Lungu. 

 

Ion Drăguşanul


Ion Lungu şi sarmaua publică

Lungu sarmale

 

         Când a candidat la funcţia de primar al Sucevei, Ion Lungu era aproape falit, iar investiţiile în campanie l-au adus, probabil, la sapă de lemn.

        Dar Ion Lungu era şi este un bun creştin, în faţa aparatelor de filmat şi de fotografiat. Împarte sarmale şi apă plată cu miile (în acest an, câte 5.000), başca daraburi de pâine, drept mulţămită că bunul Dumnezeu are milă şi grijă de evlaviosul Ion Lungu.

        Poporul, veşnic flămând de democraţia găluştelor lui Lungu, dă buzna la sarmaua lui publică, dar nu dă şi semne că s-ar sătura. Prin urmare, riscăm să-l avem pe Lungu, în vecii vecilor, Amin!, lângă oloiul lui de sarmale, din care împarte ţărăneşte (mai mult nu-l duce mintea, pentru că, vorba exegeticei exagenare Cristescu, el are doar arhetipuri, adică instincte).

        Şi totuşi, un semn rău pentru Lungu pare să se întrezărească în circăraia lui milostivos creştină: o uniformă (ce-i drept, de poliţist obedient) sugerează albăstrimea trăsnetului de vară.

         Puşchea pe limbă!

 

Ion Drăguşanul

 


Ai lui Băsescu interzic ţiganii

Basescu rrome

 

         Gaborii dă telectuali ai lu’ Băsescu au chitit că-i mişto dă democratic şi dă european să interzică, prin lege, folosirea cuvântului „ţigan”, care ar avea, după minţişoarele lor, conotaţii ostile, dispreţuitoare.

         Dispreţul faţă de ţigani şi faţă de cultura lor insolită este şi istoric, dar şi statal, la români.

        Prima dată s-a manifestat acest incalificabil dispreţ, atunci când bieţii ţigani au fost scoşi din robie, dar fără împroprietărire – nici măcar o palmă de pământ, pentru o casă şi pentru practicarea unui meşteşug străvechi. A existat, de pildă, la Câmpulung Moldovenesc, un ţigan Vrabie, care, pentru că izbutise să-şi cumpere, cu aurul cules de pe Bistriţa, o sfoară de pământ, era considerat şi respectat ca răzeş.

        A doua oară, dispreţul statal, ăla care ne doare şi pe noi, românii, s-a produs după Revoluţie. Nici măcar la ceapeuri n-au mai putut lucra (şi mulţi o făceau, mai ales prin judeţele Suceava şi Botoşani), aşa că nu le-au rămas prea multe alternative de supravieţuire.

        Nu cuvântul „ţigan” trebuie interzis, zâmbăciosule şi ipocritosule, ci atitudinea asta de migratori în pradă, pe care o au politrucii bucureşteni şi faţă de rromi, dar şi faţă de români. În fond, şi unii, şi ceilalţi, supravieţuim la fel de greu şi ne „bucurăm” de acelaşi dispreţ din partea celor care, „cum au ajuns împărat, întâi pe tat’-su l-o spânzurat”, „tat’-su” fiind, guralivule şi exemplăriciosule pentru telectualii tăi, poporul acesta numeros şi veşnic oropsit, indiferent de numele etniilor care-l alcătuiesc.

 

Ion Drăguşanul


Ionică Băiţan confiscă o zi

Baitan ionŞeful interimar al Şcolii Populare de Arte, fostul primar de Stroieşti, Ionică Băiţan, confiscă ziua de 29 iunie (în legitimă apărare, pentru că-i aparţine de câteva decenii), zi în care, deşi ca Samson al lui Marin Sorescu, „va fi mai slab cu-un fir de păr”, va fi mai bogat cu un an, dar şi cu înţelepciunea anului respectiv.

Cum, în mod surprinzător pentru mine, Ionică Băiţan s-a dovedit a fi, în anul de interimat cultural, un excelent manager, îi doresc un sincer „La mulţi ani!” inlusiv într-o funcţie managerială din sistemul cultural al judeţului Suceava (Bucovina este cu totul şi cu totul altceva).


Băsescu şi natalitatea rromă

Basescu dans tiganciVorbăcios de dă în gropi, băsescu le admiră pe femeile rrome, care cresc „cinci-şase copii, iar românca nu poate?”.

Păi nu prea poate, frmuşelule, ochiosule, pletosule, că n-o laşi tu, voinicosule şi guralivule, împreună cu şleahta ta pluripartită de politruci înşfăcători de tot ce mişcă, du-te-ai pe pustii, cu tot cu puradeii politici, zâmbăciosule şi jucăciosule!


Pagina 205 din 213« Prima...102030...203204205206207...210...Ultima »