Din Vremea Unirii | Dragusanul.ro

Călătoriile mărunților regi ai României Mari (I)

GALLICA: 10.04.1924: réception des souverains roumains à l'Hôtel de ville

GALLICA: 10.04.1924: réception des souverains roumains à l’Hôtel de ville (Primăria Capitalei – n. n.)

*

I s-a spus, din exces de slugărnicie, dar şi din trufie românească, Ferdinand Întregitorul, deşi, prin semnarea Păcii de la Bucureşti, din 7 mai 1918, el, împreună cu Brătianu, nu fusese decât Ferdinand Ştirbitorul. Zadarnic muriseră mai mulţi ostaşi români, în doar doi ani de război, decât austrieci, în patru ani, pentru că, printr-o simplă semnătură, România pierdea Dobrogea, poalele Carpaţilor şi o bună parte din nordul Moldovei. Întâmplarea norocoasă a făcut însă, cu implicarea totală a decimatei Armate Române, să se săvârşească Unirea, chiar dacă, în Transilvania, luptele au mai continuat încă vreo câţiva ani, în ciuda ocupării Budapestei de Armata Română. Până prin 1926, monitorul Oficial încă mai publica liste cu ostaşi, căzuţi în luptele recente din Transilvania. Dar adevărul nu contează, nu dăm doi bani pe el, dacă-i musai să ne fudulim în faţa generaţiilor care vin. Aşa că, în creierele noastre spălate, ştirbitorul de ţară Ferdinand Întregitorul benemerită o statuie, care se va face nu doar la Alba Iulia, ci şi pe mormântul cunoscutului, dar îmbrâncitului în derizorat colectiv Erou Necunoscut (“au tombeau du soldat inconnu”).

*

GALLICA, 10.04.1924: les souverains roumains à l'Elysée, la reine de Roumanie et Mme Millerand arrivent en fiacre

GALLICA, 10.04.1924: les souverains roumains à l’Elysée, la reine de Roumanie et Mme Millerand arrivent en fiacre

GALLICA, 10.04.1924: S. M. la reine de Roumanie et Mme Millerand, à la gare du Bois de Boulogne

GALLICA, 10.04.1924: S. M. la reine de Roumanie et Mme Millerand, à la gare du Bois de Boulogne

GALLICA, 10.04.1924: S. M. la reine de Roumanie et Mme Millerand, avenue du Bois

GALLICA, 10.04.1924: S. M. la reine de Roumanie et Mme Millerand, avenue du Bois

GALLICA, 10.04.1924: réception des souverains roumains à l'Hôtel de ville

GALLICA, 10.04.1924: réception des souverains roumains à l’Hôtel de ville

GALLICA, 11.04.1924: les souverains roumains, au tombeau du soldat inconnu

GALLICA, 11.04.1924: les souverains roumains, au tombeau du soldat inconnu

GALLICA, 11.04.1924: les souverains roumains, au tombeau du soldat inconnu

GALLICA, 11.04.1924: les souverains roumains, au tombeau du soldat inconnu

GALLICA, 12.04.1924: les souverains roumains au concours hippique

GALLICA, 12.04.1924: les souverains roumains au concours hippique

GALLICA, Sainte-Assise, 22.04.1924: le roi de Roumanie écrit un message à son fils

GALLICA, Sainte-Assise, 22.04.1924: le roi de Roumanie écrit un message à son fils

GALLICA, 21.08.1921: Deauville, le roi de Roumanie

GALLICA, 21.08.1921: Deauville, le roi de Roumanie

GALLICA, 21.08.1921: le roi de Roumanie à Deauville

GALLICA, 21.08.1921: le roi de Roumanie à Deauville

GALLICA, 22.04.1924: le roi de Roumanie à Sainte-Assise

GALLICA, 22.04.1924: le roi de Roumanie à Sainte-Assise

GALLICA, 22.04.1924: visite du roi de Roumanie à Sainte Assise

GALLICA, 22.04.1924: visite du roi de Roumanie à Sainte Assise

GALLICA, Sainte-Assise, 22.04.1924: le roi de Roumanie

GALLICA, Sainte-Assise, 22.04.1924: le roi de Roumanie

GALLICA: Voyage des souverains roumains à l'exposition de Wembley,  14 mai 1924

GALLICA: Voyage des souverains roumains à l’exposition de Wembley, 14 mai 1924

GALLICA: Voyage du prince Carol de Roumanie en Egypte, le prince à droite, accompagné du ministre roumain, à gauche, Filidor

GALLICA: Voyage du prince Carol de Roumanie en Egypte, le prince à droite, accompagné du ministre roumain, à gauche, Filidor

