Galeria Personalitatilor Bucovinene | Dragusanul.ro - Part 5

Silvestru MORARIU-ANDRIEVICI

 

Silvestru MORARIU-ANDRIEVICI

 

Morariu-Andrievici Silvestru

 

14.11.1818, Mitocu Dragomirnei – 03.04.1895, Cernăuţi

 

        După Silvestru Morariu au rămas 28 lucrări teologice, cele mai multe dintre ele publicate, începând cu „Cuvântare spre mângâierea şi îmbărbătarea norodului celui certat prin secetă, lăcustă, răsboi şi choleră în vara anului 1848“ şi terminând cu „Apologie der orthodoxen griechisch-orientalischen Kirche der Bucovina“ (1890). A publicat, în primele calendare bucovinene, numeroase fabule, cea mai frumoasă fiind „Cucoşu curcănit” (1864).


Karol MIKULI

 

Karol MIKULI

 

Mikuli

 

20.10.1819, Cernăuţi – 21.05.1897, Lvov

 

         Dincolo de legenda bucovineană care îl raportează, păstrându-l în memoria locurilor, la Porumbeşti sau de colecţia de folclor românesc din Bucovina paşoptistă, „Douze airs nationaux roumains” (Paris, 1852) şi „48 Airs nationaux roumains” (Paris, 1863), Karol Mikuli este un muzician de renume mondial, datorită orchestrării şi editării operei maestrului său, Chopin, dar şi datorită propriilor compoziţii pentru pian sau celebrelor sale lieduri.


Ernst Rudolf NEUBAUER

 

Ernst Rudolf NEUBAUER

 

Neubauer

 

14.04.1822, Iglau-Moravia – 04.05.1890, Rădăuţi

 

         Autor al „textului lămuritoriu” la Albumul „Bucovina luminată” (1860), de Franz Xaver Knapp, Ernst Rudolf Neubauer debutase, la Viena, în 1849, cu „Cântece patriotice austriece”, dar cariera lui de profesor şi de artist avea să se împlinească la Cernăuţi şi la Rădăuţi, Neubauer fiind întemeietorul gazetelor germane „Bukowina / Landes und Amtszeitung” (1862) şi „Sonntagsblatt der Bukowina” (1862), cartea lui fundamentală fiind „Die Ideonen” (1882).


Iraclie PORUMBESCU

 

Iraclie PORUMBESCU

 

Porumbescu Iraclie

 

09.03.1823, Suceviţa – 13.02.1896, Frătăuţii Noi

 

         Primul poet şi prozator modern al Bucovinei, autorul poemelor de la 1848, „Cântecul lui Iancu”, devenit folclor ardelenesc, „Fata de Roman“, „Aratrul (plugul) la anul nou 1850”, „Cătră Zimbrul Moldovei“, „Ieremia Moghilă şi Săhastrul“, „Aniţa – Baladă din Bucovina“, „Stâna“, „Imnul Şcoalei“, „Prolog“ şi al fabulei „Buchia şi Litera“, a fost considerat „un Creangă al Bucovinei”, datorită cărţii „Scrierile lui Iraclie Porumbescu adunate şi însoţite de o schiţă biografică“ (1898).


Alecu HURMUZACHI

 

Alecu HURMUZACHI

 

Hurmuzachi Alecu

 

16.08.1823, Cernauca – 20.03.1871, Cernăuţi

 

         Întemeietorul primei gazete româneşti din Bucovina, „Bucovina” (1848), al „Reuniunii de lectură din Cernăuţi“ (1862), care avea să se transforme în „Societate pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ (1865), şi al „Foaiei Societăţii“ (1865), organizatorul primelor stagiuni de teatru românesc la Cernăuţi, cu trupele Fany Tardini (1864, 1865, 1870), Pascaly (1869) şi Matei Millo (1871), Alecu Hurmuzachi a fost şi un publicist erudit şi de o vibrantă sensibilitate.


Pagina 5 din 42« Prima...34567...102030...Ultima »