Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 78

De mâine, o tânără mă aşteaptă acasă

Viorica, femeia veşnic tânără, care mă aşteaptă acasă

Viorica, femeia veşnic tânără, care mă aşteaptă acasă

*

Mult prea generos a fost bunul Dumnezeu, cu mine, în viaţa asta. Mi-a dăruit cea mai importantă bogăţie posibilă, o familie teribilă, ca să am pentru ce lupta, pentru ce trăi şi pentru ce muri. Înţeleg lucrul ăsta, mult mai reverberant, abia astăzi, când partenera mea de viaţă, Viorica, a avut nevoie de serviciile mele de „taximetrist” pentru ultima dată. De mâine, Viorica e cea mai tânără pensionară (norocul femeilor, în discriminarea pozitivă faţă de bărbaţi), de mâine, o tânără mă aşteaptă acasă. Dar asta doar în săptămânile în care nu se va afla la Cluj Napoca, unde s-a încetăţenit neamul nostru şi unde Ioana Carina şi Darius Andrei reprezintă viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte.

*

Tată Ceresc, îţi mulţumim mai adânc decât pot cuvintele să o facă!

*

Ioana Carina şi Darius Andrei, viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte

Ioana Carina şi Darius Andrei, viitorul nostru ardelenesc şi viaţa noastră fără de moarte


Arderea Cărţilor Bucovinei, la Suceava

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

*

Când ajungi la Suceava, în târgul în care s-au ars, în 1952, cărţile clasice ale neamului românesc, te încearcă un sentiment de pustietate, de provincialism exasperant, dacă vii dinspre Corlata, localitatea bucovineană cu cei mai mulţi oameni şi cu foarte puţină populaţii. La Suceava, lucrurile stau taman pe dos: puţini oameni, multă populaţie şi mulţi politicieni.

*

Comemorasem noi Arderea Cărţilor Bucovinei, în această ultimă săptămână, cu intenţia declarată de a săvârşi, odată cu evreii din Israel, în 28 aprilie, şi nu aiurea în timp, cum se tot întâmplă, şi Comemorarea Holocaustului, poetul simbol al martiriului şi al ţipătului fiind, în fond, Dan Pagis, cel pe care ni-l asumaserăm prin editarea şi dăruirea cărţii „Poetul cu cerneala secretă”.

*

Dan Pagis vazut de Bercea micsorat*

Dan Pagis s-a născut la Rădăuţi, într-un paşalâc odios, care l-a „zvârlit”, cum spunea Pagis, pe când viitorul poet avea doar 11 anişori, şi încă stăruie în a-l mai „zvârli”. Când mă refer la „noi”, fac trimitere directă şi la Consiliul Judeţean Suceava, şi la Centrul Cultural „Bucovina”, şi la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, şi la Muzeul Bucovinei, şi la ziarul „Monitorul de Suceava”, şi la tipografia „Muşatinii”, şi la comunităţile din Corlata, Vatra Dornei şi Gura Humorului, deci la cele constituite majoritar din oameni, dar şi la instituţiile publice din localităţile menţionate.

*

Directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, şi, în planul "fotografului", artistul total Constantin Severin

Directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, domnul Gabriel Cărăbuş, şi, în planul „fotografului” de ocazie, artistul total Constantin Severin

*

Manifestarea finală a fost deschisă de  Gabi Cărăbuş, doctor în istorie şi directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, artistul total (poet, prozator, publicist şi artist plastic) Constantin Severin mulţumindu-se cu rolul auto-asumat de artist (ca şi mine)… pozaristic, amândoi rivalizând în obţinerea de prim-planuri, în faţa unui public restrâns, dar sensibil, profund şi valoros.

*

Cărturarul Gheorghe Giurcă

Cărturarul Gheorghe Giurcă

*

Erau, acolo, în public, universitarul bucureştean Dumitru Balan, pictorii Constantin Ungureanu-BOX şi Iulian Dzubinski, întemeietorul ziarului „NordPress”, Ghiţă Ştirbu (asta da, surpriză!),  scriitori tineri, ale căror nume sunt convins că le voi memora în viitorul apropiat, când se vor îndreptăţi la cotidian, erau, acolo, oameni frumoşi, faţă de care nutresc un profund respect. Era, tot în rândurile publicului, şi vicepreşedintele C. J. Suceava, generosul domn Ilie Niţă, de care mă leagă o caldă prietenie.

*

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

*

Apoi, după o filipică împotriva şovinismelor de orice natură, aparţinând, conform site-ului oficial al Uniunii Europene, celui mai dur „antisemit din România”, adică subsemnatul (într-un moment asemănător, Octavian Goga a răbufnit: „Dar, domnilor, îmi insultaţi inteligenţa!”), poetul Menachem Falek ni l-a înfăţişat pe Dan Pagis.

*

Menachem Falek, prezentând "Poetul cu cerneala secretă"

Menachem Falek, prezentând „Poetul cu cerneala secretă”

*

Menachem Falek, poet cu cărţi traduse şi publicate în multe limbi europene, inclusiv în română, cu o carte-poem tradusă şi publicată în 50 limbi ale Pământului (inclusiv în chineză şi în… tătară), este prietenul pe care-l ştiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Doar la un lucru nu m-am aşteptat de la el, dar de ce ţi-i scris nu ai scăpare. Pentru că, imediat ce a finalizat un vibrant medalion „Dan Pagis”, Mena Pagis a scos şi mi-a înmânat, din partea Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel (similarul Uniunii Scriitorilor de la noi), o „Diplomă de Onoare”, pentru meritele pe care le-aş avea „pentru perpetuarea şi memorizarea scriitorilor evrei născuţi în Bucovina”.

