Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 74

Cum se văd artiştii între ei

Doina Catargiu, văzută de PIM

Doina Catargiu, văzută de PIM

*

Ziua Artelor Plastice Bucovinene, care este ziua întemeierii (31 ianuarie 1932), la Cernăuţi, a Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina (SAAAPB), îi permite sufletlui acestei rememorări şi asumări de patrimoniu cultural, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM, să-şi exerseze peniţa în realizarea unei contemporane Galerii a Personalităţilor Bucovinene. PIM i-a desenat, în interesante viziuni şi perspective, pe pictorii  Ion Grigore, Virgil Parghel, Constantin Severin, Dumitru Rusu, Viorica Moruz, Tiberiu Cosovan, pe scriitorii George Ungureanu,  Ion Paranici,  Ion Beldeanu, Vasile Pânzaru, Dumitru Oniga şi aşa mai departe, iar eu îi păstrez, cu grijă, desenele (nu am avut unde îi expune pe întemeietorii culturii bucovinene, aşa că-i adăpostesc şi pe contemporani, acasă, în biblioteca lui Andi).

*

Dimitrie Savu, văzut de PIM

Dimitrie Savu, văzut de PIM

 

*

În acest ianuarie, PIM i-a schiţat pe Dumitru Savu, din Rădăuţi, şi pe Doina Catargiu, din Suceava, doi mari pictori bucovineni, pictori înnăscuţi, iar nu făcuţi, precum şi pe primul Amic al Artelor Plastice Bucovinene, care este, de fapt, o domnişoară din Rădăuţi, pe nume Andreea Preutesei, cu mari merite în sprijinirea pictorilor bucovineni, cu ocazia taberelor de pictură de vară, şi pe care o recunoaştem ca atare şi cu gândul de a-i provoca pe alţii la a-i urma exemplul.

*

Andreea Preutesei, văzută de PIM

Andreea Preutesei, văzută de PIM


Aşa arată fericirea!

Carina-Iona, Ana-Cosmina şi Darius-Andrei

Carina-Iona, Ana-Cosmina şi Darius-Andrei

*

În seara asta, am primit nişte fotografii, trimise de ginerele meu, Mihai-Octavian Ignat, şi, după ce le-am privint, am avut revelaţia că exact aşa arată fericirea, deşi nu am prea premeditat asupra ei, de-a lungul acestei vieţi. Da, sunt fericit.

*

Carina-Ioana

Carina-Ioana

+

Darius-Andrei

Darius-Andrei

+

Mihai-Octavian şi Carina-Ioana

Mihai-Octavian şi Carina-Ioana

*

Verişorii nepoţilor mei, Darius-Andrei şi Ioana-Carina

Verişoarele nepoţilor mei, apoi Darius-Andrei şi Ioana-Carina


Poetul poet Victor T. Rusu

Victor Rusu, profil de artist  creator

Victor Rusu, profil de artist creator

*

Pentru că am obligaţia de a-l determina pe Victor T. Rusu să îndrăznească scrierea unei noi cărţi de poezie, în care să-şi definitiveze profilul liric inconfundabil, salutat ca atare chiar şi de criticul literar Adrian Dinu Rachieru, voi posta, din antologia lui Adrian, paginile care îl desluşesc şi definesc pe Victor:

*

Antologia lui Adrian Dinu Rachieru

Antologia lui Adrian Dinu Rachieru

*

Poetul Victor T. Rusu

Poetul Victor T. Rusu

*

Poezii de Victor T. Rusu

Poezii de Victor T. Rusu

*

Victor T. Rusu, "o lacrimă a pământului"

Victor T. Rusu, „o lacrimă a pământului”

*

Poezia lui Victor T. Rusu, ca argument pentru o carte viitoare

Poezia lui Victor T. Rusu, ca argument pentru o carte viitoare


Rapsodul Gheorghe Lungoci a păşit în amintire

Rapsodul Gheorghe Lungoci, fratele lui Silvestru Lungoci

Rapsodul Gheorghe Lungoci, fratele lui Silvestru Lungoci

*

Violonist care desfăcea în strune respiraţia duioasă a Pământului, la fel de dumnezeieşte meşteşugit cum o făcea, la instrumente de suflat, regretatul lui frate, Silvestru Lungoci, rapsodul Gheorghe Lungoci, tezaur uman viu al Bucovinei, a păşit în amintire.

