Galeria Personalitatilor Bucovinene | Dragusanul.ro - Part 20

George MIHUŢĂ

 

George MIHUŢĂ

 

Mihuta

 

1881, Ilişeşti – 25.01.1945, Turnu-Severin

 

         Prieten al lui Grigore Filimon întemeietorul cooperativelor de credit rural, care în casa lui a fost adus, după neaşteptata, dar grava îmbolnăvire, el însuşi întemeietor al cooperativei de credit din Suceava, George Mihuţă a publicat două monografii utile, „Însoţirea orăşenilor români din Suceava / 1890-1933” (1935) şi „Monografia satului Lisaura” (1939), dar şi o amănunţită relatare despre „Intrarea ruşilor în Suceava” anului 1915, publicată în „Viaţa Nouă”.


Gavril ROTICĂ

 

Gavril ROTICĂ

 

Rotica

 

01.05.1881, Udeşti – 01.06.1952, Bucureşti

 

         Gavril Rotică, acest „Goga al Bucovinei“ (Loghin), acest „Faun, scoborât din munţii Câmpulungului“ (Lovinescu), a fost, mai întâi de toate, „un ales cântăreţ liric“, prin care s-a rostit „Bucovina, grădina Moldovei, cu poezia ei nesfârşită“ (Sadoveanu). După Gavril Rotică au rămas câteva cărţi cu versuri, „Poezii“ (1909), „Cântarea suferinţei / 1916-1917“ (1920) şi „Paharul blestemat“ (1924), precum şi volumul de publicistică „Bucovina care s-a dus / Articole despre oameni, locuri şi fapte“ (1921). Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Vasile BOGREA

 

Vasile BOGREA

 

Bogrea Vasile

 

08.10.1881, Târnauca – 08.09.1926, Viena

 

         Întemeietor, ca şi Sextil Puşcariu, al Universităţii din Cluj, membru corespondent al Academiei Române, din 1920, şi mare precursor român al integralismului, Vasile Bogrea a scris „Etimologii şi notiţe lexicografice” (1920), „Câteva consideraţii asupra toponimiei româneşti” (1920), „În jurul Alexandriei” (1922), „Pagini istorice şi filologice” (1922), „Din onomastica folclorică” (1924), „Românii şi civilizaţia vecinilor” (1925), „Semantism românesc şi semantism balcanic” (1927) etc. Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Traian BRĂILEANU

 

Traian BRĂILEANU

 

Braileanu

 

14.09.1882, Bilca – 03.10.1947, Aiud

 

         Teoretician de valoare mondială al naţionalităţii în sociologie, Traian Brăileanu a publicat „Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei“ (1912), „Introducere în Sociologie“ (1923), „Sociologie generală“ (1926), „Istoria teoriilor sociologice“ (1927), „Politica“ (1928), „Vasile Gherasim“ (1933), „Statul şi comunitatea morală“ (1937), „O carte nouă despre Schopenhauer“ (1939), „Teoria comunităţii omeneşti“ (1941), numeroase traduceri din Kant etc. Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Liviu MARIAN

 

Liviu MARIAN

 

Marian Liviu

 

06.06.1883, Siret – 25.11.1942, Craiova

 

         Doctor în litere al Universităţii din Cernăuţi, cu lucrarea „Contribuţiuni la istoria literaturii române din veacul al XIX-lea” (1927), ctitorul şi întâiul preşedinte al Societăţii studenţeşti „Dacia”, Liviu Marian rămâne un pe nedrept uitat poet (remarcabile sunt cele patru „Tablouri flamande“), prozator, istoric literar şi traducător, care şi-a risipit opera, după anul 1905, prin paginile gazetelor vremii. Câteva povestiri au fost adunate într-un volum de „schiţe şi nuvele originale”, „Suflete stinghere” (1910). Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Pagina 20 din 42« Prima...10...1819202122...3040...Ultima »