*

Călit în bătăliile vremelniciei pământeşti, eu nu mă pierd, cu una, cu două, în nici o situaţie. Cel puţin aşa mi s-a întâmplat mereu şi mereu, dar gestul Comitetului organizaţiei profesionale a scriitorilor evrei m-a lăsat fără replică şi sugrumat de o ciudată duioşie. Mi-am revenit, însă, destul de repede, pentru că diploma pe care o reproduc mai jos, nu mie îmi aparţine, ci celor reprezentaţi instituţional de Consiliul Judeţean Suceava şi de Centrul Cultural „Bucovina”.

*

O diplomă care m-a lăsat fără replică

O diplomă care m-a lăsat fără replică

*

Tocmai de aceea, am insistat ca la lansările cărţii lui Dan Pagis în Israel, la Ierusalim, Tel Aviv şi Haiffa, să participe Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, şi nicidecum eu, care nu-s decât o biată frunză pe apă, deşi nu îşi uită rădăcinile.

*

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

*

După Dan Pagis, nu mai e loc de cuvinte, ci de ritualuri străvechi, în care omul nu-i decât un contur, o siluetă pierdută într-o imensitate albă, aşa cum, de altfel, o şi sugerează coperta cărţii „Poetul cu cerneala secretă”, realizată pe baza unui tablou de Radu Bercea. Şi cum sacralitatea spiritualităţii româneşti o reprezintă Doina, am rugat-o pe colega mea, doamna Gabriela Teişanu, să oficieze.

*

Constantin Horbovanu şi iniţierile în "Înţelepciunea umorului"

Constantin Horbovanu şi iniţierile în „Înţelepciunea umorului”

*

Abia după aceea, după Doină şi după reîntoarcerea în timp, a fost loc şi pentru cuvinte, pentru seninătatea lor optimistă, pe care Constantin Horbovanu, umorist înnăscut, o consacră în cartea „Înţelepciunea umorului”, carte serioasă, de apropape 350 de pagini, în care intră şi ilustraţiile prietenului nostru comun, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM.

*

Mihai Pânzaru-PIM

Mihai Pânzaru-PIM

O altă Doină, cântată de Gabi Teişanu, a încheiat o poveste frumoasă, de care îi va fi tare dor, în Ţara Sfântă, poetului Menachem Falek. Tot atât de dor, pe cât ne va fi nouă, Gabi Teişanu, Corina Scântei, Radu Bercea, Mihai Pânzaru-PIM, Constantin Horbovanu, Viorel Varvaroi, Victor Rusu, Aurel Alexa, Cornel Boicu, Dănuţ Lungu, Gheorghe Senciuc şi Ion Drăguşanul, de Menachem Falek.

*

Un om de care ne va fi dor

Menachem Falek, un om de care ne va fi dor

Mâine, îl voi conduce pe Mena Falek la Otopeni. Astăzi, la despărţire, i-am zis că arareori mi-a fost dat să întâlnesc un om ca el, iar Mena a râs: „Sigur, tare bine ar fi, dacă ar exista 10 oameni ca mine în Ierusalim! Din nefericire, sunt doar… vreo zece mii!”. Are stofă de umorist Mena Falek, iar asta îl face şi mai unic.

*

Ion Drăguşanul


Cărţile, sărbători ale Corlatei

Corlata, capitala poeziei europene

Corlata Violetei Ţăran, capitala poeziei europene

*

În urmă cu vreo câţiva anişori, poeţi din Olanda, Belgia, Germania, Estonia, Israel, Brazilia, Franţa, Anglia, Italia şi din România, reuniţi în „Naţiunea Poeţilor”, proclamau Corlata, după o serioasă documentare la faţa locului, singura capitală a poeziei europene, întocmind şi un act, pe care l-au semnat cu toţii, în casa din Fundu Moldovei a Muzeului Satului Românesc, din Bucureşti. De atunci, nu a mai fost posibilă manifestare cu poeţi străini fără Corlata, satul care i-a vrăjit prin frumuseţea tulburătoare a oamenilor. Martor îmi este Menachem Falek, poetul din Ierusalim care ni l-a redat pe Dan Pagis, deşi nu-l merităm.

*

Menachem Falek, în biroul secretarului Primăriei din Berchişeşti, împreună cu doi dintre şefii culturii judeţene şi cu Radu Bercea

Menachem Falek, în biroul secretarului Primăriei din Berchişeşti, împreună cu doi dintre şefii culturii judeţene, Viorel Varvaroi şi Victor Rusu, şi cu Radu Bercea

*

Victor Rusu e bărbatul vigilent, din uşă, îmbrobodit după moda „Cumătră dragă” (serialul lui din „Jupânu”), iar Viorel Varvaroi – frumosul ăla arătos, cu o suspectă cravată roşie sub jugulară. Dar haideţi să vi-i apropii puţin, ca să-i vedeţi mai bine!

