Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 73

Anotimpurile pictorului Ioan Bodnar

Afişul expoziţiei lui Ioan Bodnar

Afişul expoziţiei lui Ioan Bodnar

*

Cele 70 de lucrări ale pictorului rădăuţean Ioan Bodnar confirmă nu o vârstă, ci o vocaţie. Aş îndrăzni să spun că, prin „Anotimpuri… 70„, Ioan Bodnar se găseşte pe sine, undeva, în vecinătatea perfecţiunii, vibrând profund şi prin coloristică, şi prin transparenţe, şi prin desen, dar mai ales prin vivacitatea tinerească a abordării temelor şi a expunerii subiectelor.

*

Ioan Bodnar este, prin opera sa, o vibrantă mărturisire, o impresionantă trăire întru Bucovina, lucrările lui însemnând şi câte ceva din toţi cei (mulţi la număr, ba chiar numeroşi) care s-au înhăruit să-i fie mereu aproape.

*

Pictorul Ioan Bodnar. Autoportret

Pictorul Ioan Bodnar. Autoportret

E1

E2

E3

E4

E5

E6

E7

E8

E9

E10

E11

E12

E13

E14

E15

E16

 


Festivalul mezinilor de la Cluj-Napoca: CARINA 1

Ioana-Carina, la un an de viaţă

Ioana-Carina, la un an de viaţă

*

Deşi nu ne-am mai văzut din august 2014, nepoata mea, Ioana-Carina, m-a întâmpinat cu bucurie – dovadă că sângele apă nu se face. Ce-i drept, o şi escrocasem eu sentimental, înmânându-i darurile de la PIM, un portret, un pomelo şi un plic voluminos cu bani (artistul, tot artist!), iar tabloul i-a plăcut peste măsură (fructul doar a contrariat-o, iar banii au dezinteresat-o total).

*

Portretul de PIM

Portretul de PIM

Ioana-Carina, admirând portretul făcut de PIM

Ioana-Carina, admirând portretul făcut de PIM

Ioana-Carina şi fructul trimis de PIM

Ioana-Carina şi fructul trimis de PIM

*

Blondă, cu ochi luminoşi, albaştri, veşnic surâzând şi pusă pe poante (s-o fi văzut dumneavoastră cum mă certa pentru că nu am păr pe cap, arătând cu degeţelul spre ţeasta mea tunsă scurt!), Carina înseamnă totul pentru nepoţelul meu, Darius-Andrei, care nu o scapă din ochi o clipă.

*

Darius-Andrei, fotografiindu-şi surioara

Darius-Andrei, fotografiindu-şi surioara

Ioana-Carina şi tatăl ei, Mihai-Octavian

Ioana-Carina şi tatăl ei, Mihai-Octavian

*

Din sărbătoare, Carina nu a înţeles mare lucru. A primit o puzderie de daruri (cele trimise de doamna doctor Olga Finiş au fost, ca şi ale lui PIM, pe placul ei), a avut casa plină de copii şi i s-a acordat o ciudată atenţie, sporindu-i şi mai mult bucuria înnăscută.

*

Naşa Andreea Todoran, tăindu-i moţul

Naşa Andreea Todoran, tăindu-i moţul

Cu naşul ei, Dinu Todoran

Cu naşul ei, Dinu Todoran

*

Când a fost pusă să aleagă, Ioana-Carina a vrut, mai întâi, să ia cartea bunicului ei (v-am spus, doar, că mă simpatizează, deşi nu mai am păr pe cap), dar asistenţa i-a rotit, alarmată, tava, aşa că a luat, în cele din urmă, fleacuri mult mai utile decât cartea: o forfecuţă, o esenţă de vanilie şi un telefon mobil.

*

Ioana-Carina şi cartea bunicului ei

Ioana-Carina şi cartea bunicului ei

*

Apoi, a venit tortul cu lumânare aprinsă, o adevărată operă de artă, realizată de naşa părinţilor ei, Lori Vălean, dar Carina, adăpostită în braţele naşilor ei, l-a privit intrigată, refuzând să sufle în lumânare.

*

Tortul Ioanei-Carina

Tortul Ioanei-Carina

După aprinderea luminii

După aprinderea luminii

*

După aceea, petrecere. Noi, adică eu şi Carina, ne-am tot plimblat printre oameni, cercetând totul cu atenţie. În camera copiilor, fusese amplasat un castel din carton, la care trudisem şi eu, trudise şi nevastă-mea, deşi moftul era al Cozminei. Despre castel, altădată.

*

Ioana-Carina

Ioana-Carina

Carina, încercând să-mi ia aparatul de fotografiat

Carina, încercând să-mi ia aparatul de fotografiat

Ioana-Carina şi aparatul de fotografiat

Ioana-Carina şi aparatul de fotografiat

*

De curând, la Cluj-Napoca, în depărtarea în care s-au stabilit toţi ai mei, timp de o săptămână am existat. Apoi m-am întors în mocirloasa Suceavă…


Fetstivalul mezinilor de la Cluj-Napoca: ANDI 25

Cozmina, aducând tortul lui Andi

Cozmina, aducând tortul lui Andi

*

În sptămâna din urmă, am participat, împreună cu nevastă-mea, Viorica, la „festivalul mezinilor” de la Culj-Napoca. Mai întâi, clanul nostru l-a sărbătorit pe Andi, deşi urma, în calendar, după mezina Cozminei, Ioana-Carina, pentru că avea de plecat la Londra. În vacanţă (nu dă el Clujul pe toată Anglia).

