Illustrierte Bukowina | Dragusanul.ro

Vreţi să ascultaţi muzica străbunilor? Ascultaţi-o!

 

Taraful lui Nicolae Picu, la Lăpuşna

Taraful lui Nicolae Picu, la Lăpuşna

*

Zicălaşii, visul meu mai vechi, şi-au început repetiţiile, sub bagheta muzicianului muzician Petrică Oloieru, cu un repertoriu muzical românesc, tezaurizat numai de străini, care acoperă perioada 1560-1848, perioadă în care nu existau alte tarafuri decât cele orăşeneşti (breslele de muzicanţi), ţigăneşti (ale boierilor şi mănăstirilor) şi evreieşti din Kolomeea (de unde şi denumirea de „kolomeici”, dată dansurilor cu trimitere la popoare, precum Huţulca, Leşeasca, Ovreicuţa, Ruseasca, Ardeleneasca, Moldoveneasca, Ţigăneasca etc.).

*

Zicălaşii vor avea doar trei spectacole în Suceava, în 30 martie (de Ziua Atestării Documentare a Bucovinei geografice), în 13 aprilie (a doua zi de Paşti) şi în august, la Festivalul Medieval. Vor realiza şi un CD, apoi, funcţie de deschiderea sau de obtuzitatea autorităţilor judeţene fie că îşi vor îmbunătăţi repertoriul (mai am încă 250 piese vechi), fie că vor dispărea definitiv.

*

La prima repetiţie, Zicălaşii au înregistrat, cu telefonul mobil (dar sună excepţional), doar fraze muzicale şi teme din cântece şi jocuri moldoveneşti dintre anii 1629-1822, pe care vi le pun la dispoziţie, ca să vă bucuraţi cu adevărat (ceeea ce vă garantez, dacă le ascultaţi – faceţi click pe titluri sau pe săgeată, funcţie de ce vedeţi mai jos):

*

1629

*

Cantecul Voievodesei

*

Cantec Moldovenesc

*

1680

*

Dans Valah

*

Franz Joseph(1)

*

Jocuri Moldovenesti 1821

*

Dansuri Moldovenesti 1822

*

Kolomeyka

*

Lullaby

*

Cântecul de leagăn din final îl dedic veşnicei noastre ignoranţe, somnul spiritului născând monstruoasa bălăceală folcloroasă a ultimilor ani. Despre tema în sine, despre profesionalismul compoziţiilor din veacurile de om ale străbunilor vom vorbi abia după realizarea CD-ului. De data asta, într-un studiou profesionist.


Din patrimoniul iconografic bucovinean

*

Iosif al II-lea, în legendările aratului

Iosif al II-lea, în legendările aratului

*

O firească nostalgie bucovineană faţă de vremurile austriece, care urmau veacurilor de pustiire moldavă, sub copitele cailor tuturor imperiilor lumii, a condus, adesea, la sublimarea „drăguţului de împărat”, fie că era el, împăratul, Ioseph al II-lea sau Franz Joseph. În mod normal, şi iconografia ţinea pasul cu această afecţiune aproape mistică, aşa că Austria se metamorfoza într-o surprinzătoare identitate pentru toate populaţiile din Bucovina, inclusiv pentru români, care erau nespus de mândri că fac parte dintr-o mare putere europeană şi că, tocmai de asta, nu-i mai calcă nimeni în picioare.

*

O metaforă imaginativă pentru Austria

O metaforă imaginativă pentru Austria

*

Şi totuşi, mărturiile iconografice vechi, deşi plac tuturora, nu înseamnă memorie bucovineană, decât în măsura în care ne umplu alţii buzunarele cu tezaurul mărturiilor despre străbunii noştri. Tocmai de asta, Bucovina, în vechea iconografie austriacă, este privită cu o duioasă compasiune şi cu o aţâţată curiozitate faţă de exotismul ei oriental. Oricum ar fi, mărturii există şi ne aparţin tuturor. Tocmai de asta le tot adun şi vi le pun la dispoziţie fără mofturi de autorlâc, precum fac atâţia, care se visează ba Knapp, ba Jasckhe, şi revarsă lăbărţoase semnături apropitar-intelectualiste peste ceea ce nu le aparţine.

