Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 64

Străbunii neamului Ciolpan din Bucovina

Sala Tronului din Suceava

Sala Tronului din Suceava

*

Doamna Claudia Moisei, Doctor în Ştiinţele Comunicării şi Informării la Paris, mi-a scris, rugându-mă să-i spun dacă am „relaţii despre familia Ciolpan din Corlata” sau măcar să-i sugerez de unde le-ar putea obţine. Domnia sa avea să-mi comunice, ulterior, că deţine doar informaţia despre o fată de boier din Corlata, pe nume Paraschiva Ciolpan, care s-ar fi căsătorit, „fără voia părinţilor, cu un anume Ilie Trifan”, fugind din sat la Hârteşti, în judeţul Neamţ.

*

Ilie Trifan este descendentul unuia dintre cei doi emigranţi transilvăneni, Andrei Trifan, din Chiochiş, de lângă Năsăud, sau Lupu Trifan, din Şieuţ, din fostul comitat al Clujului, stabiliţi la Corlata, în anul 1784, conform consignaţiunilor lui Enzenberg. E posibil ca în evidenţele bisericii din Corlata, aflată la Arhivele Statului din Suceava, să se găsească informaţii despre acest neam (Arhiva, mutată recent, e greu de consultat), dar nu şi despre familia Ciolpan, în Corlata existând, cu numeroşi descendenţi, doar familia Cioltan.

*

Mult mai probabil este ca Ciolpanii din sudul Bucovinei să se fi aflat la Soloneţ sau la Ilişeşti (cu moşii inclusiv în Corlata), „grefaţi” pe structurile obşteşti ale neamului Tăutul, cu care avea să se înrudească, din 1783, familia Ciolpan.

*

În trecutul îndepărtat, există, totuşi, mărturii mult mai multe despre neamul Cioltan, care se trage din Oană, fost vornic de Suceava şi, ulterior, avansat vornic de Tulova (Vornicenii de astăzi), prin fata lui Oană, Ana, cea care avea să dea numele unei moşii, Frumoasa (astăzi, sat), un frate al ei dând numele moşiei Frumosu, de lângă Moldoviţa.

*

Conform surselor documentare, o genealogie a neamului Cioltan (nefiind genealogist, nici istoric, ci doar un pârlit de scriitoraş român, aş fi recunoscător tuturor doritorilor dacă nu mi-ar mai cere astfel de informaţii) începe cu moşii (strămoşii sunt anteriori străbunilor, legătura dintre strămoşi şi străbuni fiind făcută, în acest caz, de Ciolpan pârcălab, care, în fond, este moşul Cioltanilor:

*

1. Oană vornic

2. Ana, fata lui Oană vornic de Tulova

3. Şandru, fiul Anei

4. Ciolpan pârcălab, fiul lui Şandru, „moşul” Ciolpanilor

5. Gheorghe Ciolpan diac şi Drăgan Ciolpan

* 

În sursele documentare, se regăsesc, de-a lungul veacurilor, informaţiile:

* 

Şandru, fiul lui şi al Anei (fata lui Lazăr, fiul lui Oană vornic de Tulova şi, anterior, de Suceava, ctitorul mănăstirii Humor – în sfatul domnesc între anii 1397 – 1425), cumnat cu Hărman pârcălab, tatăl lui Ciolpan: comis (1486, 14 septembrie – 1492, martie 30), pârcălab de Roman (1492, 10 octombrie – 1510, 7 februarie),menţionat în sfatul domnesc până în 1520, 6 octombrie. Fiul său, Ciolpan, a avut doi fii, pe Gheorghe Ciolpan diac şi Drăgan Ciolpan, din Ciolpan trăgându-se şi neamul Rugină şi, prin femei, neamul Başotă (Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova – sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971, p. 286).

