Jurnalism | Dragusanul.ro - Part 13

Exproprierile în primul Bucureşti al României

Prima localitate Bucureşti din teritoriile româneşti, atestat documentar în 31 martie 1392, dar devenită, după Ioanăş Viteazu (numai câştigătorii unui turnir cavaleresc purtau titlul de „viteaz”), Zvoriştea a beneficiat de exproprieri, în România Mare, moşierii Constantin Manoliu Teţcanu (rămas cu o moşie de 150 hectare teren arabil şi 36 hectare de păşune şi fânaţ), cei reprezentaţi de Eduard de Berbure de Vesenbek şi Virginia N. Teodorescu (rămasă cu 100 de hectare de teren arabil) apărându-şi drepturile reale sau presupuse în Justiţie. Nu ştiu dacă urmaşii lui Teţcanu şi Teodorescu au revendicat, la primăria din Zvoriştea sau în instanţe, în baza antiromânescului „Pachet de Legi ale Proprietăţii” moşiile antecesorilor, dar, dacă au făcut-o, sunt îndreptăţiţi la doar 250 hectare moşii comasate, plus 36 hectare de păşune, şi nu la mai mult de atât.

În Monitorul Oficial există extrase din fiecare dosar de expropriere, care obligă Justiţia de astăzi să ia la puricat toate restituirile de mii sau chiar zeci de mii de hectare  „moştenitorilor” de proprietari, pentru că România Mare a cumpărat moşiile expropriate, iar România Mijlocie nu are dreptul să prade România Mare prin banditeşti pachete de legi ale proprietăţii, unele jafuri fiind legalizate chiar de instanţe.

Am apelat la cazul Zvoriştea, şi doar la trei citări, pentru a vă arăta cum puteţi afla dovezile împotriva bandiţilor care vă lasă comunele fără pământuri, în baza crimei împotriva economiei naţionale, numită „Pachetul de Legi ale Proprietăţii”.


Jaful funciar în România de astăzi

 

Pentru că ştiam că exproprierile de moşii, în România Mare, s-au făcut cu despăgubirea proprietarilor, la preţuri de cel puţin 1.200 lei aur – pământ bun, iar împroprietăririle, cu plată eşalonată în, timp, am început să caut regulamentele de aplica a Legii Agrare în provinciile României Mari, dar şi cazurile concrete de exproprieri şi împroprietăriri, care, datorită dreptului de contestare în justiţie, s-au întins până prin anul 1933, ba chiar şi mai târziu, cu consecinţa că urmaşii expropriaţilor, care au obţinut, de curând, în justiţie sau prin legile proprietăţii, mii sau chiar zeci de mii de hectare de pământ arabil, au tras statul pe sfoară, direct sau prin drepturi litigioase, primind şi ceea ce bunicii sau părinţii lor vânduseră, cu preţuri bune, statului român. Ceea ce documentez presupune multă muncă, pentru că trebuie identificate toate Monitoarele Oficiale în care au fost publicate extrase după hotărârile judecătoreşti care au consfinţit expropierile cu despăgubiri; dar trebuie întreprins un astfel de demers, nu pentru istorie, ci pentru justiţie, inclusiv în cauza „familiei regale”, care se pare că a obţinut nu doar ceea ce îşi însuşise din Domeniul Coroanei, înainte de abdicare, ci chiar şi averi care, în 1948, erau cofiscate de statul comunist sub titlul real de domeniu al statului.

Pentru Bucovina – separat, dar şi pentru Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş există un „Regulamentul de aplicare al Legii / pentru / Reforma Agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş”, publicat în Monitorul Oficial No. 174, vineri, 4 noiembrie 1921(pp. 7368-7396), republicat în Monitorul Oficial No. 79, miercuri, 12 iulie 1922 (pp. 5978-4006), în baza căruia s-au făcut exproprierile cu despăgubire şi împroprietăririle cu plată eşalonată în ani, dar voi cita, deocamdată, doar din Partea I, Exproprierea, Capitolul I, urmând ca, atunci când voi avea identificate toate numerele Monitorului Oficial, în care se prezintă extrasele deciziilor judecătoreşti, să confrunt probele de atunci cu cazuri reale de jefuire a României Micşorate de uriaşele latifundii pe care le-a plătit cu lei-aur România Mare.

*

„Art. 2.- Exproprierea atinge proprietatea fără privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridica sau caracterul imobilului expropriat.

Prin calitatea proprietarului legiuitorul înţelege: persoană fizică, morală juridică, fie cetăţean român, fie străin.

Prin capacitate juridică se înţelege: major, minor, interzis, curand.

Prin caracterul imobilului se înţelege: orice proprietate liberă fidei-comis, sau alte proprietăţi asupra cărora sunt constituite orice fel de drepturi sau privilegii, precum şi proprietăţile fostei case domnitoare”.

*

„Art. 8. – Conţine dispoziţiunile generale privitoare la măsura exproprierii proprietăţilor particulare şi este aplicabil în toate cazurile în care legea nu prevede dispoziţiuni speciale.