*

lungoci*

Umorul lui veşnic proaspăt şi inconfundabil, dar mai ales povestea de dragoste neasemuită, pe care a trăit-o cu vioara (cumva asemănător cu Charlie Chaplin), precum şi stilul aproape ancestral de transpunere muzicală a spiritului neamului românesc fac din bădiţa Ghiţă Lungoci un reper artistic autentic pe calea deschisă, cândva, de Niculae Picu şi de Grigore Vindireu, dar continuată desăvârşit de fraţii Silvestru şi Gheorghe Lungoci din Călugăriţa Horodnicului, amândoi plecaţi să desăvârşească armonia universală.

*

Ultimul spectacol...

Ultimul spectacol…

*

Filmele şi înregistrările audio, realizate de Centrul Cultural „Bucovina”, ţin cântecele lui Gheorghe Lungoci în spaţiul trăirilor fără de bătrâneţe şi fără de moarte, înveşnicindu-i şi numele, dar absenţa lui va rămâne arsură în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut.

*

Dumnezeu să-l odihnească, ascultându-i, în suprema veşnicie,

cântecele lui nepieritoare!


O improvizaţie grafică a desluşirilor esenţiale

Victor T. Rusu, inventatorul conceptului jazz-foto

Victor T. Rusu, inventatorul conceptului jazz-foto

*

Victor T. Rusu, poetul care a fost, până de curând, ochiul „în care apele-s fierbinţi”, deci „o lacrimă a pământului / o neînchipuită lentilă”, cutează un nou început în descifrarea „semnelor pământului” prin capacităţile lui metafizice.

*

Fugar, în anii din urmă, din ţinutul sacru al poeziei, dar prins în captivitatea imaginii, Victor T. Rusu, de data asta ca artist fotograf, descoperă un nou teritoriu al sufletului, în care „s-or bate apele ca de o stâncă / şi soarele va-nvia”: fotografia.

*

Deci tot metafora, dar nu ca o multicoloră suficienţă estetică, pe cale de a se banaliza în marele ospăţ mondial al risipelor, ci ca o incantaţie ritualică, improvizată inspirat în simplitatea elementelor primordiale, de fiecare dată altfel, de fiecare dată în vizibilităţile esenţiale ale trecerii: alb şi negru.

*

Victor T. Rusu, în tranziţia spre jazz-foto

Victor T. Rusu, în tranziţia spre jazz-foto

*

Iar conceptul acesta, al „înveşmântării în lumină”, pe care, în fond şi în fapt, îl tot exersase în ultimele lui cărţi de poezie, se numeşte jazz-foto, vizând conştient improvizarea armonioasă întru desluşirea esenţelor, a componentelor fundamentale ale celor „două semne ale pământului”, prin care „şi ochii, doar ochii vor străluci”.

*

Regăsindu-se şi renăscând printr-un nou concept plastic în arta fotografică, mereu „cu ochii la semnele mute / şi neînţelese”, Victor T. Rusu descâlceşte umbrele în tratări grafice unitare, prin care fotografia, „fără de cântec şi falduri”, redevine incantaţie sacră în „tăcerea pământului”.

*

Victor T. Rusu, "văzut", ca şi în imaginea precedentă, de I. D.

Victor T. Rusu, „văzut”, ca şi în imaginea precedentă, de I. D.

*

Recursul la textele poetice de odinioară ale lui Victor T. Rusu este obligatoriu, în condiţiile în care caracteristicile noului concept artistic, jazz-foto, pe care îl propune Victor, nu este decât un nou început, la fel de esenţializant ca şi cele de odinioară, pentru un suflet înnăscut metaforă, după cum o probează şi expoziţia de artă fotografică jazz-foto, care, în 13 februarie 2015, se va înfăţişa, pentru prima dată în lume şi ca manifest programatic, ca o improvizaţie grafică a desluşirilor esenţiale (I. D.).


Pagina 74 din 87« Prima...102030...7273747576...80...Ultima »