*

Victor Rusu şi Viorel Varvaroi

Victor Rusu şi Viorel Varvaroi

*

Fotografia spune totul! Glumesc, desigur, amândoi fiindu-mi vechi şi statornici prieteni. Domnul Manager, deci Viorel Varvaroi, şi-a pus, niţel, pălăria lui PIM, cu gândul să se exerseze în caricatură, chestie care nu i-a izbutit, pentru că nu pălăria trebuia împrumutată, ci ceea ce se afla sub ea.

*

Primirea, în incinta noului cămin cultural din Corlata

Primirea, în incinta noului cămin cultural din Corlata

*

Întotdeauna, cărţile şi autorii lor aşa au fost primiţi la Corlata, orice lansare de carte transformându-se, automat, într-o sărbătoare a satului. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, care nu m-a crezut, dar care avea şi o misie de îndeplinit, fiindu-mi domnia sa cel mai mare şef judeţean, avea să beneficieze de aceiaşi primire, cu nimic diferită de primirea poeţilor, la care, de altfel, avea să şi participe, împreună cu senatorul Ovidiu Donţu şi cu domnii Tiberiu Brădăţan şi Constantin Mărgineanu.

*

Primirea politicienilor care nu fac alergie la cărţi

Primirea politicienilor care nu fac alergie la cărţi

*

Primirea poeţilor Marius Chelaru, din Iaşi, şi Menachem Falek, din Ierusalim, de către Preşedintele Nechifor, de către politicieni şi de către corlăţeni

Primirea poeţilor Marius Chelaru, din Iaşi, şi Menachem Falek, din Ierusalim, de către Preşedintele Nechifor, de către politicieni şi de către corlăţeni

*

Localnicii erau bucuroşi de oaspeţi, ba chiar interesaţi de fiecare în parte, fie că era vorba de autori de cărţi sau de autori de… viitor (nici măcar bunul Dumnezeu nu mai ştie cum va arăta acest viitor, dar nu-i bai, din moment ce ştiu şi politicienii, şi alegătorii lor; eu habar n-am, de aia nu votez!).

*

Preşedintele Nechifor şi artiştii "Cerbului" din Corlata. Artişti, sacerdoţi, nicidecum dansatori!

Preşedintele Nechifor şi artiştii „Cerbului” din Corlata. Artişti, sacerdoţi, nicidecum dansatori!

*

Şi eu m-am bucurat de prezenţa oficialităţilor, care, astfel, au avut ocazia să se convingă că nu muşc, deşi mai zgârii, uneori, dar fără să mă dau, neprovocat, la jugulara nimănui. Lui Ovidiu Donţu, de pildă, i-am dedicat, nu de mult, un poem în acrostih. Omului Ovidiu Donţu, nu încă şi politicianului.

*

De mulţi ani, de când tot merg la Corlata, aşa sunt întâmpinaţi scriitorii

De mulţi ani, de când tot merg la Corlata, aşa sunt întâmpinaţi scriitorii

*

În sala arhiplină, colegii mei, Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, îi întâmpină şi pe localnici, şi pe oaspeţi, cu cărţi, dăruirea însemnând dezicerea Consiliului Judeţean Suceava şi a Centrului Cultural „Bucovina” de iresponsabila crimă a arderii cărţilor vechi, pe parcursul primăverii şi verii anului 1952, în curtea interioară a închisorii din Suceava. Ei le-au ars, noi le facem să reînvie. Asta şi înseamnă Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, o stăruitoare recuperare şi încredinţare de memorie.

*

Corina Scîntei, întâmpind şi autorii cu... cărţi

Corina Scîntei, întâmpind şi autorii cu… cărţi

*

Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, colegii mei de la Centrul pentru Conservarea şi Promovasrea Culturii Tradiţionale Suceava

Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, colegii mei de la Centrul pentru Conservarea şi Promovasrea Culturii Tradiţionale Suceava, asigurând partea tehnică a manifestării

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor avea de înmânat poetului Menachem Falek o diplomă, în care, în numele Consiliului Judeţean Suceava, îi confirma oaspetelui judeţului statutul onorific de „ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel„. Prin urmare, a salutat evenimentul, apoi i-a înmânat lui Mena Falek onoranta diplomă.

*

Primarul comunei Berchişeşti, doamna Violeta Ţăran, dând startul manifestărilor

Primarul comunei Berchişeşti, doamna Violeta Ţăran, dând startul manifestărilor

*

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, salutând evenimentul

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, salutând evenimentul

*

Înmânarea diplomei

Înmânarea diplomei

*

Menachem Falek, arătând diploma publicului

Menachem Falek, arătând diploma publicului

*

Menachem Falek, proaspăt... "diplomat"

Menachem Falek, proaspăt… „diplomat”

*

M-am tot străduit eu să găsesc un unghi bun de fotografiat, dar ferestrele largi şi luminoase ale noului edificiu de cultură din Corlata, Căminul Cultural „Floriun Piersic”, mi-au jucat feste:

*

Un unghi de fotografiat mai bun

Un unghi de fotografiat mai bun

Manifestarea, care urma să continue şi cu un dublu spectacol al localinicilor, s-a desfăşurat dinamic, aşa că, tot dinamic, o să-l povestesc din câteva fotografii:

*

Menachem Falek, prezentând cartea lui Dan Pagis

Menachem Falek, prezentând cartea lui Dan Pagis

*

Constantin Horbovanu, enidenţiind "Înţelepciunea umorului"

Constantin Horbovanu, enidenţiind „Înţelepciunea umorului”