Se expropriază în baza acestui articol pământul cultivabil rural şi extravilan, urbal al proprietarilor particulari:

  1. a) Partea întrecătoare peste 30 jugăre în comunele rurale şi 10 în comunele urbane din toate moşiile care au fost arendate timp de 10 ani agricoli, între 1904 şi 1918, întrucât moşia a fost integral dată în arendă. Dacă numai o parte a moşiei a fost arendată, numai partea arendată cade sub prevederile acestui punct;
  2. b) Partea întrecătoare peste 50 jugăre la munte şi deal şi 100 jugăre la şes din toate moşiile care erau arendate la 1 Mai 1921…
  3. c) Se expropriază în baza acestui alineat pământul cultivabil din toate moşiile lucrate de proprietarii lor în regie proprie.

Partea întrecătoare peste 50 jugăre în regiunea de munte.

*

Partea întrecătoare peste 100 jugăre în regiunea de deal, iar în regiunile de şes cu cereri de împroprietărire mari partea întrecătoare peste 200 jugăre, în regiunile de şes cu cereri de împroprietărire mijlocii partea întrecătoare peste 300 jugăre, în regiunile de şes cu cereri de împroprietărire satisfăcute partea întrecătoare peste 500 jugăre (1 iugăr – 0,5775 ha, deci vreo 230 ha maximum de mare proprietar).

Pentru a spori şi complecta proprietăţile rurale ţărăneşti (art. 1, punctul 1) prin colonizare, comitetul agrar, în baza raportului comisiunii judeţene, poate reduce limita scutită de expropriere de la 500 şi 300 jugăre la 200 jugăre”.

Neregulile din recentele reîmproprietăriri ale „familiei regale” pot fi lesne identificate, prin confruntarea „reparaţiilor” de care beneficiază comedia dell’arta monarhiei, pusă în scenă de „alteţa sa” Radu Duda şi scenariul Margareta & surorile, cu decizia de confiscare din 18 iunie 1948, publicată în Monitorul Oficial, CXVI, Nr. 140, de sâmbătă 19 iunie 1948, pp. 5219-5226.

DECIZIUNI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI

MINISTERUL JUSTITIEI

*

Consiliul de Miniştri în şedinţa sa de la 18 Iunie 1948,

Văzând raportul d-lui ministru al Justiţiei cu Nr. 58.402 din 18 Iunie 1948,

Decide:

Art. 1. În baza dispoziţiunilor decretului Nr. 38 din 27 Mai 1948, referitor la intrarea în proprietatea Statului a bunurilor fostului rege Mihai I şi a membrilor fostei familii regale, bunurile enumerate în prezentul articol se trec în administraţia şi folosinţa autorităţilor şi instituţiunilor arătate în dreptul fiecăruia, precum urmează:

Pelesch Castle, Kloster Sinaia, hotels, Kaserne, Ungarth and villas, Sinaia, Roumania, 1890

 

I. Terenuri agricole

*

390,03 ha, în comunele: Periş, Cocioc, judeţul Ilfov, şi Gherghiţa, judeţul Prahova.

156,55 ha, în comuna Ruşeţu, judeţul Brăila.

2.179,89 ha, în comuna Segarcea, judeţul Dolj.

377,85 ha, în comuna Sadova, judeţul Dolj.

139,58 ha, situate în comuna Dobrovăţ, judeţul Vaslui.

118,10 ha, in comuna Copăceni, judeţul Ilfov, foste proprietatea Elisabeta.

98,16 ha, situate în comuna Măneşti, judeţul Prahova, foste proprietatea Elisabeta.

772,18 ha, în comuna Banloc, judeţul Timiş, foste proprietatea Elisabeta.

7.454 ha, în comuna Cocargeaua, judeţul Ialomiţa, foste proprietatea Elisabeta.

28,70 ha, în comuna Stupini, judeţul Braşov, foste proprietatea Ileana.

15,20 ha, în comuna Hălchiu, judeţul Braşov, foste proprietatea Ileana.

50,00 ha, în comuna Raznic, judeţul Dolj, foste proprietatea Ileana.

28,43 ha, în comuna Băneasa, judeţul Ilfov, foste proprietatea Carol II.

3.165,87 ha, în comuna Mânăstirea, judeţul Ilfov, foste proprietatea Carol II.

16,38 ha, în comuna Scroviştea, judeţul Ilfov, foste proprietatea Carol II.

29,50 ha, în comuna Snagov, judeţul Ilfov, foste proprietatea Nicolae.

137,00 ha, în comuna Zorleni, judeţul Tutova, foste proprietatea casei regale.

Pe domeniul Coroanei de la Peleș

 

II. Terenuri forestiere

*

3.146,24 ha, în comunele: Periş, Cocioc, judeţul Ilfov, şi Gherghiţa, judeţul Prahova, foste domenii ale coroanei.

725,51 ha, în comuna Ruşeţu, judeţul Brăila, foste domenii ale coroanei.

2.409,05 ha (domeniul Buşteni-Azuga-Predeal), cu întreg inventarul propriu exploatării, situate în comunele Buşteni, Azuga, Predeal, judeţul Prahova, foste domenii tale coroanei.

11.971,15 ha (domeniul Buşteni-Azuga-Predeal), cu întreg inventarul propriu exploatării, situate în comunele Buşteni, Azuga, Predeal, judeţul Prahova, foste proprietatea Mihai.