* 

1598, 20 martie: Toader şi Drăgan Ciolpan, pârcălabi de Novograd, membri în sfatul domnesc (Balan, Documente bucovinene, I, 1507-1653, Cernăuţi, 1933, p. 125), pârcălabi de Roman, din 1599, 30 martie (Balan, Teodor, Documente bucovinene, I, 1507-1653, Cernăuţi, 1933, p. 132)

*

1599, 30 martie, Toader şi Drăgan Ciolpan, pârcălabi de Roman, membri în sfatul domnesc(DGAS, Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti, 1983, doc. 131, pp. 81, 82)

*

1601, 2 iunie: Drăgan Ciolpan şi Ionaşco Ciolpan, de la vistierie, se plâng pentru o încălcare de moşie în Negoieşti, din partea rudei lor Ileaina  (Iorga, Nicolae, Documente, IV, p. 181)

*

Drăgan, fiul lui Ciolpan, nepotul lui Şandru pârcălab şi al Nastasiei (fiica lui Dan hatman, nepoata lui Cozma Şarpe). Menţionat: diac, în 1579, 28 octombrie; fără titlu, 1582, 10 martie şi în 1586, 13 mai; fost urednic de Hârlău, 1585, 9 octombrie; fost vornic, 1586, 20 februarie; fără titlu, 1586, 13 mai; pârcălab de Novograd, 1587-1597; pârcălab de Roman, 1598-1599. Fii: Dumitru Ciolpan şi Grigore sau Gligorcea, cum i se mai spune în documente. Băiatul fetei lui Dumitru Ciolpan a fost Pătraşco Başotă, întemeietorul acestui neam.

*

În aceeaşi perioadă, au mai fost menţionate probabilele rubedenii ale lui Drăgan Ciolpan, Trifan Ciolpan, solul boierilor moldoveni la sultanul Soliman I (1538, conform letopiseţului lui Ureche, p. 156), Miron Ciolpan, fiul lui Grigore şi al unei fete a lui Barnovschi (Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova – sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971, pp. 298, 299).

*

1614, octombrie 18: Gligorcea Ciolpan, comis, şi Ionaşco Ghenghea, mare logofăt, în sfatul domnesc (DGAS, Din tezaurul documentar sucevean, 1393-1849, Bucureşti, 1983, doc. 165, p. 93)

*

1615, octombrie 25: Gligorie Ciolpan, hatman, şi Ionaşco Ghenghe, mare logofăt, se aflau în sfatul domnesc, la vânzarea satului Botoşana (Balan, Documente bucovinene, I, 1507-1653, Cernăuţi, 1933, p. 165)

*

1618, Gligorie Ciolpan, spătar, şi socrul său, Ionaşco Ghenghe, mare logofăt, pentru un uric al Dragomirnei (DGAS, Din tezaurul documentar sucevean, 1393-1849, Bucureşti, 1983, doc. 194, p. 103). Ionaşco Ghenghea era fiul lui Grigore Ghenghea (vornic, în 1576, şi hatman, în 1578) şi nepotul lui Cozma Ghenghea pârcălab (Stoicescu, p. 306). Cozma Ghenghea era frate cu Andreica Şeptilici (strămoşul neamului Semaca, ivit prin traducerea numelui Şeptilici, în epoca austriacă a Bucovinei), numele lui Andreica venind de la cei şapte feciori pe care i-a avut. Sora lui Cozma Ghenghea şi a lui Andreico Şeptilici, Anghelina, a fost soţia marelui vornic Ioan Moţoc (Stoicescu, 305).

*

1620, 13 aprilie: Grigorie Ciolpan este menţionat, într-o mărturie pentru moşiile Dragomirnei, „fost hatman” (DGAS, Suceava – File de istorie, 1388-1918, Bucureşti, 1989, doc. 101, p. 239).