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du roi de Roumanie

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris,  le Roi de Roumanie et M. Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris, le Roi de Roumanie et M. Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris,  le Roi de Roumanie et M. Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris, le Roi de Roumanie et M. Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris. La Reine de Roumanie et Mme Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris. La Reine de Roumanie et Mme Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris. Le Roi Ferdinand de Roumanie et M. Millerand

GALLICA: Voyage du Roi et de la Reine de Roumanie à Paris. Le Roi Ferdinand de Roumanie et M. Millerand


Edme Vielliard: Bukovine et sur les Carphates

1916: Cernăuţi - fotografie de presă, GALLICA

1916: Cernăuţi – fotografie de presă, GALLICA

*

Există, undeva, în lume, o colecţie de imagini ale Bucovinei, în vremea primului război mondial, cu fotografii făcute de Edme Vielliard, dar pe care le-am aflat, puţine la număr, preluate, din cartea „Bukovine et sur les Carphates”, de săptămânalul parizian „La Revue hebdomadaire”, din 27 februarie 1915. Celelalte numere nu mai prezintă fotografii cu bucovineni, ba la Cernăuţi, ba în bejenire prin Prundu Bârgăului sau prin Stanislav, în Galiţia. Dar, atâtea câte am găsit, mă grăbesc să vi le arăt.

*

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: La Stanislaw, în trenul spre Siget; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: La Stanislaw, în trenul spre Siget; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Mănăstirea Suceviţa; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Mănăstirea Suceviţa; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Mănăstirea Suceviţa; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Mănăstirea Suceviţa; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Mănăstirea Suceviţa; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Mănăstirea Suceviţa; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Piaţa din Cernăuţi; foto Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Piaţa din Cernăuţi; foto Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Piaţa din Cernăuţi; foto Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Piaţa din Cernăuţi; foto Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Tărani bucovineni la Prundu Bârgăului; foto Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Tărani bucovineni la Prundu Bârgăului; foto: Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Tărani bucovineni la Prundu Bârgăului; foto Edme Vielliard

1915, februarie 27, La Revue hebdomadaire: Tărani bucovineni la Prundu Bârgăului; foto: Edme Vielliard


1917: Manifestation en l’honneur de Roumanie

1917 GALLICA Manifestation en l'honneur de la Roumanie Paris 0

*

Câteva fotografii de presă de la manifestaţia în onoarea României, din Piaţa Strasbourg din Paris, din 1917, pot umple inimile românilor de bucurie. În fond, de unde să ştim noi că mândrele straie româneşti, care înfrumuseţau trupuri la Paris, drapau patriotismul declamativ, cu care nu cei ce au murit, ci doar cei care au ştiut să trăiască pentru Neam şi Ţară aveau să se îmuibe de pe urma războiului şi a Întregirii Neamului.

*

1917 GALLICA Manifestation en l'honneur de la Roumanie Paris

1917 GALLICA Manifestation en l'honneur de la Roumanie Paris 1

1917 GALLICA Manifestation en l'honneur de la Roumanie Paris 2

1917 GALLICA Manifestation en l'honneur de la Roumanie Paris 3


Cei ce urmau să moară pentru Neam şi Ţară

Le Journal, 28 august 1916

Le Journal, 28 august 1916

*

Întotdeauna, de-a lungul istoriei, românii n-au ezitat să moară “pentru brazda natală”, deşi nu o prea aveau, dar li se tot promitea. Dacă şi înzestrarea cu tehnică militară ar fi fost pe măsura “izmănarilor” nu doar de la Mărăşeşti, e greu de crezut că s-ar mai fi înregistrat vreo generaţie de sacrificiu, de-a lungul istoriei noastre. Pentru că, atunci, chiar am fi avut o istorie şi nu doar tentative de istoricizare, pe fondul unei matrici stilistice preistorice, cum desluşea Lucian Blaga.

*

Din nefericire, tradiţia românească păguboasă a lui “ni se cuvine”, repetată la nesfârşit de guvernări cinice, suficiente şi care considerau hoţia drept împlinire, a pus, mereu şi mereu, Armata Română în alternativa morţii inutile pentru îmbelşugarea celor care îi oprimau, dar care născociseră ticăloasa lozincă “pentru Neam şi Ţară”, pe post de drog, care să definitiveze exaltările. Eroii “Necunoscuţi”, în ciuda naivităţii cu care şi-au sacrificat şi vieţile, şi viitorul familiilor lor, merită închinări similare cultului strămoşilor. Tocmai de asta adun, de pe unde se mai poate şi, în primul rând, din fondul de memorie europeană conservat de Biblioteca Naţională a Franţei “Gallica”, chipurile celor ce urmau să moară pentru Neam şi Ţară şi care vor fi pe deplin umiliţi, în 2018, când se va dezveli, la Alba-Iulia, statuia celui responsabil de moartea lor (România, în 2 ani de război, pe un singur front, a pierdut mai mulţi ostaşi decât Austria, în 4 ani de război, pe toate fronturile Europei), nevolnicul rege Ferdinand. Păcat că slugărnicia şi ignoranţa merg, mână-n mână, din veac în veac, croindu-ne acelaşi destin amarnic, dar cu care istoriceşte ne-am cam obişnuit.