2.621,80 ha, în comuna Segarcea, judeţul Dolj, foste domenii ale coroanei.

4.418,06 ha, în comuna Sadova, judeţul Dolj, foste domenii ale coroanei.

4.741,74 ha, în comuna Dobrovăţ, judeţul Vaslui, foste domenii ale coroanei.

11.863,17 ha, în comuna Bicaz, Neamţ, foste domenii ale coroanei.

21.262,43 ha, în comuna Borca, judeţul Neamţ, foste domenii ale coroanei.

22.431,70 ha, în comuna Mălini, judeţul Baia, foste domenii ale coroanei.

4.669,00 ha, împreună cu terenul arabil, cele 2 case de administraţie, moara, clădirile de la fermă şi via, cu întreg inventarul propriu exploatării… în comuna Săvârşin, judeţul Arad, foste proprietatea Mihai.

2.731,46 ha, în comuna Căpâlnaş, judeţul Severin, foste proprietatea Mihai.

536,90 ha, în comuna Banloc, judetul Timiş, foste proprietatea Elisabeta.

709,00 ha, în comuna Iersig, judeţul Caraş, foste proprietatea Elisabeta.

127,83 ha, în comuna Bran, judeţul Braşov, foste proprietatea Ileana.

2.332,83 ha, în comuna Poeni, judeţul Iaşi, foste proprietatea Ileana.

596,20 ha, în comuna Mânăstirea, judeţul Ilfov, foste proprietatea Carol II.

39.885,38 ha, în comuna Broşteni, judeţul Neamţ, foste proprietatea Nicolae.

50,00 ha, în comuna Valea Putnei (Poiana Iţcani), judeţul Câmpulung, foste proprietatea Mihai I.

III. Palate şi Castele

*

Castelul Curtea de Argeş, compus din 3 corpuri de clădiri, cu un total: de 64 camere, inclusiv parcul (10 ha) şi livada (3 ha)… proprietatea Statului, fost în folosinţa casei regale.

Palatul „Cetatea pe nisip”, compus din 2 corpuri, cu un total de 40 camere, cu inventarul respectiv, situat în comuna Eforie, judeţul Constanţa, proprietatea Statutui, fost în folosinţa casei regale

Castelul Săvârşin, compus din 4 corpuri, cu un total de 26 camere, cu inventarul respectiv, situat în comuna Săvârşin, judeţul Arad, fost proprietatea Mihai I.

Palatul de la Şoseaua Kiseleff, compus din 1 corp cu un total de 47 camere, cu inventarul respectiv, situat în Bucureşti, fost proprietatea Elisabeta.

Castelul Bran, compus din 2 corpuri, cu un total de 57 camere, cu inventarul respectiv, situat în comuna Bran, judeţul Braşov, fost proprietatea Ileana.

Palatul de la Scroviştea, compus din 4 corpuri, cu un total de 210 camere (palatul şi anexele în curs de construcţie), precum şi toate materialele de construcţie, situat în comuna Scroviştea, judeţul Ilfov, fost proprietatea Carol II.

Castelul Mediaşul Aurit, compus din 1 corp (complet dărâmat), situat în comuna Mediaşul Aurit, judeţul Satu Mare, fost proprietatea Carol II.

Castelul Peleş (clădirea veche şi aripa nou construită), 19 corpuri de clădiri, cu anexele respective (ateliere), cu un total de 559 camere, situate în comuna Sinaia, judeţul Prahova… fost proprietatea casei regale.

Palatul din Calea Victoriei, Bucureşti, fost proprietatea casei regale, în afară de sălile de recepţie.

Palatul Cotroceni, compus din 5 corpuri, cu un total de 150 camere, inclusiv parcul, situat în Bucureşti, proprietatea Statului, fost în folosinţa casei regale.

Palatal situat la Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul şi bazinul din faţa castelului, cu inventarul respectiv, fost proprietatea Nicolae.

Castelul Măneşti, judeţul Prahova, compus din 1 corp cu 21 camere, cu parcul, conform inventarului.

 

Predeal

IV. Clădiri urbane

*

11 vile cu 46 încăperi şi dependinţele, mobilierul din ele, conform inventarului, inclusiv terenul afectat lor, aflate pe domeniul Busteni-Azuga-Predeal, fost domeniul coroanei.

4 corpuri de clădiri cu un total de 17 camere (farmacia Guguianu, clădirea societăţii Distribuţia, cu staţia de benzină şi locuinţa personalului, cazarma Jepi, chioşcul din parcul Buşteni), situate în comuna Buşteni, judeţul Prahova, foste proprietatea domeniilor coroanei.

3 corpuri clădiri cu un total de 9 camere (biserica, cancelaria parohiei, locuinţa preotului şi dascălului), situate în comuna Buşteni, judeţul Prahova, foste proprietatea domeniilor coroanei.

7 corpuri cu un total de 14 camere (restaurantul din parcul oraşului, inclusiv dependinţele şi casa grădinarului din Valea Joiţei), şi casa Goma (ruinată), situate în comuna Predeal, judeţul Prahova, fosta proprietatea Mihai.

9 corpuri cu un total de 35 camere (clădirile din Valea Leuca-Predeal, folosite ca tabără de vară de Colegiul Militar Nicolae Filipescu şi cabanele foste Voevodul Mihai, ocupate de Batalionul 4 Vânători de Munte), situate pe domeniul Buşteni-Azuga-Predeal, foste proprietatea Mihai.