*

Odată intrat în casă, Andi a fost asaltat de cei doi nepoţi ai lui, Ioana-Carina şi Darius-Andrei, care aveau de descoperit „comoara” dintr-o hartă pe care o descifra Darius. Au transformat imaginativ canapeaua într-o şalupă, cu Andi la volan, şi au plecat după „comoară”.

*

Căutătorii de comori

Căutătorii de comori

Andi şi nepoţii lui

Andi şi nepoţii lui

*

Apoi, a început sărbătoarea. Fără vâlvă. Deplină. Cozmina a adus tortul (făcut, cu dedicaţie specială, de Viorica), iar Andi a suflat în lumânări, privind, apoi, oarecum îngrijorat, cifrele întrupate de cele două lumânări.

*

Andi, suflând în lumânări, ajutat de Cozmina

Andi, suflând în lumânări, ajutat de Cozmina

25!?

25!?

*

Cam asta a fost. Între timp, din Londra nu mi-au mai venit veşti. Aştept cu nerăbdare duminica viitoare, atunci când Andi, de la Cluj-Napoca, mă va suna ca să-mi spună că s-a întors cu bine. Mi-a promis şi un reportaj de la Londra şi sper să se ţină de cuvânt.


Andi – o operă, la doar 25 de ani

 

Andi, văzut de PIM

Andi, văzut de PIM

+

La doar 25 de ani, pe care îi împlinește sâmbătă, 14 martie 2015, Andi, solistul trupei TOY MACHINES, deja are o operă componistică și lirică proprie, întregită de creațiile trupei sale, în care Andi Buzzu Parascan, Alexandru Teiu Teișanu și Edy Ciornea înseamnă, împreună cu fiul meu, o identitate creatoare distinctă și inconfundabilă.

+

O cronică video inedită, Last Confession (faceți click pe titlul cronicii și puteți viziona filmul de peste un ceas), lucrată de prietenul nostru Dan Lungu, în 14 file (14 fiind ziua lui Andi), cu 2 coperte orchestrale (încercări componistice pe care nici măcar colegii lui de trupă nu le-au mai auzit), cu 10 piese proprii, unele cântate prin cluburi din Suceava și din Cluj-Napoca, altele pe scene de festivaluri, altele înregistrate în studio, și cu două închinări (cea dedicată memoriei lui Kurt Cobain, cu acompaniamentul trupei LUNA AMARĂ, în contextul unei strașnice răceli), înseamnă și o poveste de viață, dar și istoricul unui destin artistic.

+

Filmul acesta, care nu valorifică decât o frântură din creația muzicală a lui Andi Drăgușanul (multe piese nu am voie să le ascult decât eu, și doar pe câteva pot să i le arăt și lui PIM, dar numai lui!) îmi probează mie că Andi a pornit pe o cale fericit ursită, dincolo de suferințele care marchează destinul oricărui creator din cuprinsul mândrei noastre patrii.

+

În aceste zile, Andi se află la Londra, unde a plecat ca să-și întâmpine, sub zodia rock-ului, cea de-a 25-a zi a nenumăratelor sale nașteri (o, dacă ați ști de câte ori pe zi se naște un creator!). Va sta, acolo, vreo zece zile, adică atât cât e necesar ca să te reîncarci energetic.

+

Andi Drăgușanul. Toy Machines. Tinerețe. Cântec. Viață. La mulți ani, feciorașule!

+

Andi Drăgușanul, solistul trupei Toy Machines

Andi Drăgușanul, solistul trupei Toy Machines


Am şi eu o sărbătoare!

Ioana-Carina: Deja un an?

Ioana-Carina: Deja un an?

*

Cel mai proaspăt membru al familiei mele, Ioana-Carina, va împlini, vineri, 13 martie 2015, venerabila vârstă de… un anişor! În urmă cu o clipită, când maică-sa, Ana-Cozmina, păşea, la fel de năvalnic, prin viaţă, ţin minte că scrisesem, fălos şi ţanţoş, ceva de genul: „De ziua ta, cea mai frumoasă şi mai deşteaptă dintre fete, / m-am bărbierit, mi-am pus cravată şi-am dat cu piaptănul prin plete”…

*

Ioana-Carina, cu o zi înaintea lui Andi (în 14 martie, Andi va împlini 25 de ani!), o să-mi ia sufletul în palme şi o să-l presoare în lumină. Ştiţi, cumva, vreun alt mod de a te înveşnici?

*

Ioana-Carina: Între unu şi o sută e cale lungă?

Ioana-Carina: Între unu şi o sută e cale lungă?


Pagina 73 din 88« Prima...102030...7172737475...80...Ultima »