Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 16

Eugen NEŞCIUC

 

Eugen NEŞCIUC

 

Nesciuc

 

09.11.1868, fără alte date

 

         „Călindariul poporului Bucovinean“, „redigeat de Eugeniu Neşciuc“, cuprinde, de-a lungul timpului, şi încercări literare ale editorului, precum „„Archiepiscopului / ARCADIE / la serbarea iubileului de 50 ani de preuţie”, dar şi pagini antologice, semnate de Nicu Gane, V. A. Urechia, Ioan Pop-Reteganul, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, George Coşbuc etc., dar şi o mulţime de sfaturi pentru gospodari, toate scrise de Eugen Neşciuc (pe larg, în Mărturisitorii * – clik).


Valeriu BRANIŞTE

 

Valeriu BRANIŞTE

 

Braniste

 

10.01.1869, Cincul Mare-Braşov – 01.01.1928, Lugoj

 

         Prezent în Bucovina, vreme de doar trei ani, ca fondator (în 2 iulie 1897) al gazetei „Patria”, Valeriu Branişte, gazetar veşnic răzvrătit în întreg spaţiul românesc de sub dominaţie habsburgică, a scris editoriale politico-patriotarde incisive şi, tocmai de aceea, masiv şi mult prea des cenzurate. Istoricul sucevean Ioan Cocuz i-a adunat scrierile publicistice într-o carte definitorie, „Valeriu Branişte, în slujba Bucovinei, în slujba Neamului românesc” (mai multe, în Mărturisitorii * – clik).


Teofil LUPU

 

Teofil LUPU

 

Lupu Teofil

 

06.06.1869, Tărăşeni – 07.07.1935, Suceava

 

         Susţinătorul tuturor gazetelor bucovinene care au apărut, iniţial, la Suceava („Junimea Literară”, în 1904, „Făt-Frumos”, în 1926) şi ctitorul Băncii Sucevene, medicul sucevean Teofil Lupu a reluat, în 1910, „Revista Politică”, întemeiată, în 1885, de medicul Matei Lupu, activitatea lui publicistică desfăşurându-se, mai ales cu subiecte care vizau cultura, într-o arie mult mai largă. În 1935, a publicat broşura „Soluţii la câteva probleme bucovinene”.


Grigore FILIMON

 

Grigore FILIMON

 

Filimon

 

11.06.1869, Plavalari – 21.09.1905, Cernăuţi

 

         Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cernăuţi (1892), Grigore Filimon ar fi trebuit să rămână în memoria românilor bucovineni drept întemeietorul sârguincios al sistemului de economie şi credit raiffeisian în Bucovina, care şi-a risipit sănătatea pentru propăşirea satului românesc. În doar şase ani (1899-1905), Filimon a înfiinţat peste o sută de bănci rurale, de numele lui fiind „strâns legată marea mişcare de regenerare economică şi culturală a ţăranului din Bucovina” (Tofan). Pe larg, în Fenomenul Raiffeisen în Bucovina – clik.


Ion PÂŞLEA

 

Ion PÂŞLEA

 

Paslea

 

24.09.1869, Bozovici, Banat – 1952, Câmpulung

 

         Şcolit la Viena, cu Anton Brenek şi Gustav Teller, sculptor diecezan din 1889, profesor la Şcoala de Arte şi Meserii din Câmpulung din 1894, Ion Pâşlea şi-a înzestrat elevii cu brâie cu tricolor, stabilind, astfel, o modă „naţională” în Bucovina. A lucrat iconostase pentru bisericile din Câmpulung, Sadova, Pojorâta, Cacica, Revna, Ostriţa, Berhomet etc., a făcut busturile lui Gheorghe Asachi, Simeon Florea Marian, Eudoxiu Hurmuzachi. Parte din operele lui se mai află la Muzeul Lemnului din Câmpulung.


Pagina 16 din 42« Prima...10...1415161718...3040...Ultima »