2 corpuri cu un total de 26 camere (casa Simalex şi casa Severinus), situate în comuna Azuga, judeţul Prahova, foste proprietatea Mihai.

Casa Roth, compusă din 3 corpuri cu un total de 8 camere, situată în comuna Buşteni, judeţul Prahova, fostă proprietatea Mihai.

Un imobil compus din 17 camere, în Bucureşti, str. Caragiale Nr. 32, fost proprietatea Mihai.

Un imobil compus din 6 camere şi dependinţe, situat în Bucureşti, str. Andrei Mureşanu Nr. 3, fost proprietatea Mihai.

Un imobil situat în Bucureşti, str. Budişteanu Nr. 16, compus din 3 corpuri cu un total de 46 camere, fost proprietatea Mihai.

Un imobil compus din 10 camere, situat în Braşov, strada Averescu Nr. 31, fost proprietatea Ileana.

Un imobil compus din 6 camere, situat în Bucureşti, strada Dr. Capşa Nr. 10, fost proprietatea Ileana.

Un imobil compus din 12 camere… situat în Bucureşti, str. Gr. Mora Nr. 42, fost proprietatea Ileana.

Biserica Palatului Cotroceni (monument istorie), situată în Bucureşti, fostă proprietatea casei regale.

8 corpuri cu un total de 1.100 camere, cu inventarul respectiv (în afară de inventarul proprietatea Ministerului Sănătăţii), situate în Bucureşti, strada General Angelescu Nr. 140, foste proprietatea casei regale.

1 imobil compus din 2 corpuri de casă, parter şi etaj, cu un teren de 9.982 mp, situat în Iaşi, strada Codrescu Nr. 2, fost proprietatea Mihai.

 

V. Clădiri rurale

*

6 corpuri cu un total de 42 camere (casa Crivăţ), fostă administraţie, casa Golf, casa fostă cârciuma „La Piatra Arsă”, situate în comuna Poiana Ţapului, judeţul Prahova, foste proprietatea Mihai.

1 corp cu 4 încăperi (casa ţărănească) cu terenul în suprafaţă de 1.283 mp, situat în satul Sudiţi, comuna Meri Petchi, judeţul Ilfov, fost proprietatea Domeniului Coroanei.

10 corpuri compuse din 11 camere (la Castelul Săvârşin), situate în comuna Săvârşin, judeţul Arad. foste proprietatea Mihai.

3 corpuri cu un total de 43 camere (casa nouă cu toate materialele de construcţie de pe şantier), casa de oaspeţi cu inventarul respectiv şi terenul afectat lor, situate în comuna Bran, judeţul Braşov, foste proprietatea Ileana.

Bisericuţa de lemn, situată în comuna Bran, judeţul Braşov, fostă proprietatea Ileana.

3 corpuri cu un total de 50 camere, cu mobilier şi medicamente (spitalul din Bran), situate în comuna Bran, judeţul Braşov, foste proprietatea Ileana.

7 corpuri cu un total de 43 camere, cu inventarul respectiv, situate în comuna Scroviştea, judeţul Ilfov, foste proprietatea Carol II.

6 corpuri cu un total de 23 camere (castelul Lăpuşna), situate în comuna Lăpuşna, judeţul Mureş, foste proprietatea Carol II.

VI. Case de vânătoare

*

5 corpuri cu un total de 40 camere (Castelul de vânătoare din Poiana Iţcani), situate în comuna Valea Putnei, judeţul Câmpulung, cu inventarul respectiv, foste proprietatea Mihai.

1 corp cu un total de 12 camere, inclusiv parcul (4 ha), situat în comuna Lăpuşna, judeţul Mureş, fost proprietatea Carol II.

3 corpuri cu un total de 6 camere, situate în comuna Ucea de Sus, judeţul Făgăraş, foste proprietatea Casei regale.

VII. Cabane de Turism

*

2 corpuri cu un total de 16 camere (case de ski de la cota 2.023, cabana Clăbucetul Taurului), cu inventarul respectiv, situate în judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniilor coroanei.

5 corpuri cu un total de 14 camere (cabanele din Valea Babei şi Stâna regală), cu inventarul respectiv, situate în comuna Sinaia, jud. Prahova, foste proprietatea Casei regale.

Cabana de la Lacul Floreasca, cu inventarul respectiv, situată în Bucureşti, fostă proprietatea Mihai.

VIII. Terenuri urbane

*

2,20 ha (teren şcoală primară Predeal), situate în comuna Predeal, judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniilor coroanei.

7,94 ha (teren Mănăstirea Predeal), situate în comuna Predeal, judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniilor coroanei.

0,17 ha (Cimitirul eroilor din Azuga), situate în comuna Azuga, judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniului coroanei.

0,60 ha (Cimitirul comunal Buşteni), situate în comuna Buşteni, judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniului coroanei.

2,35 ha, situate în comuna Predeal, jud. Prahova (0,26 str. Cercului, 0,65 Casa Roşie, 0,60 str. Susai, 0,06 restaurant C.F.R., 0,10 Casa grădinei, 0,32 lotul, fost Carol II), foste proprietatea Mihai.