*

Managerul Centrului Cultural "Bucovina", domnul Viorel Varvaroi

Managerul Centrului Cultural „Bucovina”, domnul Viorel Varvaroi

*

Autorii şi cărţile lor

Autorii şi cărţile lor

*

Splendida primăriţă Violeta Ţăran

Splendida primăriţă Violeta Ţăran

*

Gabriela Teişanu, cântând, cu har, o doină

Gabriela Teişanu, cântând, cu har, o doină

*

Poetul Marius Chelaru, prezentându-l pe Menachem Falek, poetul

Poetul Marius Chelaru, prezentându-l pe Menachem Falek, poetul

*

Menachem Falef, poetul

Menachem Falef, poetul

*

Publicul

Publicul

*

Altă doină, interpretată de Gabriela Teişanu

Altă doină, interpretată de Gabriela Teişanu

*

La Corlata, autorii şi cărţile lor, dansurile şi cântele localnicilor au cimentat, de-a lungul anilor, o trainică prietenie. Am văzut, la Corlata şi un spectacol de excepţie, cu suite de dansuri ale generaţiilor, cu „Cerbul” din Corlata, cu trei tinere interprete de excepţie, am văzut un port impecabil, scos din lăzile de zestre ale bunicilor, întru retrăirea tuturor vârstelor. Chiar şi cornul, din care slobozeau semnale cetaşii „Cerbului”, avea o întreagă memorie în spate.

*

Un corn de vânătoare, din 1918

Un corn de vânătoare, din 1918

*

Preşedintele Nechifor, fascinat de vechiul corn

Preşedintele Nechifor, fascinat de vechiul corn

*

Tiberiu Cosovan, impresionat de "Cerbul" de la Corlata, moştenire spirituală de la regretatul Viorel Piersic

Tiberiu Cosovan, impresionat de „Cerbul” de la Corlata, moştenire spirituală de la regretatul Viorel Piersic

*

Pentru că e foarte târziu şi pentru că, peste câteva ceasuri doar, Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei se va încheia la Suceava (ora 14, în Sala „Elena Greculesi” a Bibliotecii Judeţene „I. G. Sbiera”), am să inserez, fără comentarii, fotografii din sărbătoarea satului Corlata: CARTEA. Public, inclusiv autorii, fascinaţi de folclorul autentic, artişti corlăţeni înăscuţi şi de un bun simţ dezarmant, dar şi o petrecere populară pe cinste, săvârşită sub poala pădurii, la „La Ciupercă”, petrecere la care au participat, într-o singură şi unitară familie, săteni şi autori de cărţi.

*

Autori

*

Autori in public

*

Autori P

*

Autori si carti

*

Autori si Horbovanu

*

Autori si public

*

Autorii si Falek

*

Autorii si Varvaroi

*

Bercea Horbovanu si PIM

*

C1

*

C2

*

C3

*

C4

*

C5

*

C6

*

C7

*

C8

*

C9

*

C10

*

C11

*

C12

*

C13

*

C15

*

C Cornul

*

Corlata in sarbatoare

*

Corlata in sarbatoare 2

*

Corlata in sarbatoare 3

*

Corlata in sarbatoare 4

*

Corlata in sarbatoare 5

*

Corlata in sarbatoare 6

*

D1

*

D2

*

D3

*

D cu interpreta

*

D cu interpreta 2

*

D pereche tineri

*

DG 1

*

DG 2

*

DG 3

*

DG 3 bis

*

DG 4

*

DG 5

*

DG 6

*

DG 7

*

DG 9

*

DG 8

*

DT 1

*

DT 2

*

DT 4

*

Dtaraf

*

Idila in crescendo

*

Idila Teisanu cu Horbovanu

*

Interpreta 1

*

Interpreta 2

*

Interpreta 3

*

Noii politicieni

*

Public

*

Public 0

*

Public 1

*

Public 2

*

Public 3

*

Public 4

*

Public 5

*

Public cu autori

*

Public in picioare

*

Viorel Varvaroi si autorii

*

Violeta Taran 0

*

Z1

*

Z2

*

Z4

*

Z5

*

Z6

*

Z7

*

Z8

*

Z 8

*

Z 10

*

Z Autorii

*

Z 10

*

Z dans cu primarita

*

Z Gabi Teisanu dans

*

Z Interpretele

*

Z interpretele plan apropiat

*

Z 9

*

Z3

 


La Gura Humorului, şi cărţile întâmpină cărţile

Poetul hebreu Menachem Falek, admirând oraşul Gura Humorului

Poetul hebreu Menachem Falek, admirând oraşul Gura Humorului

*

Încă nu am izbutit să aflu ce molimă a dat în primarii masculi ai Bucovinei, dar absolut toţi, numai când simt mirosul unei cărţi, îşi iau tălpile la spinare şi duşi rămân, chiar şi atunci când se întorc. Cinstit vorbind, nu m-aş fi aşteptat să nu-l pot îmbrăţişa pe Marius Ursaciuc, la Gura Humorului, dar ia-l de unde nu-i, căci datoria faţă de patrie e mare şi incomensurabilă într-o lună electorală.

*

Menachem Falek: Ioane, eşti sigur că nu s-a molipsit şi Marius Ursaciuc de intoleranţă la cărţi?

Menachem Falek: Ioane, eşti sigur că nu s-a molipsit şi Marius Ursaciuc de intoleranţă la cărţi?

