Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 2

Vrednici de Bucovina, nu de „meritul” lui Flutur

Vineri, 7 septembrie 2018, la Biblioteca Bucovinei, începând cu ora 14, poetul și cărturarul Roman Istrati își va implica numele și personalitatea în viitorul cultural al Bucovinei (veți vedea cum, dacă veți participa la lansarea cărții de poezie „vestirile”).

 

 

Joi, 25 octombrie 2018, iarăși la Biblioteca Bucovinei, dar începând cu ora 18, romanciera de mare succes Lili Crăciun, născută la Fălticeni, dar cu educația formată în Suceava, va lansa un roman și o carte de poezie, incluzând Suceava pe un itinerar care începe la Madrid (romanul a fost tradus și în spaniolă, și în alte limbi europene, bucurându-se de succes), continuă prin București, Iași, Suceava și alte mari centre de cultură românești și străine. Ce-i drept, Suceava nu-i un centru de cultură, dar asta nu are importanță, atunci când îți vibrează rădăcinile.

Marți, 13 noiembrie 2018, probabil că la ora 16 și tot la Biblioteca Bucovinei, Tiberiu Cosovan va lansa „ineditul memoriei” numit „Prin labirintul umbrelor”, o carte-album de memorie a multiculturalității bucovinene.

Iată, deci, o adevărată tripletă de creatori Vrednici de Bucovina, conform conceptului lui Constantin Loghin, care nu vor primi „meritul” lui Flutur, din simpla și banala pricină că ochii de vultur centenar ai lui Gheorghe Flutur nu îndrăznesc niciodată să descheie firmamentul, neavând forța luminoasă de a se desprinde dintre nojițele opincii.


Zicălaşii, la sărbătoarea Radu Bercea

Ne-am închinat rănilor necuvenite şi operei luminoase ale lui Radu Bercea fiecare după cum ne-am priceput, dar toţi cu sinceritate: şi „Zicălaşii”, şi vicepreşedintele Gheorghe Niţă, şi publicul. Între noi, „Zicălaşii”, şi Radu Bercea există o punte veche, iar acuarelele oferite de pictor fiecărui muzician înseamnă peceţi sacre, pe care le vom privi ca atare până la capăt. Am pozat, grăbit şi peste umăr comuniunea aceasta aparte, vorbind publicului, de sub şapca cu care mă apăr, în spaţii aerate, de o sinuzită cronică şi care, în fond, face parte din imaginea mea publică, despre ce s-a cântat până atunci şi despre unde pot fi găsite acelea cântece salvate, nu de noi, ci de alţii. Am vorbit şi despre lăutarii legendari ai românilor, şi despre cărţile dăruite humorenilor de către Consiliul Judeţean Suceava, dar de mine lucrate, apoi, pe când „Zicălaşii” încheiau concertul lor cu o urare muzicală, mi-am îmbrăţişat vechiul prieten şi frate Radu Bercea. Încă mai vibrau prin sala „Corneliu Tincu” ecourile „Rapsodiei Române”, de Ciprian Porumbescu, cântată pentru prima dată la Gura Humorului, şi cum geniul de la Stupca mi-a surâs, de pe simeze, i-am urat şi lui cele de cuviinţă pentru apropiata zi a naşterii sale. Apoi am părăsit, pentru totdeauna, Gura Humorului.

*


Expoziţia Seniorului din Gura Humorului

O splendidă expoziţie de portrete, făcute de Radu Bercea (unele dintre ele se regăsesc şi în album), a constituit cadrul ideal pentru sărbătorirea Seniorului de la Gura Humorului, recompensat, prin intermediul vicepreşedintelui Gheorghe Niţă, cu Medalia şi Hrisovul „Meritul Bucovinei”. Radu Bercea, artist plastic român, descendent al unui vechi neam răzeşesc, s-a născut în Cuciuru Mare al lui Mircea Streinul (omagiat de humorean cu un splendid portret – cel mai bun posibil), dar a fost, este şi va rămâne pecetea spirituală a târguşorului Humorului. Lume peste lume, aşa că s-a suplimentat numărul scaunelor din sala în care urma să se facă lansarea de cărţi. De cărţi, pentru că am dus la Gura Humorului şi „Jocuri de îngeri”, de Liliana Widocks, şi „vestirile” lui Roman Istrati şi ale mele, datorită presimţirii că la Gura Humorului nu voi mai merge niciodată, în mod oficial – nici eu, nici „Zicălaşii”, chiar dacă ar fi să trăiesc o veşnicie.