1,39 ha, situate în comuna Azuga, judeţul Prahova, foste proprietatea Mihai.

0,45 ha, situate în comuna Buşteni, judeţul Prahova (0,40 str. Mihăileanu, 0,05 b-dul Ureche) , foste proprietatea Mihai.

0,65 ha (0,40 teren pentru şcoală şi 0,25 pentru biserică), situate în comuna Poiana Ţapului, jud. Prahova, foste proprietatea Mihai.

2,66 ha, situate în comuna Mamaia, judeţul Constanţa, foste proprietatea Carol II.

0,05 ha (lot parcelarea Blank-Jianu), situate în Bucureşti, foste proprietatea Carol II.

0,13 ha (lot parcelarea Blank-Jianu), situate în Bucureşti, foste proprietatea Mihai.

0,31 ha (lot Mangalia) , situate în comuna Mangalia, judeţul Constanţa, foste proprietatea Elena.

2.000 mp (teren viran, careul 45 B de la plajă), situat în comuna Mamaia, judeţul Constanţa, fost proprietatea Nicolae, donat de Primăria Municipiului Constanţa.

8.000 mp (teren viran), situat în Bucureşti, şos. Kiseleff (lângă vila Minovici), fost proprietatea Nicolae.

 

IX. Parcuri, terenuri de sport

*

 12,00 ha (pante de ski de la Predeal), situate în comuna Predeal, judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniilor coroanei.

2,88 ha (parcul din comuna Buşteni), situate în comuna Buşteni, judeţul Prahova, foste proprietatea Domeniilor coroanei.

2,35 ha (parcul din Predeal) cu toate instalaţiile şi amenajările, situate în comuna Predeal, judeţul Prahova, foste proprietatea Mihai.

1,59 ha, situate în comuna Poiana Ţapului, judeţul Prahova, fost proprietatea Mihai.

19,50 ha, situate în comuna Săvârşin, judeţul Arad, foste proprietatea Mihai.

1,51 ha şi bazinul de înot, situate în comuna Bran, judeţul Braşov, foste proprietatea Ileana.

1,69 ha, situat în comuna Bran, judeţul Braşov (parcul din fata castelului), foste proprietatea Ileana.

4,00 ha, situate în comuna Scroviştea, judeţul Ilfov, foste proprietatea Carol II.

4,05 ha, situat în comuna Lăpuşna, judeţul Mureşţ, foste proprietatea Carol II.

2,25 ha, situate în comuna Mediaşul Aurit, judeţul Satu-Mare, foste proprietatea Carol II.

60,00 ha, situate în comuna Sinaia, judeţul Prahova, foste proprietatea Casei regale

 

X. Întreprinderi industriale şi comerciale

*

Fabrica de salam Azuga… fostă proprietatea Mihai.

Fabrica de sticlărie din Azuga… fostă proprietatea Mihai.

Întreprinderile forestiere, cu tot utilajul, situate în comuna Găineşti şi Cornu Luncii (în reparaţie) din Mălini, judeţul Baia, foste proprietatea domeniile coroanei.

Uzina electrică de la Castelul Bran… fostă proprietatea Ileana.

Depozitul cu 200 m. c., cherestea, aflat în comuna Crăcăoani, judeţul Neamţ, fost proprietatea Ileana.

Carierele de piatră de la Săvârşin şi Buşteni-Azuga-Predeal.

Magazinul de desfacere din b-dul N. Bălcescu, Bucureşti, fost domeniul coroanei” (Monitorul Oficial, CXVI, Nr. 140, sâmbătă 19 iunie 1948, pp. 5219-5226).


Festivalul „Constantin Lupu” 2018 – Botoşani

„Zicălaşii” nu s-au constituit, în urmă cu trei ani şi ceva, pentru a participa la festivaluri, ci pentru recuperarea cântecelor pierdute ale românilor (2-300 – credeam noi, dar numai eu am în memoria computerului 6724 de partituri, din care am fonotecat video 623, iar audio 300… plus încă 40, cântecele Berchişeştilor şi ale Calafindeştilor, adică ale comunelor care au primari, nu preţiozităţi parvenite). Iar când retrezeşti la viaţă 963 de cântece vechi româneşti, peste care incultura şi făloşenia a dat cu târnul, nu-ţi mai arde de „festivale”, într-o societate croită după minţişoarele mezinei Băsescu. Şi, totuşi, am acceptat să mergem la Botoşani, pentru că profesorul Petru Oloieru şi Ionuţ Chitic au cântat în taraful lui Constantin Lupu, la o manifestare culturală în Iaşi, iar despre omul acela cu vioară roşie, care nu a trăit nimic altceva decât cântece, fiind şi el un veşnic răzvrătit şi, tocmai de aceea, plin de umor şi de farmec, au trăiri de spus şi altora şi mai ales celor care tot tind să se regăsească.

*

Dacă aş fi avut norocul să-l cunosc, sunt sigur că bun prieten aş fi fost cu regretatul Constantin Lupu, care, în acest an, ar fi împlinit 67 de ani, dacă nu ar fi păşit pe calea cântecelor astrelor, despre care vorbea, cândva Pitagora, pe care dorea să le asculte şi mai bine. Din respect faţă de memoria acestui lăutar genial şi poznaş am purces noi la Botoşani, ca să participăm la un festival al tarafurilor, premeditat şi realizat cu sufletul de doamna Mariana Honceriu şi de colegii domniei sale. Iar unde găsim suflet, noi, „Zicălaşii”, ne simţim acasă.

