Cronici sentimentale | Dragusanul.ro

Maria Teişanu, din „Ovidius in Love”

Actriţa Maria Teişanu

Ajunsă, deja, pe cele mai dificile baricade ale artei, spectacolele afirmării, ale definirii de personalitate, tânăra actriţă Maria Teişanu, suceveancă prin naştere, clujeancă prin educaţie şi probabil bucureşteancă prin carieră profesională, repetă, în aceste zile, la Constanţa, sub bagheta regizorală a Maestrului Alexander Hausvater, un text dramatic bazat pe o operă a lui Marin Mincu, „Ovidius in Love”.

*

Maria Teişanu face parte dintr-o splendidă generaţie „Manastur City”, care-i enumără şi individualizează pe tinerii entuziaşti ai scenei şi, simultan, martiri ai supravieţuirii sociale Boda Norbert, Alex Chindriş, Radu Dogaru, Andreea Bănică, Robert Danci, Nicolae Burlacu, Victor Tunsu, Irina Sibef, Dan Pugh, Denisse Moise, Blanca Doba, Cosmin Stănilă, dintr-o generaţie de exponenţi ai forţei de creaţie şi de înţelegere a viitorimii. O aşteaptă bătălii cumplite, îi aşteaptă răni nemeritate, în confruntarea cu îngustimea tot mai accentuată a societăţii omeneşti.

*

Actriţa Maria Teişanu s-a născut şi se naşte astăzi, pentru că aşa-i ursirea omului care se iveşte pe lume înzestrat cu har, să se nască mereu şi mereu, să-şi repete cât mai des posibil întâia sa naştere.

*

La mulţi ani, Maria Teişanu, şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!

*

*


Edy Ciornea, bateristul de la Toy Machines

*

Chiar dacă viaţa, cu problemele ei, l-a forţat să se retragă pentru o vreme din muzică, chiar dacă Edward Ciornea a rătăcit, în ultima vreme, prin Europa, într-o încrâncenată căutare de sine, Edy, unul dintre cei trei fondatori ai trupei „Toy Machines”, îmi va fi întotdeauna apropiat de suflet. Şi sper că nu va dura prea mult până când, la o răscruce, va desluşi calea care i se potriveşte şi care să-l răsfeţe cu lumină pe întregul ei parcurs. Iar acea desferecare de căi poate fi chiar cea de astăzi, ziua în care Edward Edy Ciornea împlineşte 27 de ani.

*

*

La mulţi ani, Edy Ciornea, şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!


Inegalabila Violeta Ţăran

*

Mi-i tare drag omul acesta, care există cu adevărat şi care se numeşte Violeta Ţăran. Un om care respectă viaţa, oamenii şi tot ceea ce înseamnă creaţie dumnezeiască şi creaţie omenească şi, tocmai de aceea, îndrăgit şi de Creatorul Ceresc, şi de creatorii care rătăcesc prin vremelnicia pământească.

*

Violeta Ţăran, fost primar al Drăgoieştilor, până la înfiinţarea comunei Berchişeşti, apoi al comunei natale, primar şi al „Naţiunii Poeţilor”, recunoscut şi însuşit ca atare de scriitori din Olanda, Belgia, Israel, Germania, Brazilia, Ucraina, Anglia, Franţa, Italia şi, desigur, din România, are vocaţie de „Meşter Manole”, înfrumuseţându-şi vârstele cu zidiri de şcoli, de atenee populare, de străzi şi de monumente ale memoriei. Violeta Ţăran este un om atât de viu, încât va trăi şi în memoria locurilor, beneficiind de neuitarea de care s-a învrednicit pe deplin prin ştiinţa înnăscută de a exista cu adevărat.

*

La mulţi ani, Violeta, şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!


Gheorghe Senciuc, un slujitor al culturii

Colegul Gheorghe Senciuc, fotografiind, pentru revistele literare din Israel, cu aparatul lui Menachem Falek

Un suflet de om, împătimit necondiţionat de cultură, pe care o slujeşte necondiţionat, ştiindu-i toate rânduielile, este colegul nostru, de la Centrul Cultural „Bucovina”, Gheorghe Senciuc.

*

„Dom’ Jorj”, cum obişnuiesc să-i spun, cu neascunsă afecţiune, se află în concediu de odihnă, dar, cu toate astea, dimineaţă l-am întâlnit „la slujbă”, pentru că noi suntem a doua lui familie, pe care nu o poate ignora, în ziua naşterii lui.

*

Gheorghe Senciuc nu este un creator, dar, cum am mai spus-o, cu prilejul unor manifestări culturale, Gheorghe Senciuc are merite mai mari faţă de spiritualitatea bucovineană decât multe dintre personalităţile gomoase ale zilei de azi.

*

Atitudinea lui faţă de făptuirile culturale este aproape religioasă, un fel de închinare sinceră, directă şi dezermantă. De asta ţin la el şi nu ezit să-mi rostesc respectul pe care i-l port.

*

La mulţi ani, „dom Jorj” Senciuc,

şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!


Ştefi, vocalista de la Fior şi Funk’e Fetish

*

Nu mă aşteptam să întâlnesc, vreodată, la o artistă şi talent, şi inteligenţă, şi cultură, şi delicateţe, şi frumuseţe, toate aceste calităţi bine şi inedit personalizate; până în urmă cu un an şi mai bine, când am cunoscut-o pe tânăra ieşeancă Ştefi M. Ganea şi, împreună cu Mihnea Blidariu, de la „Luna Amară”, şi Andi Drăguşanul, de la „Toy Machines”, am ascultat-o cântând. Cântecul, în interpretare ciudat şi irepetabil timbrată, un timbru de o frumuseţe unică, specială şi de o firească, naturală prospeţime, mi-a arătat cu ochii mugurul acela de fată, care încă nu împlinise 20 de anişori (mâine, joi, 16 noiembrie, însă va face 21!) şi, curios, am provocat-o la dialog, înţelegând, repede, că am şi cu cine şi despre ce discuta.

*

Ştefi M. Ganea a urcat pe scenă cu cântece folk, de ea compuse şi, cel mai des, pe versuri proprii, acompaniată de doi excelenţi chitarişti, deşi ea însăşi este o bună chitaristă. Trupa se numeşte „Fior”, iar evoluţia ei şi a trupei prin festivaluri de folk i-a adus premii şi o anumită notorietate. Din vara acestui an, însă, fără a abandona „Fior”, Ştefi a început să repete cu insolita trupă clujeană „Funk’e Fetish”, care cântă orice, inclusiv jazz şi rock, numai folk nu, iar de curând, ca vocalistă a trupei „Funk’e Fetish”, în care basist e Alexandru „Teiu” Teişanu, de la „Toy Machines”, Ştefi a debutat şi pe prima scenă a unui festival de rock, dar tot în Iaşi, acolo unde debutase şi în folk.

*

Fuck’e Fetish, cu Ştefi, la Iaşi

*

Gata, mă opresc, încetând cu laudele la adresa tinerei artiste, pentru că am încredinţarea că viitorul o va copleşi cu aşa-ceva. Pe merit. Dar am vrut să scriu, astăzi, acest text, prin care s-o asigur pe Ştefi de toată dragostea mea şi să-i urez primul, după cum mi-i obiceiul:

*

*

La mulţi ani, Ştefi M. Ganea, şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!


Pagina 1 din 6212345...102030...Ultima »