*

Nu am să comentez imaginile care urmează (salvate cu numele localităţii pe care o înveşnicesc, nume precedat de „Bucovineni”, deci de referinţa beneficiarilor nepăsători de memorie), ci le voi pune în pagină, în ordinea aleatorie, pe care a stabilit-o computerul:

*

Bucovineni  Hutulca

*

Bucovineni

*

Bucovineni  1910

*

Bucovineni Femeie torcand

*

Bucovineni fotografie grup

*

Bucovineni Hutanca

*

Bucovineni ilustrata

*

Bucovineni Porturi bucovinene

*

Bucovineni Porturi populare

*

Bucovineni  Cernauti 11

*

Bucovineni  Cernauti 12

*

Bucovineni  Cernauti 13

*

Bucovineni  Cernauti 14

*

Bucovineni  Cernauti 15

*

Bucovineni  Cernauti alt drum

*

Bucovineni Cernauti 1

*

Bucovineni Cernauti 2

*

Bucovineni Cernauti 4

*

Bucovineni Cernauti 5

*

Bucovineni Cernauti 6

*

Bucovineni Cernauti 7

*

Bucovineni Cernauti 8

*

Bucovineni Cernauti 9

*

Bucovineni Cernauti 10

*

Bucovineni Cernauti 11

*

Bucovineni Cernauti 17

*

Bucovineni Cernauti drum

*

Bucovineni Cernauti hotel Bristol

*

Bucovineni Cernauti Sinagoga

*

Bucovineni  Mestecanis 3

*

Bucovineni Mestecanis tunel 2

*

Bucovineni Campulung Templul

*

Bucovineni Carapciu

*

Bucovineni Carapciu 1

*

Bucovineni Carlibaba

*

Bucovineni Cotmani

*

Bucovineni Cotmani liceul

*

Bucovineni Hatna

*

Bucovineni Hliboca

*

Bucovineni Hliboca 1

*

Bucovineni Iacobeni

*

Bucovineni Itcani

*

Bucovineni Itcani 1

*

Bucovineni Karlsberg

*

Bucovineni Lapusna

*

Bucovineni NouaSulita

*

Bucovineni Paltinoasa

*

Bucovineni Podul

*

Bucovineni Pojorata 2

*

Bucovineni Pojorata gara

*

Bucovineni Prisaca Dornei

*

Bucovineni Putila

*

Bucovineni Putna

*

Bucovineni Radauti

*

Bucovineni Radauti 1

*

Bucovineni Radauti 2

*

Bucovineni Radauti Hipodrom

*

Bucovineni Radauti Primaria

*

Bucovineni Sadagura

0

Bucovineni sat

*

Bucovineni Solca

*

Bucovineni Stanesti

*

Bucovineni Stanesti 1

*

Bucovineni Storojinet

*

Bucovineni Storojinet 2

*

Bucovineni Storojinet 3

*

Bucovineni Storojinet 4

*

Bucovineni Storojinet 5

*

Bucovineni Storojinet 6

*

Bucovineni Straja

*

Bucovineni Vatra Dornei

*

Bucovineni Vijnicioara

*

Bucovineni tarani

*

Bucovineni Razboi

*

Această ultimă imagine, din vremea războiului, înseamnă un recurs categoric la idilismul bucovinean tradiţional, de care, fără să o prea conştientizăm, avem atâta nevoie. Cine ştie, poate că în moştenirea noastră genetică, deci în subconştient, străbunii încă mai respiră împăcaţi dinspre acele vremuri, în care chiar exista un viitor.


ILLUSTRIERTE BUKOVINA: Aşezări (I)

„Illustrierte Bukowina”

Knapp

Franz Xaver Knapp

(03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi)

         Enervat de falsurile folclorice (inclusiv porturi populare, dansuri şi obiceiuri), puse în scenă de activiştii de partide care au luat în arendă Centrul Cultural „Bucovina” şi, implicit, Ansamblul Artistic de Cântat la Nunţi şi la Chermeze Politice „Ciprian Porumbescu”, am început, mai adineuri, să lucrez o colecţie de iconografie veche bucovineană (numai desene, o altă colecţie de fotografii vechi fiind în lucru), cu speranţa că, dacă vor vedea cu ochii ceea ce nu pricep cu mintea, horvat, filip, brăteanu, cristescu şi întreg aliotmanul lor vor interzice denaturările şi degenerările folclorice dezgustătoare (de teapa portului total netradiţional în Bucovina al ucrainenilor din judeţul Suceava, de teapa „tarafului tradiţional cu interpret vocal” al cuplului etno-dohotorologic brăteanu-cristescu, în care doba şi fluierul nu au ce căuta – autorii vechi, de la Pindar, încoace, se refereau la „fluierul cu opt găuri”, la „fluierul lui Pan”, adică la nai, cum o probează şi vechile gravuri şi acuarele).