*

Ediţia 2018 a Festivalului Tarafurilor „Constantin Lupu” a debutat, la Botoşani, cu un admirabil taraf local, în cântecele căruia încă mai dăinuie străvezimi din sârbele cu strigături, pe care le-a impus, în vremea lui Barbu Lăutaru, Gheorghe Lomiş şi Ioan Angheluţă din Suceavă, fiul lui Suceavă, Năstase, care s-a mutat la Botoşani ca să-şi facă un taraf propriu. Iar cântecele lui, mai toate pline de vioiciune, dar construite în şase părţi, precum horirile ancestrale, rareori erau însoţite de glas cântat, Năstase preferând strigăturile şi, tocmai de aceea, s-au răspândit cu repeziciune în toată ţara, preferate fiind mai ales de ardeleni şi de olteni, care nu ratau nici o ocazie de a se mândri cu „Sârba lui Năstasi”. Bieţii de ei habar nu aveau de teoria vetrelor folclorice, aşa că fascinau neamul românesc doar cu melodiile care-i erau lui, neamului, pe plac. E drept, funcţie de instrumentele pe care le aveau, lăutarii de odinioară impuneau specificităţi inperpretative, dar fără a sparge unitatea monolitică a datului inţial în fărâmele platitudinii „vetrelor folclorice”. Cine nu mă crede, să intre în Biblioteca Naţională a Franţei „Gallica” şi să asculte, înregistrate pe gramofon, cântecele româneşti de prin anii 1920-1930, inclusiv „Sârba lui Năstase”, interpretată cu infinită bucurie de un taraf din… Filiaşi.

*

Pentru că ştim o mulţime de chestii din astea şi mult mai multe cântece, pe care deja le-am auzit, am acceptat să mergem la Botoşani, ca să ne închinăm cu sufletul trăirilor lui Constantin Lupu, deci cântecelor nu doar interpretate, ci trăite într-o prelungire a sufletului peste veacuri. Şi bine am făcut că am mers, pentru că am întâlnit la Botoşani oameni frumoşi, pe care o să-i păstrez în suflet. Inclusiv cei din public, adică oameni care ieşiseră la plimbare pe vreme capricioasă şi care, cum au zărit costumele lui Răzvan Mitoceanu, Adrian Pulpă şi Ionuţ Chitic, ieşiţi la un filtru (noi nu ieşim la fumat, ci la filtrat poluările de orice tip), cum s-au dumirit şi au exclamat cu neprefăcută uimire: Cum, cântă şi „Zicălaşii”? Eu, care făceam poze, tare m-am bucurat, dar să lăsăm chestiile astea.

*

Din judeţul Suceava au mai cântat două tarafuri, unul din Straja, condus de un tânăr viorist Cotos, şi unul din Fudu Moldovei, în care toboşar era bătrânul Turcu din Breaza, care cântase, în tinereţe, prin 1938, cu Ilie Cazacu şi cu Isidor Andronicescu, la Londra. Straja a luat Premiul 1, iar Fundu Moldovei, Premiul 2. Cu două fluiere, o cobză, slujită de un chitarist rock, o tobă şi un contrabas, tarafiştii de pe Moldova, în sus, au lăsat o impresie bună (şi mie, prin muzică), deşi erau penibili: unde aţi văzut voi, măi feciori, lăutari în bundiţe de dihor? Confundaţi bieţii lăutari cu primarul comunei femeilor „cu funduri mari” (aşa prezenta etimologia numelui satului, pe TVR, pentru că habar nu avea că „fundurile” reprezentau moşii „capăt de ţară”, doar parţial populate) sau cu parvenitul din calcăre şi piatră seacă, încât îl îmbrăcaţi şi pe bietul moş Turcu în monstroasele opulenţe ale dihorismului bucovinean?

*

În rest, cum vă veţi convinge din fotografiile care urmează, totul a fost minunat, chiar dacă „tarafurile” din Republica Moldova şi Ucraina erau, de fapt, orchestre de ansambluri folclorice comunale, îmbrăcate în costumaţii ucrainene stilizate, care arată ca nişte splendide acuarele, după cum observa Tancred Bănăţeanu, care spunea despre ornamentaţia portului huţul că ar fi sculpturală, iar cea a portului autentic românesc – aidoma unei grafici.

 

La Botoşani, în formula „Zicălaşii” a evoluat ca primaş, pentru prima dată, profesorul Cipriac Costea, de la Ţcoala de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, Narcis Rotaru având o problemă personală de rezolvat. Deşi vizibil emoţionat, admirabilul instrumentist şi profesoar Ciprian Costea s-a descurcat ireproşabil, aşa că îi salut debutul în trupa noastră cu două detalii fotografice:

*


Penal din 2015, pentru 21 de ore

Ieri, 3 mai, pe la ora 12,30, nevastă-mea, care se întorcea din haosul vrăjmaşelor schimbătoare de cărţi de identitate ale bramburelii prefecturiste, găseşte în uşă o înştiinţare macabră şi, înainte de a i se declanşa toate bolile, pe cale de ameliorare, după o serie de îndelungate tratamente, apucă să mă sune şi să mă întrebe cu glas sfârşit:

*

– Ce proces penal ai tu la Dorohoi şi încă din 2015, fără să ne spui şi nouă?