*

Gligore sau Grigore Ciolpan, căsătorit cu Nastasia, sora lui Nicoară Prăjescu vistiernic, apoi cu Antimia, fata Ionaşco Ghenghe mare logofăt. Comis în 1609, hatman din 1615, pârcălab din 1616, menţionat până în 1625, credincios al lui Tomşa Vodă. Copii: Dumitru şi Ion Ciolpan, mari dregători (Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova – sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971, pp. 376, 377)

*

1636, 13 iulie: Ion Ciolpan vindea „Ternauca, din Codru, care este în ţinutul Cernăuţi” (DRH, vol. 23, doc. 460, pp. 521, 522), în întăritura domnească din 14 iulie 1636 (doc. 461, pp. 522, 523), menţionându-se că Ion Ciolpan este fiul Antimiei, nepotul lui Gheanghia logofăt”.

 *

1639, 12 aprilie: Dumitraşco Ciolpan, mare vornic de ţara de jos, martor, în sfatul domnesc, pentru nişte moşii bucovinene (Balan, Documente bucovinene, II, 1519-1662, Cernăuţi, 1934, p. 106). Fiul lui Dumitraşco Ciolpan a fost Iuraşco Ciolpan, menţionat în 1646, 20 februarie, când vinde o ţigancă, bunicul lui Dumitraşco fiind Lupe Huru (DRH, vol. 28, Bucureşti, 2006, doc. 296, p. 236).

 *

1643, 30 martie: Ion Ciolpan vânduse părţi din Lucaviţa lui Isac Mironescul (Balan, Documente bucovinene, IV, 1720-1745, Cernăuţi, 1938, p. 164). Ion Ciolpan, îl avea bunic pe Ghenghe logofăt (Balan, Documente bucovinene, III, 1573-720, Cernăuţi, 1937, p. 103). Ion Ciolpan era cumnat cu Lupul Prăjecul, însurat cu sora lui, Safta, unchii lui fiind Lupul Ghenghe şi Dumitraş Ghenghe. Avea moşii în: Lucoviţa (1/2), Ternauca, Dobrinăuţi şi, ca zălog, în Boian (Balan, Documente bucovinene, III, 1573-720, Cernăuţi, 1937, p. 115)

*

1646, 10 iunie: Pătraşco Ciolpan, jitnicerul, martor la Suceava (DRH, vol. 28, Bucureşti, 2006, doc. 390, p. 333)

*

1696, 1 mai: Ştefan Ciolpan, martor, care scrie uricul, la Crasna (Balan, Documente bucovinene, III, 1573-720, Cernăuţi, 1937, p. 88).

*

1730, 15 ianuarie: Ştefan Ciolpan, martor la o vânzare în Crasna. Balan, Documente bucovinene, IV, 1720-1745, Cernăuţi, 1938, p. 88

* 

1776, 26 octombrie: Constantin Ciolpan cercetează o pricină la Vilaucea, din ordinul locotenentului major Schmidebauer (DGAS, Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti, 1983, doc. 1281, p. 426)

 *

1783, 25 aprilie: Iordachi Ciolpan, însurat cu fata lui Costin Tăutul (fiul lui Ion Tăutul, nepotul lui Pătrăşcan Tăutul – frate cu Velicico Tăutul, frate cu Miron, cumnat, după soţii, Vasile Lenţa, fiul lui Gheorghe Lenţa şi al Mariei Tăutul, şi Panaite Stroescul), proprietar în Bănila Rusească (1/8), în Ispas, Lehăceni, în Soloneţ, Bălăceana, Comăneşti – (Balan, Documente bucovinene, V, 1745-1760, Cernăuţi, 1939, p. 38).

*

1796, 4 februare: Ion Ciolpan este martor la o hotarnică în Piedecăuţi (Balan, Documente bucovinene, VIII-IX, 1741-1899, Iaşi, 2006, doc. 176, p. 163).


Un pictor planetar, pe care Bucovina nu-l merită!