*

Dar şi în absenţa primarului, Gura Humorului arată splendid, de parcă ar fi prins de veste că-l concurează serios celălalt oraş al Bucovinei, Vatra Dornei. Spre deosebire de gunoiştile urbane Rădăuţi şi Câmpulung, Gura Humorului şi Vatra Dornei sunt oraşe bine populate şi cu oameni, dar şi cu cărţi, care se grăbesc să ne iasă în întâmpinare.

*

Cărţile "Un zâmbet per / vers", de Sorin Poclitaru, şi "Bune şi rele", de Vasile Moroşanu

Cărţile „Un zâmbet per / vers”, de Sorin Poclitaru, şi „Bune şi rele”, de Vasile Moroşanu

*

Mie îmi iese în cale, mai întâi, volumul de proză scurtă „Bune şi rele„, de Vasile Moroşanu, medic fălticenean, care ne-a ieşit cu sufletul descheiat în cale, dar nici vărul Sorin Poclitaru (străbunii noştri erau veri, în Cuciurul Mic, răzeşi şi călăraşi de Coţmani) nu mă ocoleşte, splendidul său „pamflet” umoristic „Un zâmbet per / vers„, deci o carte de poezie-poezie cum rar se mai întâlneşte, prefaţându-l eu, nu cu multă vreme în urmă.

*

În incinta Muzeului Tradiţiilor Populare Româneşti, poetul Roman Istrati, care ni s-a alăturat (cu arme şi bagaje de umor înnăscut), se amuză copios pe seama unor manechine, de la care împrumută o pălărie, pentru a ni se arăta în toată splendoarea lui daco-geto-romană, altoită cu un degeţel de rubiniu grecesc.

*

Roman Istrati, pozând în manechin daco-geto-romano-grec

Roman Istrati, pozând în manechin daco-geto-romano-grec

*

Între timp, colegul meu Gheorghe Senciuc întâmpină onorantul public humorean cu cărţi, cărţi dăruite, după datina cărţilor, de către Centrul Cultural „Bucovina”, (în sfârşit) manageriat de Viorel Varvaroi.

*

Împărţirea cărţilor

Împărţirea cărţilor

*

Când autorii se aşează la masă, eu, deja obişnuit cu aparatul de fotografiat (o să vedeţi ce portret i-am făcut lui PIM!), trag cu ochiul la public şi mă pun pe pozat, uitând că trebuie să şi moderez evenimentul.

*

Onorantul public humorean

Onorantul public humorean

*

Din start, îmi fură sufletul o prinţesă (sunt bunicul alteia, ce vreţi!), care stă cumincioară lângă bunica ei, fără să se plictisească. În fond, seamănă cu bunica, iar bunica nu poate fi decât unul dintre oamenii de marcă ai Humorului, pe care nu am avut încă şansa să o cunosc. L-am cunoscut, în schimb, pe fiul regretatei jurnaliste Oltea Tănase, om frumos, care aduce a actor consacrat de cinema.

*

Mica prinţesă iubitoare de cărţi şi bunica ei

Mica prinţesă iubitoare de cărţi şi bunica ei

*

Între timp, îmi amintesc de autorii de cărţi, le fac, rapid (cu Rapidul ţin!) câteva poze, şi sunt atât de concentrat în noua mea misie, încât Tiberiu Cosovan se prăpădeşte de râs. Numai la asta nu visam: să devin autorul unei iconografii bucovinene proprii, iar întru dovedirea talentului meu de pozar amator, haideţi să vă arăt, înainte de pozele cu scriitori, ce fain l-am ochit pe artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM, pe când avea să vorbească despre cartea lui Constantin Horbovanu, „Înţelepciunea umorului”, pe care PIM a ilustrat-o:

*

PIM şi lumina

PIM şi lumina

*

Constantin Horbovanu, Menachem Falek şi Radu Bercea

Constantin Horbovanu, Menachem Falek şi Radu Bercea

*

Bineînţeles că, din pricina copleşirii cu emoţii artistice (vă daţi seama ce frumos sună emblema retorică: Ion Drăguşanul, artist pozar!), am spus vrute şi nevrute, dar publicul humorean, care a văzut şi auzit multe în viaţa lui, nu s-a supărat şi nici pică nu mi-a purtat.

*

Menachem Falek şi Radu Bercea

Menachem Falek şi Radu Bercea

*

Primul a vorbit (v-am prevenit, deja, că eu doar am bâiguit) poetul hebreu Menachem Falek, despre cartea regretatului său profesor universitar Dan Pagis, poet înrudit valoric cu Paul Celan, dar pe care paşalâcul Rădăuţilor l-a „zvârlit”, cum spunea Dan Pagis, şi a doua oară (Olărean nu are de ce să spumege, ci să rumege!). Poemul „Europa, târziu”, din cartea „Poetul cu cerneala secretă”, mi l-a dat Mena Pagis să-l citesc eu (normal, pentru că am talent actoricesc, dovedit prin faptul că sunt prieten cu Florin Piersic, care, la rândul său, e prieten cu Maestrul Radu Beligan! – ironia îl vizează pe PIM, care mereu „descoperă” surprinzătoare înrudiri), iar dacă nu-l voi fi citit pe placul lumii, nu-i bai, pentru că din inimă l-am smuls, ca să-l încredinţez prietenilor. Pe mine nu aveţi cum să mă vedeţi în poză, pentru că mă pitisem după aparatul de pozat din dotare, mai acrobatic decât Tiberiu Cosovan, de la „Monitorul de Suceava”, spre care des am tras cu ochiul şi cu obiectivul, ca să fur meserie.