– La Dorohoi? Păi, eu nu am fost niciodată la Dorohoi, deşi am trecut prin oraş, de vreo 3 ori, dar cu şofer în stânga, când lucram monografia satului Rădăuţi-Prut… Aaa, şi-am mai trecut, în august 2014, cu Toy Machines, care aveau de cântat la „Zilele Nordului”, în Pădurea Teioasa, de la Darabani. Atunci am şi păşit pe trotuarul Dorohoiului, în faţa unui butic, şi am fumat o ţigară, până ce băieţii şi-au cumpărat apă plată.

– Şi-atunci cum îţi explici că ai dosar penal deschis de Poliţia oraşului Dorohoi?

– Păi, Poliţia nu deschide dosare penale, ci Parchetul…

*

Panicoasă cum este din fire (vibrează de emoţii şi la cele mai obişnuite evenimente ale copiilor şi nepoţilor noştri), nevastă-mea îmi citeşte cu glas tremurat:

„Înconformitate cu art. 260 şi art. 261 din Codul de procedură penală, vă înştiinţăm că la data de 03 V 2018 ora 12 am procedat afisarea prezentei, nefiind îndeplinite condiţiile de înmânare a următoarelor acte de procedură: _______, în legătură cu dosarul cu nr. 831/P/2015, aflat pe rolul IPJ Botoşani cu sediul în Botoşani, Bld. Mihai Eminescu, nr. 57, jud. Botoşani. / Vă comunicăm că sunteşi în drept să vă prezentaţi după o zi de la afisarea prezentei, dar nu mai mult de 3/7 zile, pentru înmânarea actelor de procedură la sediul Poliţiei mun. Dorohoi, camera 3, în zilele lucrătoare, între orele 8-16. De asemenea, menţionăm că, în cazul în care, fără motive temeinice, nu vă prezentaţi pentru comunicarea actelor în termenul de 3/7 zile, actele de procedură se vor considera comunicate la împlinirea acestui termen”…

Nu-mi venea să-mi cred auzului: să fi reînviat cu adevărat statul poliţienesc discreţionar, despre care se vorbeşte atâta, în ultimul timp? Las totul baltă, fug acasă şi când văd biletul acesta redactat semidoct şi în sictirul limbii române, fără menţionarea oficiului poştal care mi l-a înfipt în uşă, merg la oficiul de care aparţin (6, de pe Mărăşeşti), să văd dacă am sau nu vreo citaţie. Acolo, două ţaţe tinere şi frumoase, dar sictirite şi vrăjmaşe, mă trimit la oficiul de lângă fosta Baie Comunală. Intru, întreb, iar tipul de la ghişeu îmi zice că trebuie să întreb la etaj, unde nu voi găsi pe nimeni, dar pot suna mâine, dacă vreau ceva precizări. Apoi, ca orice român care adoră să-i aibă pe ceilalţi la cherem, mă ia abrupt:

– Da’ ce-i făcut, oi? Ai fluierat în bisericî?

*

Nu am păscut oile împreună şi-mi vine să cred că parvenitul de la ghişeu nici nu a păscut oi vreodată, dar nu am când să-i răspund, pentru că un factor poştal, care şi ăsta tot în „oi” mă ţine, mă lămureşte că, în ziua următoare, după ora 9, pot găsi citaţia la oficiul poştal de care aparţin. Bunăvoinţa specimenului urmărea, de fapt, să-i rezolve o curiozitate, aşa că mă întreabă, rânjind parşiv şi complice:

– Da’ spuni drept, oi: ai caftit pi ciniva, ai pârlit vreo gagicî, ori ai dat cu maşâna pisti vriun tont ş-ai dat bir cu fugiţii?

*

Revin la vrăjmaşele publice de la Oficiul poştal 6, care o ţin pe a lor, că nu voi primi nici o citaţie, apoi mă întorc, frânt de întrebări, acasă şi scriu Poliţiei municipiului Dorohoi, următorul mail, însoţit de fotocopia înştiinţării: „Domnule Comandant, / am găsit, astăzi, în cutia poştală o înştiinţare, pe care o ataşez, din care aflu că figurez în dosarul penal 831/P/2015, şi sunt somat să mă prezint la camera 3 a Poliţiei municipiului Dorohoi, în 3/7 zile, ca să mi se prezinte actele. / Cum nu am fost în Dorohoi decât o singură dată şi am traversat oraşul de vreo 5 ori, dar nu şi în 2015, vă rog să-mi confirmaţi că înştiinţarea nu reprezintă o farsă a cuiva, iar dacă este adevărată, poate îmi puteţi comunica în ce dată aş fi comis vreo infracţiune în Dorohoi, ca să pot veni cu probe şi înscrisuri că, în ziua menţionată, am trecut sau nu prin Dorohoi”.

