Cronici sentimentale | Dragusanul.ro - Part 5

Şeful clanului urmaşilor mei transilvani

Pentru că astăzi, 15 octombrie, Darius-Andrei, şeful clanului urmaşilor mei transilvani împlineşte o vârstă de mugur care dă în floare, ne-am adunat în preajma lui, la Cluj-Napoca, toţi cei din clanul Drăguşanul, ca să ne înfruptăm din bucurie. În fond, ceea ce contează cu adevărat în viaţă este familia şi nu există vreo urare „La mulţi ani şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie, Darius-Andrei!” mai adevărată, ba chiar apropiată de dumnezeire, decât cea pe care ţi-o fac toţi ai tăi.

*


Octombrie, măiestrul penel al dumnezeirii

Am trecut sâmbătă şi duminică prin Carpaţii Orientali, dinspre Suceava, spre Bistriţa şi retur. Zile însorite, în care bunul Dumnezeu ni se înfăţişează în splendoarea tuturor întrupărilor sale, octombrie devenind, ca în fiecare an în acest capăt de ţară a românilor, măiestrul penel al imaginaţiei supreme. E atâta bucurie în iconografia vie şi tulburătoare a lui octombrie, încât îţi auzi şi sufletul, revendicându-şi dreptul la o existenţă la fel de frumoasă.

 

*


Noi, donchijotiştii cântecului naţional românesc

Donchijotişti incurabili, noi, Adrian Pulpă, Narcis Rotariu, Petru Oloieru, Ionuţ Chitic, Răzvan Mitoceanu şi Ion Drăguşanul, am tras o raită prin vremuri, în căutarea „sigiliului dumnezeirii” pe identitatea neamului românesc. Splendidă este această pecete cosmică, în ciuda faptului că au încredinţat-o viitorimii, cu dragoste şi cu vibrant patriotism, românii… Franz Joseph Sulzer, Carol Decker, Sigismund Paulmann, Bela Bartok şi aşa mai departe. Cum arată acea viitorime românească şi dacă mai există nu-mi pot imagina, iar a o întrezări după prezent înseamnă un risc pe care nu vreau să mi-l asum.

*


Tiberiu COSOVAN (12.11.1954 – 08.10.2018)

Tiberiu Cosovan

 

S-a născut, la Suceava, în 12 noiembrie 1954. A studiat sociologia, la Universitatea din București, între timp, urmând cursuri de pictură, față de arte plastice având, pe parcursul întregii sale vieți, evlavie și pasiune, ambele trăite prin cronici și prin „Efigii în filigran”, volumele „Profiluri autohtone”, „Intersectări cordiale”, „Acorduri afective” și „Analogii referențiale” văzând lumina tiparului, din 2010, până în 2017, prin grija și îngrijirea Centrului Cultural „Bucovina”, instituție a Consiliului Județean Suceava care i-a însorit și ultimele zile pământești, Albumul „Prin labirintul umbrelor”, pe care singur l-a îngrijit, însemnând nu doar o carte mărturisitoare de referință, unică și irepetabilă, ci și pecetea care consacră, și sugestia unei deplinătăți a creației publicistice, dar și o intimitate a sacrului, înspre care arareori se deschid ferestre și, cu atât mai puțin, porți de acces, prin care nevoia de dumnezeiesc a fiecărui suflet însetat de frumos să poată răzbate.

*

În ultimii douăzeci și ceva de ani, Tiberiu Cosovan a realizat cea mai tulburătoare cronică a Bucovinei culturale, impunându-se, din paginile cotidianului „Monitorul de Suceava”, dar și din cele ale publicațiilor armene și germane, drept cel mai bun și mai complet ziarist de cultură pe care l-a avut Bucovina vreodată, prin mii și mii de articole și cronici, care încredințau memoriei cărți, expoziții, concerte, creatori. Nu întâmplător, la începutul carierei lui publicistice, Tiberiu Cosovan lansa, împreună cu Ion Cozmei, „Din Boian la Vatra Dornei”, lui fiindu-i ursit să consemneze și să depună în rafturile memoriei viața veșnic vie a întregii provincii a nordului moldav.