         Am lucrat, apoi, şi o expoziţie, cu gândul să o arăt tuturor, dar, din nefericire pentru ei, nu am unde să o expun, iar Consiliul Judeţean şi Primăria, ca şi în cazul Galeriei Personalităţilor Bucovinene, nu manifestă nici dram de interes faţă de tot ceea ce înseamnă memorie şi tradiţie.

         „Un popor trebuie să-şi merite locul pe care stă – spunea Elena Greculesi – prin memorie şi prin cultură”, dar politrucii judeţeni şi municipali nu sunt popor, ci migratori, care traversează clipita prădând în stânga şi în dreapta (excepţiile nu au decât să se individualizeze prin fapte).

         Am numit această colecţie iconografică „Illustrierte Bukowina” pentru a cinsti memoria lui Franz Xaver Knapp (03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi), în anul 130 al eternităţii sale, dar şi pe cea a mărturisitorilor uitaţi ai Bucovinei, inclusiv I. Schubirsz, Franz Jaschke (1775-1842), Mattias Adolf Charlemont (1820-1871), Rudolf Bernt (1844-1914), Julius Zalaty Zuber (1867-1918) şi Eugen Maximovici (1857-1926).

         Cum nu am unde expune colecţia, am oferit-o prestigioasei instituţii nebugetate de cultură „Monitorul de Suceava”, care publică, în fiecare zi, câte un desen, apoi am decis să o înfăţişez, ca memorie de spiritualitate bucovineană, şi pe acest blog, în categoria cărţilor aflate în lucru, pentru a putea vizualizată integral şi folosită gratuit (cu excepţia instituţiilor statului) de către oricine şi oricând.

         Probabil că voi lucra şi o carte, pentru că iconografia confirmă şi, într-un fel, consacră mărturiile vechimii, pe care le-am prezentat, deja, într-o primă carte („Povestea aşezărilor bucovinene”, volumul III, postată şi ea pe acest blog, în categoria „Cărţi”).

         Împărţită pe cinci teme mari (aşezări, porturi, case, tradiţii şi obiceiuri), colecţia „Illustrierte Bukowina” începe, premeditat, cu litografia exodului ardelenesc spre nordul Moldovei, pe şeaua Tihuţei, şi se încheie, simbolic, desigur, cu despărţirea nefericitului Arhiduce Rudolf de bucovineni, la poalele Prislopului.

         Şi aş mai închina această colecţie şi tuturor etnicilor bucovineni, care au contribuit, vreme de aproape două secole (includ şi perioada interbelică) la o contemporaneizare cu Europa a acestui nord de ţară moldavă.

         Am izbutit să-i identific pe cei mai mulţi dintre mărturisitorii iconografici ai Bucovinei (în cartea „Pictori şi sculptori din Bucovina”, şi ea prezentă pe blog), dar au mai rămas şi mărturii cu autori încă neidentificaţi, cel mai important pentru mine fiind I. Schubirtsz, ilustratorul, prin folosinţă târzie, a monografiei lui Bendella, din 1845. Sper să-l aflu prin analele bisericeşti şi să vă pot spune mai multe despre el. Cu siguranţă că a fost unul dintre topografii austrieci care au lucrat şi pentru aşezământul împărătesc de binefacere Fondul Religionar, proprietate obştească a tuturor românilor din Bucovina. În fond, până voi lucra şi cartea aceasta, va fi suficient timp şi pentru noi documentări.

 

Aşezări (I)

 

B1

Emigranţi transilvani, trecând munţii, prin Pasul Tihuţa, înspre Bucovina (1742-1777) – desen de Pataky (mare pictor maghiar)

B2

Cernăuţi, 1832 – desen de I. Schubirsz

B3

Cernăuţi, podul de peste Prut – desen de I. Schubirsz

B4

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B5

Cernăuţi, biserica Adormirii Maicii Domnului (Sfânta Maria, dărâmată, pentru a constru alta, în 1783, de episcopul exampt Dositei Herescu) – desen de I. Schubirsz