Eugen Drăguţescu

Eugen Drăguţescu

*

În clipa în care smântânitorii oalelor judeţene (administrative şi culturnice), mi-au dat de înţeles că, în patria ce le-a fost arendată, doar victor ponta contează, am rupt din mine şi din Radu Bercea Galeria Personalităţilor Bucovinene şi m-am predat. Chestia asta s-a întâmplat în anul Centenarului Eugen Drăguţescu, pictor de valoare planetară, sărbătorit în toată lumea. Chestia asta s-a petrecut în anul în care domnul Dimitrie Ţopa, urmaş al Portarului Sucevei din vremea lui Ştefan cel Mare, dar şi rudă cu Eugen Drăguţescu, ne tot propune să dăruiască Bucovinei câteva zeci de lucrări ale pictorului care a copilărit la Vicovu de Jos şi s-a şcolit la Rădăuţi, plus un Bucevschi şi şapte lucrări de Leon Hruşcă, în speranţa că Bucovina se va învrednici de un muzeu de artă plastică.

*

Dar nu se va învrednici. Aşa că, după ce vor fi expuse, timp de o săptămână, cea de după 2 decembrie, la Rădăuţi, lucrările acelea, pe care Bucovina pe putea primi nemeritat, se vor duce la Iaşi, iar de acolo, nicăieri. Există şi o monedă de colecţie, prin care se onorează Centenarul Eugen Drăguţescu, pe care ar trebui să o aciziţioneze smântânacii zilei, pentru a o pune în valoare. Dar nu o vor face. Tocmai de asta, reproduc, cu amărăciune, doar un material al lui Tiberiu Cosovan, fără să-mi mai pese de nimic (I. D.).

*

Emisiunea numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU - revers

Emisiunea numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU – revers

*

Emisiune numismatică

*

 

Monedă din argint

dedicată aniversării a 100 de ani

de la naşterea lui Eugen Drăguțescu

 *

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, luni, 10 noiembrie a.c., o monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la naşterea pictorului şi graficianului Eugen Drăguțescu (1914, Iaşi – 1993, Roma).

*

De remarcat faptul că ediţia de la începutul acestui an a manifestărilor cu genericul „Sărbătorile Memoriei”, eveniment organizat sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei, Grup Muşatinii, www. dragusanul.ro şi Monitorul de Suceava, a marcat centenarul naşterii artistului (care a copilărit la Vicovu de Jos şi a studiat la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi),  organizatorii decernând cu acest prilej Premiile „Anului 82 al Artelor Plastice Bucovinene”.

*

Moneda din argint emisă de BNR, cu diametrul de 37 mm şi greutatea de 31,103 grame, prezintă pe avers un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală  de 10 lei, inscripţia „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune 2014.

*

Emisiune numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU - avers

Emisiune numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU – avers

*

Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit acesta.

*

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, sunt însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

*

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului şi casierului central ai BNR.

*

Tirajul emisiuni numismatice este de 250 de monede, iar preţul de vânzare (exclusiv TVA), inclusiv broşura de prezentare, este de 330 lei/buc.

*

Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

*

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale BNR.

*

Tiberiu COSOVAN

coso@monitorulsv.ro


Adrian Bocancea şi cei trei moş-chetari

Pictorul Adrian Bocancea

Pictorul Adrian Bocancea

*

Nu ne-am mai întâlnit de prin primăvară, aşa că a venit să mă vadă. Există între mine şi pictorul Adrian Bocancea mai mult decât o prietenie. Eu îl divinizez încă din copilărie, fiind pururi fascinat de desăvârşitele lui desfăşurări cromatice, de armoniile de forme şi culori care fac din artistul plastic profesionist Adrian Bocancea un creator unic şi inimitabil. Şi lui îi plac poemele mele până la se aventura, în urmă cu un an, şi la o cronică literară, excelent scrisă şi publicată de „Monitorul de Suceava„, pentru cartea „cântecele„.

*

De fiecare dată, când ne reîntâlnim, punem de un „chef” în doi, la „Gloria„, dublat de un ospăţ al ideilor care atrage lume. De data asta, Adrian Bocancea mi-a adus şi o lucrare de a sa, făcută special pentru mine, vreme de vreo doi anişori.

