Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 4

Franz Xaver KNAPP

Franz Xaver KNAPP

 

Knapp

03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi

 

Autorul albumului „Illustrierte Bukowina”, cu 18 litografii după acuarelele sale, Knapp, portretist de marcă, i-a pictat, între alţii, pe Iraclie Porumbescu, Silvestru Morariu şi pe Niculae Picu. Deşi nu depăşeşte linia academismului german, opera sa are o mare valoare documentară, litografiile redând localităţi ale vremii, Cernăuţi, Vatra Dornei, Suceava, Dragomirna, Storojineţ, Fântâna Albă, Lăpuşna, Putna, Vama, ş.a. A avut expoziţii la Cernăuţi, multe din lucrările sale fiind litografiate la Viena.


Arune PUMNUL

 

Arune PUMNUL

 

Pumnul

 

27.11.1818, Cuciulata-Făgăraş – 12.01.1866, Cernăuţi

 

         „Convorbire între un tată şi între fiul lui asupra limbii şi literelor româneşti” (1850), „Lepturariu rumînesc cules de‘n scriptori rumâni“ (1862-1865), o gramatică româno-germană (1864), „Privire răpede preste trei sute trei-spră-zece de‘n proprietăţile aşa numite Moşiile mînăstireşti, de‘n carile s‘a format măreţul Fond Relegiunariu all Bisericei dreptcredincioase răsăritene de‘n Bucovina“ (1865) sunt doar câteva dintre moştenirile de la Arune Pumnul, „Sigiliul Dumnezeirii” în Bucovina.


Eudoxiu HURMUZACHI

 

Eudoxiu HURMUZACHI

 

Hurmuzachi Eudoxiu

 

29.09.1812, Cernauca – 29.01.1874, Cernăuţi

 

         Renumit prin colecţia de documente care îi poartă numele, „cea dintâi de felul acesta“ (Loghin) şi prin „Istoria Românilor“, scrisă în limba germană ca mai toate scrierile lui, Eudoxiu Hurmuzachi, „omul providenţial, care a salvat Bucovina“ (Balan), obţinându-i autonomia, a publicat şi „Nothund Hilferuf des Câmpulunger Ocols” (Viena, 1861), dar şi o suită de povestiri istorice, „Fragmente zur Gheschichte der Rumanen von Eudoxius Freihern von Hurmuzachi. Dritter Band.” (Bucureşti, 1884).


Gheorghe LEMENI

 

Gheorghe LEMENI

 

Lemeni

 

1813, Rădăuţi – 1848, Suceava

 

         Rădăuţeanul Gheorghe Lemeni ar fi putut deveni primul mare artist plastic al Bucovinei, dacă nu s-ar fi stins de foarte tânăr. Atras de litografie, datorită contactului cu pictorii-topografi austrieci, care vizitau Rădăuţii, Lemeni a urmat un parcurs spectaculos de iniţiere în artele frumoase, care începea cu Academia Mihăileană din Iaşi, continua cu atelierul lui Ferdinand Piloty din Munchen şi cu Academia di San Luca din Roma. A lăsat după sine portrete şi un autoportret.


Teofil BENDELA

 

Teofil BENDELLA

 

Bendela

 

08.05.1814, Cernăuţi . 21.08.1875, Franzesbad

 

         Mitropolit (1874-1875) şi cărturar român care a impus alfabetul latin în Bucovina, Teofil Bendella a avut o activitate naţională remarcabilă, manifestată mai ales în plan religios, educaţional şi cultural. În lunga sa activitate de iluminator al românilor, a publicat şi două cărţi,  „Die Bucowina im Konigreiche Galizien” (Viena, 1845) şi „Învăţătura elementară din fizică pentru şcoalele poporale” (Cernăuţi, 1852).


Pagina 4 din 42« Prima...23456...102030...Ultima »