*

Tiberiu Cosovan, fotografiindu-l, cu eleganţă de balerin, pe Menachem Falek

Tiberiu Cosovan, fotografiindu-l, cu eleganţă de balerin, pe Menachem Falek

*

Fandam şi eu precum Cosovan, dar degeaba, pentru că Roman Istrati era interesat de cărţi, nu de coregrafiile mele pozaristice, spre care doar tânăra prinţesă a cărţilor privea cu o interesată uimire:

*

Prinţesa humoreană a cărţilor, de după poetul Roman Istrati

Prinţesa humoreană a cărţilor, de după poetul Roman Istrati

*

Ah, primare Ursaciuc, ce humor straşnic ai pierdut! Iar pentru că veni vorba de humor, haideţi să vi-l arăt şi pe autorul „Înţelepciunii umorului”, Constantin Horbovanu, omul care rămâne veşnic tânăr şi frumos, pentru că se hrăneşte doar din zâmbete şi surâsuri:

*

Constantin Horbovanu şi Mihai Pânzaru-PIM, elogiind umorul clasic al revistei "Urzica"

Constantin Horbovanu şi Mihai Pânzaru-PIM, elogiind umorul clasic al revistei „Urzica”

*

Constantin Horbovanu şi Menachem Falek

Constantin Horbovanu şi Menachem Falek

*

Mihai Pânzaru-PIM, ilustratorul „Înţelepciunii umorului”, cu o promtitudine unică şi irepetabilă, mi-a creat, practic, starea asta glumeaţă, cu care scriu aceste rânduri. A vorbit inspirat, dinamic şi cu farmecul autorului profesionist, care ştie ce spune şi de ce spune, săvârşind un adevărat curs iniţiatic în trăirea umorului până la a-l produce.

*

Mihai Pânzaru-PIM, un autor de cărţi printre autori de cărţi

Mihai Pânzaru-PIM, un autor de cărţi printre autori de cărţi

*

Ca autor de cărţi de poezie, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim şi vicepreşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din lume, admirabilul Menachem Falek a citit două poeme din cartea sa, prezentând şi un volum, cu un poem de-al său, tradus şi publicat în… 50 de limbi! Iar Tiberiu Cosovan iar s-a năpustit cu aparatul foto asupra lui, eu luându-i în vizor pe amândoi, pentru că, la mine, povestea cu vânătorul care aleargă după doi iepuri nu ţine, şi iată şi dovada:

*

Doi oameni care îţi pot vindeca sufletul: Tiberiu Cosovan şi Menachem Falek

Doi oameni care îţi pot vindeca sufletul: Tiberiu Cosovan şi Menachem Falek

*

Gelos, totuşi, pe talentul lui de jurnalist de cultură, l-am îmbrâncit pe Cosovan la vorbă, cerându-i să prezinte cartea „Galeria Personalităţilor Bucovinene”, un „dicţionar” de portrete, realizate de Radu Bercea, dar „contabilizate” de mine.

*

Tiberiu Cosovan, prezentând, lângă Radu Bercea, "Galeria Personalităţilor Bucovinene"

Tiberiu Cosovan, prezentând, lângă Radu Bercea, „Galeria Personalităţilor Bucovinene”

*

În final, Radu Bercea nu a avut de ales: a fost nevoit să vorbească minunatului public din urbea sa. Îmi era teamă că, în baza obiceiului său de a vorbi concis, nu o să am vreme să-l fotografiez, dar Radu şi-a despletit sufletul recunoscător în faţa prietenilor din Gura Humorului, din Fălticeni şi din Rădăuţi (se putea să lipsească Saşa Bodnar!), învăluind întreg universul în lumină.

*

Radu Bercea

Radu Bercea

*

Înainte de a insera, fără explicaţii, şi alte instantanee de la eveniment, trebuie să mărturisesc, fără ipocrizie, că, dacă mergi la Gura Humorului şi nu intri în „La Bomba” lui Sorin Poclitaru, degeaba ai fost la Humor. Vărul Sorin a ţinut să ne „omenească”, iar motive necaraghioase să-l refuzăm nu se puteau găsi, mai ales că eu, ca artist pozar în devenire, puteam să-mi conturez şi mai ghinişor personalitatea pozaristică.

*

Sorin Poclitaru: Dracul m-a pus să îi invit! Ăştia mă falimentează...

Sorin Poclitaru: Dracul m-a pus să îi invit! Ăştia mă falimentează…

*

Menachem Falek, spre Sorin Poclitaru: Noi, poeţii, când nu ni se aduce destulă pizza, nu reclamăm; ne mulţumim să-l mâncăm pe patron...

Menachem Falek, spre Sorin Poclitaru: Noi, poeţii, când nu ni se aduce destulă pizza, nu reclamăm; ne mulţumim să-l mâncăm pe patron...

*

PIM: Drăguşanul e şi mai rău, mănâncă clientele... din ochi.

PIM: Drăguşanul e şi mai rău, mănâncă clientele… din ochi…

*

Roman Istrati: Horbovene, cum tu nu eşti poet, profită de pizza!

Roman Istrati: Horbovene, cum tu nu eşti poet, profită de pizza!