*

Ca artist plastic, Tiberiu Cosovan a debutat cu o expoziție personală de linogravură, „Suceava, caligrafii sentimentale”, în 10 octombrie 2012, o splendoare de armonioase complementarități alestrălucirii albului și negrului, următoarele lui expoziții, toate de pictură, fiind realizate în cadrul grupului „Domino”, împreună cu Iosif Csukat („Acorduri afective”, 2013; „Racord”, 2017) și, uneori, și cu Iulian Dziubinski (proiectul „Anotimpuri”, începând din 2015), o insolită expoziție de grafică, lucrată în anul 2018, urmând să fie vernisată, odată cu lansarea Albumului „Prin labirintul umbrelor”, în ziua nașterii lui Tiberiu Cosovan, 12 noiembrie 2018, prezența lui la eveniment fiind asigurată prin operă și prin minunata lui parteneră de viață, doamna Rodica, născută Străteanu.

*

Aparent fragil ca un lujer, Tiberiu Cosovan a trăit frumos și a înfruntat marea trecere cu bărbăție și cu seninătate; obișnuia să glumească „Mă cheamă Romică Istrati, se plictisește singur și mă cheamă”, dar îl revigorau proiectele pe termen mediu, la care visa ca la o datorie obligatoriu de achitat. Împlinirea acestor datorii, pe care singur și le-a asumat, înseamnă o obligație a tuturor celor care au fost încredințați memoriei bucovinene de sufletul generos și de mintea în aură durată, numite Tiberiu Cosovan. Doar dacă nu vom lăsa opera lui să se scufunde în mormântul uitării, ne vom putea privi în oglinzi fără să roșim. Iar Tibi Coso ne va zâmbi ca întotdeauna și din discreția veșniciei (I. D.).


Ultima scrisoare de la Tiberiu Cosovan

 

Prietene și-al meu sfătuitor,

*

Am ajuns cu cartea-album aproape de final. Este cartea pe care m-ai îndemnat tu s-o concep, dar am întârziat frânat fiind de starea mea de sănătate (care nici acum nu e strălucită) însă, pentru că s-a obținut finanțarea, nu mai e loc de amânare.

Intitulată PRIN LABIRINTUL UMBRELOR, cartea-album cuprinde 20 de texte și o selecție de cca. 200 de fotografii cu monumente funerare. Este vorba de monumente din cimitire de confesiuni diferite, cu accent pe cele armenești pentru că și textele le vizează (Cimitirul Sf. Simion Suceava), dar și cimitire creștine și iudaice din mai multe localități (Suceava, Siret, Solca, Clg. Moldovenesc, Gura Humorului, Vama).

Știu că ești angrenat în mai multe proiecte (festivaluri rock, album Radu Bercea…) dar am nevoie de sprijinul tău pentru editare.
Mai știu că prețul de tipărire este mai mare dacă sunt fotografii intercalate în text, dar respectarea conceptului cărții-album ar necesita ca fiecare din cele 20 de texte să se deschidă cu o fotografie reprezentativă, după care va urma partea ilustrată cu fotografii din cimitirele menționate.