B6

Cernăuţi, Palatul Administrativ, 1832 – desen de I. Schubirsz

B7

Cernăuţi, 1870 – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B8

Cernăuţi, Palatul Episcopal (construit, de austrieci, pentru episcopul Herescu, în 1781)– desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B9

Cernăuţi, cazarma austriacă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B10

Cernăuţi, drumul spre oraş – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B11

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva –  de Knapp (1809-1883)

B12

Cernăuţi, Văzuta Cernăuţilor – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B13

Cernăuţi, Arderea de Cernăuţi în 21 august 1859 – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B14

Cernăuţi, Arderea din 1860 – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B15

Cernăuţi, Băile Publice –de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B16

Cernăuţi, Grădina Publică I – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B17

Cernăuţi, Grădina Publică II –de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B18

Cernăuţi, Uliţa Mare – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B19

Cernăuţi, Sfinţirea apei, la serbarea Arătării Domnului – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B20

Cernăuţi, interiorul Bisericii Mitropolitane – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B21

Cernăuţi, Palatul Mitropolitan – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B22

Cernăuţi, biserica Sfânta Parascheva – de Rudolf Bernt (1844-1914)

B23

Cernăuţi, Piaţa Centrală – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B24

Cernăuţi, Catedrala ortodoxă – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B26

Cernăuţi, Piaţa Fântânii Albe – desen de Charlemont (1820-1871)

B27

Boian, moară pe Prut – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B28

Cacica – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B29

Câmpulung, gater – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B30

Cârlibaba – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B31

Ceremuş, baraj – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B32

Ceremuş, Plute pe Ceremuş – desen de Charlemont (1820-1871)

B33

Cernauca, împrejurimi – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B34

Cosmin, luminiş – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B35

Dragomirna, mănăstirea, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B36

Dragomirna, mănăstirea – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B37

Dragomirna, mănăstirea, în 1860 – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B38

Fântâna Albă, biserici – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B39

Horecea, mănăstirea, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B40

Horecea, mănăstirea în 1860 – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B41

Horodnic. Săpăturile arheologice ale lui Josef Szombathy, la Călugăriţa – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B42

Iacobeni – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B43

Iacobeni, muntele Arşiţa – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B44

Iacobeni, Piatra Albă, dinspre Cârlibaba (Ciocăneşti) – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B45

Iacobeni, pod peste Bistriţa Aurie – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B46

Iacobeni, minele – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B47

Iacobeni – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B48

Iacobeni, şoseaua spre Dorna – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B49

Lăpuşna, institut de scalde – acuarelă de Knapp (1809-1883)


ILLUSTRIERTE BUKOWINA: Aşezări (II)

 

ILLUSTRIERTE BUKOWINA:

 

 

Aşezări (II)

 

 

B50

Lucava, Valea Lucavei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B51

Lucava, Cheile Lucavei – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B52

Lucava, Valea Lucavei – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B53

Mestecăniş – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B54

Moldoviţa – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B55

Moldoviţa, biserica mănăstirii – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B55 A

Moldoviţa, fresca „Asediul Constantinopolului”, deteriorată, între timp, dar putându-se reconstitui, în baza acestei mărturii – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B56

Plute pe Bistriţa – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B57

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – desen de  Charlemont (1820-1871)

B59

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B60

Pojorâta, Valea Putnei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B61

Putna, mănăstirea, în 1860, cu acoperiş de şindrilă şi cu turnul voievodal încă existent – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B62

Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul – acuarelă de Knapp (1809-1883)

B63

Putna, mănăstirea, cu acelaşi acoperiş vechi, pe care urma să-l refacă, pentru comemorarea lui Ştefan cel Mare, în 1904, arhitectul vieney Karl Adolf Romstorfer – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B64

Putna, mocăniţa – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B65

Putna, gaterul – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B66

Putna, ţapinari huţuli – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B67

Rădăuţi, hartă austriacă – din Kaindl (1866-1930)

B68

Rădăuţi, Episcopia – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B69

Rădăuţi, biserica Bogdania – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B70

Rădăuţi – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B71

Rădăuţi, clopotniţa Bogdaniei – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B72

Rădăuţi, iarmarocul – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

B73

Şipote, Cataractul Sucevei – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B74

Şipote, Colibă huţulă – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B75

Şipotele Sucevei – desen de Robert Zuss

B76

Siret – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B77

Siret, altarul bisericii Sfântul Onufrie –de Rudolf Bernt (1844-1914)