*

Humorenii şi rădăuţenii

Humorenii şi rădăuţenii

*

Roman al lui Istrati şi zâmbetul per / vers al lui Poclitaru

Roman al lui Istrati şi zâmbetul per / vers al lui Poclitaru

*

O strângere de mână, ca între humoreni

O strângere de mână, ca între humoreni

*

Iar în final, aşa cum am promis, alte instantanee, dar, de data asta, fără de comentarii. Pentru că e mult prea târziu, iar peste câteva ceasuri ne aşteaptă cel mai primitor loc din lume, Corlata Violetei Ţăran. Violeta este primar, dar, fiind şi femeie, nu face alergie la cărţi, precum masculii cu tricolor pe chept. Ei îi plac şi cărţile, şi oaspeţii.

*

Romi 0

*

Radu Bercea vorbind

*

Radu Bercea si Menachem Falek

*

Radu Bercea profil

*

Public 1

*

Public 0

*

Pim si autorii

*

Pim 1

*

Pim 0

*

Menachem Falek citind

*

Mena si Radu

*

Mena si Horbovanu

*

Inaltimea culturii

*

Horbovanu si Bercea

*

Cosovan si Istrati

*

Cosovan si cartea

*

Coso in public

*

Autorii si Cosovan

*

Autorii cu Horbovanu

*

Autorii cu Bercea

*

Autorii 4

*

Autorii 3

*

Autorii 2

*

Cartile

 


Comemorarea, la Vatra Dornei, iar Arderea Cărţilor, la câmpulung moldovenesc

Vatra Dornei, în zorii zilei

Vatra Dornei, în zorii zilei

*

Deşi urgisită de vremuri (când conduceau pedeliştii, avea primar penelist; când conduc pesediştii, are primar pedelist), Vatra Dornei începe să rivalizeze în frumuseţe cu Gura Humorului, datorită spiritului gospodăresc al noului primar, pe care nu l-am zărit niciodată (probabil că evită toxiinfecţiile intelectuale). Doar Casa de Cultură, deşi incredibil de funcţională şi de în funcţiune, nu beneficiază de nimic, sala de spectacole fiind văruită, ultima dată, pe vremea lui Gheorghiu-Dej. E drept, Preşedintele C. J. Suceava a promis un miliard pentru refacerea acestui lăcaş de cultură viu şi impresionant, dar se vede treaba că i-o fi zburat promisiunea vântul şi o fi dus-o năvalnica apă a Dornei spre apa sâmbetei.

*

Râul Dorna, ducând spre apa sâmbetei, promisiunea Preşedintelui Nechifor

Râul Dorna, ducând spre apa sâmbetei, promisiunea Preşedintelui Nechifor

*

Vatra Dornei are şi o intelectualitate remarcabilă, care m-a intimidat, de-a lungul timpului, până la respectul cel mai desăvârşit, până la închinare. Vatra Dornei are şi creatori valoroşi, unii răspândiţi prin lume (Cornelia Maria Savu, de pildă), alţii vieţuind în acel rai terestru al Dornelor şi cucerind lumea prin operă (David Croitor, de pildă, ale cărui picturi se vând, la preţuri incredibile, în ţară şi în străinătate).

*

Minunatul public dornean, mereu în interacţiune creatoare cu lumea

Minunatul public dornean, mereu în interacţiune creatoare cu lumea

*

Vatra Dornei mai are şi un slujitor al culturii de o superbă generozitate, în persoana tinerei directoare Violeta Codorean, care beneficiază de un minimum de leafă, insultător de mică, dar care trăieşte pentru făptuire, rezervându-şi sieşi doar bucuria de a fi martor.

*

Violeta Codorean şi Radu Bercea

Violeta Codorean şi Radu Bercea

*

La Vatra Dornei, din noua mea postură, de biet pozar, dar concurat puternic, din partea revistelor literare din Israel, de inimosul meu coleg Gheorghe Senciuc, trebuie să recunosc, măcar parţial cinstit, că nu m-am descurcat prea bine cu excesul de lumină, care venea şi pe ferestre, dar şi dinspre ochii luminoşi ai publicului.

*

Colegul Gheorghe Senciuc, fotografiind, pentru revistele literare din Israel, cu aparatul lui Menachem Falek

Colegul Gheorghe Senciuc, fotografiind, pentru revistele literare din Israel, cu aparatul lui Menachem Falek

*

Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, care va continua, în iunie, la Ierusalim, Tel Aviv şi Haiffa, îl are ca personaj principal pe poetul Menachem Falek, preşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim şi vicepreşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din întreaga lumea. Mena Falek a selectat şi tradus, din opera dascălului său de la universitate, Dan Pagis, poet născut la Rădăuţi, conţinutul cărţii „Poetul cu cerneala secretă”, carte care reprezintă un prim pas în tentativa Centrului Cultural „Bucovina”, manageriat de Viorel Varvaroi, de a recupera, în integralitatea sa multietnică, spiritualitatea bucovineană.

*

Poetul Menahem Falek, în dialog cu dornenii

Poetul Menachem Falek, în dialog cu dornenii

*

Se mai comemorează crima împotriva spiritualităţii româneşti, din primăvara şi din vara anului 1952, şi printr-o recuperare de memorie, săvârşită de Radu Bercea („Galeria Personalităţilor Bucovinene”), dar şi prin „Înţelepciunea umorului”, cultivată cu har de suceveanul Constantin Horbovanu.