*

Adrian Bocancea, arătându-mi tabloul

Adrian Bocancea, arătându-mi tabloul

*

Cu atâta bucurie mi-a fost oferit acest tablou şi într-un mod atât de ceremonios, încât am trăit senzaţia primirii celei mai înalte distincţii pământeşti, pe care lumea desigur că încă nu a născocit-o.

*

Pictorul Adrian Bocancea şi opera sa

Pictorul Adrian Bocancea şi opera sa

*

Prietenia artistului plastic Adrian Bocancea mă copleşeşte până la a-mi vindeca sufletul de toate inflamaţiile vremurilor şi ale vremii. Când ne întindem la vorbă, uit de toţi uitaţii prin veac, iar când încep să se ivească şi prietenii noştri comuni, deja ştiu cum arată dumnezeirea de după următoarea naştere, după cea definitivă. Primul a sosit, astăzi, 25 noiembrie 2014, Tiberiu Cosovan, cu volumul al III-lea al cărţii sale, „Efigii în filigran„, dotat cu dedicaţia cuvenită, într-un plic mare şi elegant. Remarc gestul şi îmi spun că ar fi cazul să mi-l însuşesc, eu având obiceiul să-mi port cărţoaiele prin buzunarele largi ale hainelor, de unde le scot, adesea, şifonate şi cu coperţi îndoite.

*

Pictorul Adrian Bocancea şi publicistul Tiberiu Cosovan

Pictorul Adrian Bocancea şi publicistul Tiberiu Cosovan

*

Se întâmplă, uneori, ca, într-o cârciumă, să se adune mai multă sfinţenie decât într-o biserică. Depinde cu cine te întâlneşti şi de subiectele luate în discuţie. Când ni se alătură şi poetul Roman Istrati, cu prospeţimea tumultoasă a spiritului său, atmosfera se purifică, iar Adrian Bocancea începe o expunere pătimaşă a tehnicilor de lucru în pictură, exemplificând cu nume şi cu opere, iar mâinile lui – mâini de sacerdot antic – desfăşoară gesturi care ne îndrumă privirile spre văzutele pe care ceilalţi oameni, de prin preajmă, nu au cum să le vadă.

*

Adrian Bocancea, Roman Istrati şi Tiberiu Cosovan

Adrian Bocancea, Roman Istrati şi Tiberiu Cosovan

*

Astăzi, eu, Coso şi Romy am stat de vorbă cu Dumnezeu. Iar dacă vi se pare prea preţios sau prea mult spus, rectific: Astăzi, am şi trăit!


Dezvăluire spectaculoasă: Tiberiu Cosovan – 60 de ani!

Tiberiu Cosovan, cu şase decenii în cârcă

Tiberiu Cosovan, cu şase decenii în cârcă

*

Jurnalistul de cultură, artistul plastic şi publicistul Tiberiu Cosovan, va împlini, miercuri, 12 noiembrie 2014, 60 de ani. Noi, prietenii lui de la Centrul Cultural „Bucovina”, am pus la cale o spectaculoasă dezvăluire a vârstei lui Coso, în formula următoare:

*

Dezvăluirea vârstei lui Coso

Dezvăluirea vârstei lui Coso

*

Deci: 1) lansarea celui de-al treilea volum cu „Efigii în filigran„, de Tiberiu Cosovan; 2) vernisarea expoziţiei „Peisaj bucovinean„, de Dimitrie Savu; 3) muzică, în reprize, cu Vasile Purice, fostul basist de la SEMNAL M şi PEGAS; 4) multă lume şi multă bucurie, pentru că Tiberiu Cosovan este un om care merită dragostea noastră, a tuturora.