Cuprinsul cărții-album este următorul:

Prin labirintul umbrelor (Foto 1)
Prin „Ţintirimul Central”, de la monumentul funerar al prinţului George Cantacuzino, la mormântul lui Grigori Vindireu Ţiganul, „persoana cea mai stimată în Cutul Sucevii”

*

Blazonul baronilor Kapri (Foto 2)
În Cimitirul „Sf. Simion” un înger din piatră decapitat străjuieşte blazonul primei familii armene înnobilate din Bucovina

Blazonul cavalerilor de Pruncul (Foto 3)
Capela Pruncul, din vechiul cimitir familial din Suceava, are frontonul împodobit cu blazonul nobiliar
Unul din mormintele din preajma capelei aparţine unui membru marcant al vieţii politice din Bucovina

*

Umbre pe pânza vremii. „Spre împlinirea voii meli celi depe urmă…” (Foto 4)

Cimitirul din…zidul cimitirului (Foto 5)

Pe urmele familiei Kapri. Conacul din locul numit „Dumnezeu va da” (Foto 6)

Breasla cioclilor din Suceava (Foto 7)

Solicitare de clasare pentru monumental funerar al lui Josef von Gutter, primul arheolog al Bucovinei (Foto 8)

Trepte din lespezi de mormânt (Foto 9)

*

Sub lespedea cuvintelor netraduse. Pietrele funerare armeneşti din zidul cimitirului catolic din Siret (Foto 10)

Situaţia monumentelor funerare germane din Suceava, într-o teză de doctorat de la Universitatea din Hamburg (Foto 11)

Memorie şi identitate. Demers pentru întocmirea unor ghiduri turistice ale cimitirelor din perimetrul bucovinean (Foto 12)

Noi descoperiri arheologice în vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion” (Foto 13)

Morminte decopertate (Foto 14)
Monedă de secol XVI, elemente de podoabă şi teracote de sobă descoperite în vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion”

*

Săpăturile arheologice (Foto 15)
Numărul mormintelor decopertate în vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion” a ajuns la 29

Osemintele omeneşti dezgropate în vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion” trebuie reînhumate pe vechile amplasamente (Foto 16)

Pentru odihna sufletelor (Foto 17)
Osemintele dezgropate în vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion” au fost reînhumate într-un mormânt comun, care va fi marcat cu un khacikar

*

Dorința comunității (Foto 18)
Cripta familiei Hagi va fi evidenţiată în cadrul ansamblului monumental al bisericii armeneşti „Sf. Simion”

În incinta ansamblului monumental Biserica „Sf. Simion/Turnul Roşu” va fi sfinţit un khacikar (Foto 19)

Sfinţirea khacikar-ului care marchează mormintele comune din vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion” (Foto 20)

Tiberiu Cosovan, astăzi, 12 noiembrie 2015, sărbătorindu-şi… 16 ani de existenţă

Textele ar arăta bine aranjate pe două coloane.
Cartea-album mai conține un CUVÂNT ÎNAINTE (Motivația autorului), un EPILOG și o BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.
Secțiunea album poate fi jucată prin aranjarea fotografiilor (câte una pe pagină, două, trei, patru…).

Nu știu dacă e momentul potrivit să-ți cer sprijinul, dacă nu te obosesc cu pretențiile mele, dar dacă ești alături de mine am putea chiar să facem o carte-album, care în acest an 2018 (Anul European al Patrimoniului Cultural și Anul Centenarului – cu mențiunea noastră zonală Bucovina 100 – Centenarul Unirii cu Țara) ar putea fi o tipăritură reușită.

Eu voi avea totul pregătit atunci când îmi vei spune că putem porni în acestă aventură.

Publiciştii Tiberiu Cosovan şi Roman Istrati

P.S. Înțeleg că va fi o licitație, nu e sigură tipărirea la Mușatinii, iar Carmen C. vrea să vadă întâi macheta cărții. Pentru mine ideal ar fi la Mușatinii, unde aș putea să fiu prezent la machetare.

Tibi Coso

*

În noaptea din urmă, pe la orele 3, Tiberiu Cosovan a pășit în veșnicie. Astăzi urma să fie externat. Un exemplar din Albumul „Prin labirintul umbrelor” a rămas pe o noptieră de spital. Exemplarul acela i-a însorit zilele de înaintea plecării.


Pagina 5 din 83« Prima...34567...102030...Ultima »