*


Zicălaşii: repetiţii pentru Radu Bercea

Pictorul-martir Radu Bercea înseamnă prea mult pentru noi, slujitorii din ilegalitate ai cântecului naţional românesc, numiţi „Zicălaşii”, ca să nu fi pregătit aşa cum se cuvine spectacolul închinat marelui sărbătorit. Bineînţeles, în timpul nostru liber, pentru că pentru uriaşul promotor judeţean de autentic al falsurilor „Zicălaşii” nu încap nicăieri, în nici o manifestare culturală organizată de Consiliul Judeţean Suceava, cu prilejul Centenarului Unirii. Concertul cu „Cele mai frumoase cântece vechi ale românilor: Cântecele Unirii”, pe care îl lucrăm tot în timpul nostru liber, îl vom susţine, tot ilegalist, pe la miezul unei nopţi oarecare, unde vom găsi un tăpşan scăpat festivismului neghiob – nu cumva să stânjenim viziunea demolatoare şi de identitate românească a marelui gânditor judeţean.

În preajma sufletului lui Radu Bercea trebuie păşit cu sfială, nu cumva să retrezeşti vreo rană veche, iar noi, „Zicălaşii”, ştim chestia asta, că doar nu suntem popi sau pastori, care nici n-ar mai exista, dacă n-ar fi de răscolit zilnic Sfânta Rană a Lui Iisus. Prin urmare, mănunchiul de cântece trebuia pregătit cu delicateţe, luând, rază cu rază, câte un scapăr din ultimele trei veacuri, ca să le depunem ofrandă pe treptele templului în care, în acea zi, oficia Radu Bercea.

Şi ne-am adunat, flămânzi şi înseataţi după o zi de muncă, să trudim întru respect real faţă de Radu Bercea; ne-am strâns buchet, unul câte unul, şi ne-am lipit din mers de păşirea domoală a cântecului strămoşesc, încă rătăcitor prin uitare. Iar el, Cântecul, pentru că ne ştie deja, ne-a surâs larg, de s-a auzit până în Gura Humorului.

*


Rock Castle debutează cu… jocuri de îngeri

Ca și în alți ani, Rock Castle (am retrocedat Bucovina domnului Gheorghe Flutur – singurul îndreptățit să o posede, ba chiar să o violeze) debutează cu jocuri de îngeri; în fond, tot ceea ce se întâmplă, seară de seară, în șanțul Cetății, nu înseamnă altceva decât jocuri de îngeri. Departe de satanismul politic și religios, departe de ură și de intoleranță, se aude „muzica stelelor”, despre care vorbea Pithagoras, și-atunci îngerii ies la joc.

„Jocuri de îngeri” este titlul unei cărți de poezie, semnată de diasporeana Liliana Widocks. „Jocuri de îngeri” înseamnă, deci, o realitate, dar și un orizont de dincolo de intoleranța prostiei. Dovadă: Liliana Widocks nu va primi „Meritul Bucovinei” (deși s-a născut în Ițcani și contribuie masiv la promovarea Bucovinei în lume), iar lansarea cărții ei nu va fi onorată de prezența vreunui oficial, fie el cât de mărunt. Firesc: doar nu vreți ca după epidemia de pestă porcină să ne procopsim, elitist, cu o toxiinfecție intelectuală a aleșilor dumneavoastră.

Lume va fi la această primă înfățișare a unor jocuri cu îngeri. Lume, adică oameni care nu pot trăi fără iluminări și, tocmai de aceea, le cresc aripi. Vizibile, orbitor de vizibile pentru nătărăii intoleranței.


Pagina 2 din 22112345...102030...Ultima »