*

GALLICA, 1915: Infanteria română

GALLICA, 1915: Infanteria română

GALLICA, 1915: Infanteria română, cu mitraliera Maxims

GALLICA, 1915: Infanteria română, cu mitraliera Maxims

GALLICA; Artileria română, în 1915

GALLICA; Artileria română, în 1915

GALLICA: Cavaleria română, în 1915

GALLICA: Cavaleria română, în 1915

GALLICA: Şarja cavaleriei române, în 1915

GALLICA: Şarja cavaleriei române, în 1915

Le Matin, 27 august 1916

Le Matin, 27 august 1916

GALLICA, 1916: Prinţul Cantacozino, dând mâna cu generalul Gouraud

GALLICA, 1916: Prinţul Cantacozino, dând mâna cu generalul Gouraud

GALLICA: Frontul româno-german

GALLICA: Frontul româno-german

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Artileria română, părăsind Bucureştii

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Artileria română, părăsind Bucureştii

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Gara Reni

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Gara Reni

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Infanterişti români

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Infanterişti români

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Podul de peste Prut

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Podul de peste Prut

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Santinelă română, în Gara de Nord

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Santinelă română, în Gara de Nord

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Braşov

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Braşov

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Cluj

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Cluj

Les Annales, 17 septembrie 1916: Armata Română

Les Annales, 17 septembrie 1916: Armata Română

GALLICA: Generalul Iliescu, la Conferinţa aliaţilor de la Paris, 25 iulie 1917

GALLICA: Generalul Iliescu, la Conferinţa aliaţilor de la Paris, 25 iulie 1917

GALLICA, 1918: Manifestaţie bolşevică, pe frontul româno-german

GALLICA, 1918: Manifestaţie bolşevică, pe frontul româno-german

GALLICA, 1918: Popas pe bucla Cernei

GALLICA, 1918: Popas pe bucla Cernei

GALLICA: Frontul româno-german, în 1918

GALLICA: Frontul româno-german, în 1918

Războiul Înregirii: Gar bombardată - L’image de la guerre, august 1919

Războiul Înregirii: Gară bombardată – L’image de la guerre, august 1919

Războiul Înregirii: Ruinele ocupaţiei - L’image de la guerre, august 1919

Războiul Înregirii: Ruinele ocupaţiei – L’image de la guerre, august 1919

Războiul Înregirii: Vestigiile războiului - L’image de la guerre, august 1919

Războiul Înregirii: Vestigiile războiului – L’image de la guerre, august 1919


Suveranii şovăielniciei româneşti

Regele Ferdinand, în ţinută de război şi Ionel Brătianu - Le Miroir, 17 septembrie 1916

Regele Ferdinand, în ţinută de război şi Ionel Brătianu – Le Miroir, 17 septembrie 1916

*

Pentru că avem nevoie de mituri, vom sărbători Centenarul Unirii, dar o vom face ignorând sacrificiile reale, imediat anonimizate sub găselniţa “Eroului Necunoscut”. Şi sunt atâtea brazde ale pământului românesc cu binemeritat statut de stindard al sacralităţii identitare, iar fiecare brazdă udată cu sânge încă mai murmură neauzit: “Pe-al nostru steag e scris Unire”. Numai că imnul l-am dăruit albanezilor, iar brazdele cui s-a întâmplat să le ceară sau să le cumpere pe trei arginţi.

*

În anul care va veni, politica trufirii şi înălţării peste ceea ce suntem, atât de condamnată de Xenopol şi, anterior, de Cantemir, va impune legenda lui Ferdinand Întregitorul şi a lui Brătianu Întregitorul pentru totdeauna, deşi numai jocul sorţii şi al întâmplării a săvârşit România Mare, pentru ca, după doar câteva decenii, să o micşoreze, din pricină că noi şi liderii noştri nu avem tradiţia învingătorului, ci doar pe cea a capului ce se pleacă, atunci când fuga nu se dovedeşte şi sănătoasă.