B78

Slobozia-Revna, biserica de lemn – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871), cea mai interesantă pentru istoricii şi arheologii germani, inclusiv pentru Karl Adolf Romstorfer, care a desenat-o, făcând şi planurire

B79

Storojineţ, Institutul idropatic – e Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B79 A

Suceviţa, mănăstirea – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B79 B

Monumentul închinat Arhiducelui Rudolf, în 1886, cu ocazia vizitei în Bucovina, din 1885 – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B80

Valea Putnei – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B81

Vama – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B81 A

Vama, Stâlpul lui Vodă, în 1832 – desen de I. Schubirsz

B82

Vama, Stâlpul lui Vodă – de Rudolf Bernt (1844-1914)

B83

Vatra Dornei – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

B84

Vatra Dornei – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B85

Vatra Dornei, muntele Ouşorul – de Charlemont (1820-1871)

B86

Vatra Dornei, Izvorul lui Otto – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B87

Voroneţ, mănăstirea – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B88

Suceava, Ruinele, în 1805 – acuarelă de Franz Jaschke (1775-1842)

B88 A

Suceava (inclusiv dele două biserici din Tătăraşi, menţionate de documente) – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B89

Suceava – acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

B90

Suceava, biserica armenească – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B91

Suceava, Cetatea văzută de la Şipote – de Rudolf Bernt (1844-1914)

B92

Suceava, mănăstirea Hagigadar – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B93

Suceava, biserica din Iţcani – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B94

Suceava, Lunca Sucevei – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B95

Suceava, biserica Mirăuţi – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B97

Suceava, ruinele Cetăţii – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

B98

Suceava, biserica Sf. a Mănăstirii Sf. Ioan – de Bernt (1844-1914)

B99

Suceava, mănăstirea Zamca – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)


ILLUSTRIERTE BUKOWINA (I)

 

PORTURI BUCOVINENE (I)

 

C1

Porturi naţionale din Bucovina – desen de Zuber (1867-1918)

C2

Fată din Iacobeni, în 1805 – acuarelă de Franz Jaschke (1775-1842)

C3

Femei din Iacobeni, în 1805 – de Franz Jaschke (1775-1842)

C4

Pentelei Ungurian, un om de 105 ani din Iacobeni, în 1805 – acuarelă de Franz Jaschke (1775-1842)

C5

Port din regiunea Ceremuşului – desen de Zuber (1867-1918)

C6

Port în regiunea Nistrului – desen de Julius Zuber (1867-1918)

C7

Port în regiunea Prutului (Boian) – de Julius Zuber (1867-1918)

C8

Fetiţa cu cofe – tablou de Eugen Maximovici (1857-1926)

C9

La fântână – tablou de Eugen Maximovici (1857-1926)

C10

Flăcău cântând din fluier – de Eugen Maximovici (1857-1926)

C11

La pârleaz – tablou de Eugen Maximovici (1857-1926)

C12

O fată de la ţară – tablou de Eugen Maximovici (1857-1926)

C13

Doi munteni cu desagi – tablou de Eugen Maximovici (1857-1926)

C14

Ciobanul din Carpaţi

C15

Ţărani români – Anatole de Demidoff (1813-1870)

C16

Ţărani, la han – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C17

Poştalionul moldovenesc – Anatole de Demidoff (1813-1870)

C18

Poşta Rusă, prin Moldova – Anatole de Demidoff (1813-1870)

C19

Caravană moldovenească – Anatole de Demidoff (1813-1870)

C20

Huţan din Ţibău – acuarelă de Franz Jaschke (1775-1842)

C21

Huţani, în 1832 – desen de I. Schumirsz

C22

Huţanii Carpaţilor

C23

Familie de huţani

C24

Fată de huţan – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C25

Huţulcă

C28

Huţulul

C29

Huţul bătrân

C30

Fată huţulă – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

C31

Familie de huţuli

C32

Huţuli cu bucium – desen de Zygmund

C34

Huţuli cu buciume

C35

Huţuli, în secolul al XVII-lea

C37

Tipologii huţule

C39

Huţuli

C40

Alte tipologii huţule

C42

Huţuli – desen de Zygmund

C43

Huţuli, în căruţă – de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

C46

Huţuli, trecând Ceremuşul

C47

Huţancă, în îmbrăcăminte de vară – de Charlemont (1820-1871)

C48

Rutean – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)


Pagina 1 din 212