*

Umoristul Constantin Horbovanu şi poetul Menahem Falek sau o nobleţe comună

Umoristul Constantin Horbovanu şi poetul Menachem Falek sau o nobleţe comună

*

Radu Bercea, căutând, pe mobil, fotografii cu nepoata sa, pentru a i le arăta Violetei Codorean. Pe noi, bunicii, să nu ne stârniţi, că nu ne mai opriţi!

Radu Bercea, căutând, pe mobil, fotografii cu nepoata sa, pentru a i le arăta Violetei Codorean. Pe noi, bunicii, să nu ne stârniţi, că nu ne mai opriţi!

*

Nu am să vă povestesc mai multe despre Vatra Dornei, dar am să vă arăt, în alternanţă, oameni frumoşi şi locuri frumoase, gândind că fotografiile pot comunica mai multe decât cuvintele. Am trăit, împreună cu dornenii, vreo două ceasuri de viaţă-viaţă, suficient ca să-mi simt sufletul vindecat îndelungă vreme.

*

Oaspeţii Dornei, intimidaţi de excesul de lumină

Oaspeţii Dornei, intimidaţi de excesul de lumină

*

Excesul dornean de lumină

Excesul dornean de lumină

*

Podul de peste râul Dorna

Podul de peste râul Dorna

*

Violeta Codorean şi oaspeţii oraşului Vatra Dornei: Constantin Horbovanu, Menahem Falek şi Radu Bercea

Violeta Codorean, prezentându-i pe oaspeţii oraşului Vatra Dornei, scriitorii Constantin Horbovanu, Menahem Falek şi Radu Bercea

*

Oamenii Dornei. Ceilalţi sunt doar populaţii

Oamenii Dornei. Ceilalţi sunt doar populaţie

*

Splendidul pietonal dornean

Splendidul pietonal dornean

*

Se dau autografe

Se dau autografe

*

Lumea pentru care existăm

Lumea pentru care existăm

*

Sesiunea de autografe continuă

Sesiunea de autografe continuă

*

Farmecul Dornei

Farmecul Dornei

*

Începutul

Începutul

*

Dialoguri

Dialoguri

*

Peisaj dornean

Peisaj dornean

*

Oamenii de după cărţi

Oamenii de după cărţi

*

La Vatra Dornei, şi veveriţele te întâmpină cu prietenie

La Vatra Dornei, şi veveriţele te întâmpină cu prietenie

*

Templul Evreiesc, proaspăt reparat şi renovat

Templul Evreiesc, proaspăt reparat şi renovat

*

La câmpulung moldovenesc, târg jalnic, cu faţadele crăpate picurând pe uliţele jegoase, nu se poate intra în şandramaua de incultură, din pricina frigului de beci siberian. După pensionarea admirabilului domn Tanu, câmpulungul e la fel de penibil precum individul ăla, cu tricolor în diagonală, pe piept, care se arată la chermezele cu manele folcloroase, mititei şi bere. Adunătura urbană de sub Rarău a devenit o insultă la adresa spiritului, un magnicific triumf al prostiei, al fuduliei şi al suficienţei.

*

Iepuroii daco-romani din ţata şandramalei de incultură

Iepuroii daco-romani din faţa şandramalei de incultură

Iepuroii din imagine, purtând ţanţoşi portul daco-roman, de i se văd iepuroiului testiculele prin strămătura izmenelor, au vreo doi metri şi jumătate în înălţime şi ţin loc sărbătoresc de trotuare şi de străzi. Alături, e o troiţă, lucrată frumos şi cu simbolistică străveche chibzuită, dar împopoţonată tembel cu paştele (lor) de edili.

*

Troiţa împopoţonată cu tembelism şi sacrilegiu

Troiţa împopoţonată cu tembelism şi sacrilegiu

*

Disproporţia dintre troiţă şi coşul cu ouă mult prea mari, alungite şi care seamănă mai mult cu nişte boaşe de taur, decât cu nişte ouă roşii forţează penibilul până la sacrilegiu. E adevărat că legendele spun cum că Maica Domnului a adus un coş cu merinde Fiului ei răstignit, inclusiv ouă, care s-ar fi înroşit de la sângele Mântuitorului, dar crucea nu avea acoperiş, care să-l protejeze de ploaia finală, iar ouăle, din coşul de la baza crucii, nu arătau atât de impudic (am auzit copii, râzând, în nevinovăţia lor: „Uite, parcă l-ar fi castrat şi i-ar fi expus boaşele!”).

*

Peste drum de monstruozităţile „pascale”, care au costat, probabil, cam cât un trotuar reparat, Poetul Nepereche este îmbrâncit în urâţenie tipic câmpulungeană. Arată ca un cadavru, îşi bate joc de vârstele lui Eminescu, falsifică memoria şi responsabilităţile faţă de ea.

*

Insultarea memoriei lui Eminescu

Insultarea memoriei lui Eminescu

*

Eminescu 2

*

Eminescu 3

*

Detaliile monstruozităţii blasfemitoare:

*

Eminescu detaliu 1

*

Eminescu detaliu 2

*

Îi rog pe scriitorii Menahem Falek şi Constantin Horbovanu, pe artistul plastic Radu Bercea şi pe colegii mei, Aurel Alexa şi Gheorghe Senciuc, să mă ierte că i-am dus în cocina urbană a câmpulungului, promiţând să nu mai merg acolo niciodată. Sfârşit.

 


Pagina 78 din 83« Prima...102030...7677787980...Ultima »