Între timp, alarmaţi de nevastă-mea, copiii vor să ştie dacă am vreo bănuială asupra celor care mi-au înscenat vreo infracţiune. Doar Andi e calm şi încrezător şi încearcă să îmi provoace un zâmbet: „Vezi, tata, dacă ai refuzat să mergi cu noi la masă, în Darabani, şi ai rămas în pădurea din Teioasa, noi nu-ţi putem fi martori; şi-apoi, cine ştie ce-ai făcut în ora şi jumătate, cât noi am lipsit”. Râd, într-adevăr, şi-i spun: „Am un martor; mi-era aşa de foame, iar gratargiii încă ţineau cărbunii la foc mocnit, încât, până v-aţi întors, am sporovăit cu Attila, sunetistul lui Merca-junior, şi pe el îl am martor; dar noi ne aflam la Darabani, unde există poliţie, nu la Dorohoi”. Nu am băgat de seamă că fusesem apelat de un număr necunoscut, în vreo trei rânduri, aşa că am avut o noapte pestriţă.

*

Astăzi, pe la 9,30, m-a apelat, iarăşi, telefonul necunoscut, iar un tânăr poliţist din Dorohoi, economist cu studii superioare, m-a dumirit despre ce-i vorba: dosarul penal cu nr. 831/P/2015 nu mă vizează pe mine, cum insinuează iresponsabilii de la Poşta Română în „înştiinţare”, ci pe o firmă de transport din Dorohoi, denunţată de nu ştiu cine prin 2011. În evidenţele firmei, poliţiştii au găsit foile de transport pentru un microbuz, confirmate de mine, şi lista celor care au călătorit cu mine, de la Suceava, până la Vatra Dornei şi retur, timp de… 5 zile. Domnul poliţist, domn înnăscut, începe să-mi citească lista şi, când aud numele poeţilor Vasile Tărâţeanu, Anatol Viere, Menachem Falek şi aşa mai departe, înţeleg despre ce-i vorba şi-i spun domnului poliţist că Festivalul „Naţiunea Poeţilor” 2011, cu câte două manifestări pe zi, a început la Dorna Candreni şi Vatra Dornei şi a continuat, prin Breaza, Câmpulung, Gura Humorului şi Suceava, până la Corlata, timp de 5 zile aflându-se la dispoziţia noastră microbuzul închiriat de Centrul pentru promovarea culturii tradiţionale. Pe vremea aceea, nu se urca prostia pe SEAP, dar contabilii instituţiei noastre căutau cele mai avantajoase oferte, pe care de regulă doar în judeţul Botoşani le poţi afla. Botoşănenii, mult mai săraci decât bucovinenii, dar incomparabil mai de cuvânt, mai harnici şi mai plini de spirit, nu includ în ofertele lor şi brendul primului de dihor, pentru că moldovenii se trag din pui de leu, nu din pui de dihor, precum parveniţii judeţului Suceava.

*

Nu pun întrebări referitoare la iresponsabilitatea celor de la poştă, care „elaborează” înştiinţări precum cea de mai sus, texte care pot omorî oameni şi, mai ales, cardiaci. Consider că iresponsabilitatea lor e criminală şi că trebuie sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pentru a se preîntâmpina viitoarele tentative inconştiente de omor asupra sucevenilor. Dar cu poliţistul de la Dorohoi vreau să mă văd, joi, când va veni la Suceava, ca să audieze şi alţi martori. Vreau să-l cunosc şi să-i strâng mâna. Ştiu mulţi poliţişti şi la Suceava care seamănă cu domnia sa (îi ştiu numele, dar nu-l spun, ca să nu-i fac rău), care merită acelaşi respect. Pentru că, din punctul meu de vedere, Poliţia Română a devenit, în ultimii ani, cea mai prestigioasă instituţie din România.

 


Jefuirea proprietăţilor româneşti din Ardeal

„Pachetul de Legi ale Proprietăţii”, cu care se trufeau unii politruci mai ieri, reprezintă cel mai mare jaf, organizat prin lege, în România ultimelor decenii; şi asta pentru că proprietarii au primit „Plata preţului exproprierilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş”, după cum o confirmă comunicatul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor în Monitorul Oficial nr. 074 din 3 aprilie 1924, paginile 3852-3853. Din interese obscure sau din crasă prostie, autorii şi votanţii legilor proprietăţii, dar şi instituţiile justiţiare ale statului, despăgubesc moştenitorii cu sau pentru averile pe care străbunii lor le-au vândut statului român. De aici, de la această necunoaştere a istoriei reale a românilor, s-au ivit mafia retrocedărilor, drepturile litigioase şi deciziile judecătoreşti nedrepte, care pun cu capul pe butuc însăşi fiinţa naţională. Tocmai de aceea, caut şi, pe măsură ce găsesc, vă pun la dispoziţie actele care vă pot fi de folos celor care încă vă mai pierdeţi pământul se sub case, în favoarea unor şnapani care înşfacă şi tot înşfacă pământurile care aparţin de drept statului român. Reproduc şi coloană cu coloană (şi cu ceea ce mai conţin acele coloane) textul Comunicatului din 1924 al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, ca să înlesnesc lectura celor care au nevoie să se dumirească: păgubiţi, dar şi procurori.

*


Pagina 13 din 228« Prima...1112131415...203040...Ultima »