*

Datorită Regelui Ferdinand şi lui Ionel Brătianu, Regatul României pierdea, prin Pacea de la Bucureşti, din 7 mai 1918, o treimea din teritoriu, rămânând fără poalele Carpaţilor, fără Dobrogea şi fără triunghiul dntre Ceahlău, Mamorniţa şi graniţa Bucovinei. Iar pacea asta ruşinoasă fusese negociată încă de prin martie 1918, cu puţin înainte ca Basarabia, din proprie iniţiativă şi în mod surprinzător, să-şi proclame Unirea cu România. Tot surprinzător s-a proclamat, spre sfârşitul anului 1918, şi Unirea altor două provincii româneşti, Bucovina şi Transilvania, iar statalitatea şovăielnică a românilor a tras de timp aproape un an de zile, înainte de a recunoaşte, prin ratificări, această minunată întoarcere a fiilor risipitori la leagănul strămoşesc. Strămoşesc? De parcă ar fi fost uniţi, măcar o singură dată, românii din întinsele lor teritorii – Mihai Viteazul nu i-a unit, ci i-a cucerit, pentru că s-a născut cu veacuri mult prea devreme pentru a-l fi meritat.

*

Şi totuşi, nevolnici şi şovăielnici, suveranii României fac parte din memoria românească şi acolo trebuie adunaţi şi păstraţi. Fără legendări, dar şi fără uitare, în amplele dimensiuni ale memoriei.

*

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Regele Ferdinand, Prinţul Carol şi Statul Major al Armatei

Le Miroir, 17 septembrie 1916: Regele Ferdinand, Prinţul Carol şi Statul Major al Armatei

Le Miroir, 10 sept 1916: Regele Ferdinand - fotografie de presă

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Regele Ferdinand – fotografie de presă

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Prinţul Carol, cel care avea să dezerteze... în amor

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Prinţul Carol, cel care avea să dezerteze… în amor

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Regina Maria

Le Miroir, 10 septembrie 1916: Regina Maria

Le Monde illustre, 23 martie 1940: Castelul Peleş

Le Monde illustre, 23 martie 1940: Castelul Peleş

GALLICA: Arrivée du Petit Michel de Roumanie en auto à la gare

GALLICA: Arrivée du Petit Michel de Roumanie en auto à la gare

GALLICA: Călătoria suveranilor României la Expoziţia din Wembley, 15 mai 1924

GALLICA: Călătoria suveranilor României la Expoziţia din Wembley, 15 mai 1924

GALLICA: Căsătoria Regelui Serbiei cu Prinţesa Elena, 8 iunie 1922

GALLICA: Căsătoria Regelui Serbiei cu Prinţesa Elena, 8 iunie 1922

GALLICA: Căsătoria Regelui Serbiei cu Prinţesa Elena, 8 iunie 1922

GALLICA: Căsătoria Regelui Serbiei cu Prinţesa Elena, 8 iunie 1922

GALLICA: Din dreapta - Carol de România, Paul de Serbia, ducele de Genes, ducele de York, la încoronarea regelui Ferdinand, în 15 octombrie 1922

GALLICA: Din dreapta – Carol de România, Paul de Serbia, ducele de Genes, ducele de York, la încoronarea regelui Ferdinand, în 15 octombrie 1922

GALLICA: Printul de România Nicolae, în Anglia

GALLICA: Prinţul de România Nicolae, în Anglia

GALLICA: Prinţul moştenitor al României şi ducesa şi ducele de York

GALLICA: Prinţul moştenitor al României şi ducesa şi ducele de York

GALLICA: Prinţul Nicolae de România şi Amiralul Cambell

GALLICA: Prinţul Nicolae de România şi Amiralul Cambell

GALLICA: Regii şi reginele Iugoslaviei, Greciei, României, ducele şi ducesa de York

GALLICA: Regii şi reginele Iugoslaviei, Greciei, României, ducele şi ducesa de York

GALLICA: Suveranii României, la Expozitia din Wembley, în 14 mai 1924

GALLICA: Suveranii României, la Expozitia din Wembley, în 14 mai 1924

L’Art et les Artistes, ianuarie 1917: Regina Maria, în costum bizantin

L’Art et les Artistes, ianuarie 1917: Regina Maria, în costum bizantin

Les Annales, 17 septembrie 1916: Regele Ferdinand

Les Annales, 17 septembrie 1916: Regele Ferdinand

GALLICA: Expoziţia Universală din 1900, comisarul României Dimitrie Olanescu

GALLICA: Expoziţia Universală din 1900, comisarul României Dimitrie Olanescu

GALLICA: Expoziţia Universală din 1900, comisarul României George P. Sterian

GALLICA: Expoziţia Universală din 1900, comisarul României George P. Sterian

GALLICA: Expoziţia Universală din 1900, comisarul României Nicolae Şt. Cucu

GALLICA: Expoziţia Universală din 1900, comisarul României Nicolae Şt. Cucu