Sărbătoarea lui „nea Mitică” Dumitru Vinţilă

Viorel Varvaroi, înmânându-i Diploma OPERA OMNIA lui Dumitru Vinţilă, în vreme ce Dumitru Teodorescu îşi pregăteşte cuvântul de autor

Viorel Varvaroi, înmânându-i Diploma OPERA OMNIA lui Dumitru Vinţilă, în vreme ce Dumitru Teodorescu îşi pregăteşte cuvântul de autor

*

Într-o vreme, venise la Suceava cel mai bogat om de pe planetă, unul Rockefeller, iar Dumitru Vinţilă fusese împuternicit drept singur fotograf oficial al presei româneşti. Bogătaşul, care, după cum se zvonise, dorea să cumpere Voroneţul, pentru a pune minunata ctitorie sub un clopot de sticlă, a prins şi o noapte de Înviere, pe la Moldoviţa. Uitându-mă la televizor, am văzut, în „Telejurnal” că Rockefeller se întreţinea, vioi, cu nea Mitică Vinţilă, aşa că, a doua zi, la prima oră, mă înfăţişam în redacţia ziarului „Zori noi”, pentru a afla de la nea Mitică despre bogătoiul de capitalist.

*

Sărbătorirea lui Dumitru Vinţilă cu o expoziţie şi cu o carte

Sărbătorirea lui Dumitru Vinţilă cu o expoziţie şi cu o carte

*

Fremătam de nerăbdare, împreună cu domnul Ion Nedelea, redactorul şef adjunct, care şi dumnealui văzuse emisiunea, aşa că, atunci când s-a ivit şi Dumitru Vinţilă, am dat amândoi năvală peste el:

– Cum era Rockefeller, nea Mitică?

– Ce v-a spun?, insistă şi domnul Nedelea.

Nea Mitică ne-a privit cruciş, a zâmbit ca întotdeauna, a strâns din umeri.

– De unde să-l ştiu eu pe ăla! Eu m-am dat pe lângă unul mai flenduros, că toţi ceilalţi erau domni…

– Păi, ăla era Rockefeller!, a triumfat domnul Nedelea.

– Ăla?! Păi avea pantofii mai scâlciaţi ca ai mei…

*

O imagine simbol a expoziţiei

O imagine simbol a expoziţiei

*

Am râs de s-a cutremurat clădirea tipografiei, imaginându-ne că bietul bogătan capitalist şi-o fi închipuit că Dumitru Vinţilă, îmbrăcat modest în comparaţie cu securuiştii şi liderii bolşevici români, o fi cel mai mare bogătan din România.

*

Altădată, venise Regele Spaniei, Juan Carlos, şi, când să trec spre tipografie, m-am oprit, împreună cu domnul Ion Paranici, redactorul şef al ziarului, să-l vedem pe monarh. Oricum n-am fi putut trece, pentru că circulaţia era oprită. Şi trece regele, cu regina lui, apoi, din a doua maşină, nea Mitică, singur, ne-a fluturat din mână, iar lumea din preajmă era extaziată:

– E şi tovarăul Ceauşescu! E şi tovarăşul Ceauşlescu!…

Domnul Paranici s-a înnegurat, ba parcă a scrâşnit şi din dinţi.

*

Ion Paranici şi nepoata martirului Vasile Pînzariu, felicitându-l pe sărbătorit

Ion Paranici şi nepoata martirului Vasile Pînzariu, felicitându-l pe sărbătorit

*

A doua zi, domnul Paranici, care participase la recepţia de la CCH, era tare amuzat. Când a intrat în cantina Combinatului, l-a văzut pe Dumitru Vinţilă, la masa oficială, în stânga lui Juan Carlos, în dreapta stând Regina Spaniei. Nu şi-a crezut ochilor, apoi, încă speriat, l-a rugat pe un securist să-l scoată de lângă Regele Spaniei pe Mitică Vinţilă.

– Nu se poate, tovarăşe!, a protestat securistul. Majestatea Sa l-a invitat, după ce i-a ţinut şi locul!

*

Ăsta a fost, este şi va fi mereu Dumitru Vinţilă: un om care place şi capetelor încoronate, şi rockefellerilor, dar şi oamenilor oameni.

*

Dumitru Vinţilă, vorbind despre sine

Dumitru Vinţilă, vorbind despre sine

 


Pagina 64 din 75« Prima...102030...6263646566...70...Ultima »