BUCOVINA UNIRII CU ŢARA | Dragusanul.ro

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (III)

Ősterreichische Nationalbibliothek: Schützenstand beim Honved Inf. Rgt. Nr. 30, in Rarancze 1916

 

Vasile Torac al lui Gavril, născut în anul 1888, în Torachi, a intrat în armată, cu prilejul mobilizării generale, şi a plecat, apoi, peste scurt timp, pe câmpul de luptă. Începând cu 9 Noiembrie 1914, data ultimei scrisori, lipseşte orice ştire despre dânsul… Se presupune că a murit şi se îndrumează, la cererea soţiei sale Iftimia Tocac a lui Vasile, procedura pentru declararea morţii soţului dispărut”.

 

Iosef Migdalewicz, născut în anul 1881, în Văşcăuţi, a fost înrolat, la 1 August 1914, în Regimentul 24 de Infanterie şi a plecat cu acesta la câmp. În luna Septembrie 1914, se afla pe front, lângă Halici, de unde au şi venit, la 18 Septembrie 1914, cele de pe urmă ştiri despre dânsul, iar camarazi de ai absentului au istorisit că s-a fost năruit un tranşeu peste el. Se presupune că a murit şi se îndrumează, la cererea Rosaliei Migdalewicz, procedura pentru declararea morţii soţului dispărut”.

 

Vasile Bidalach a lui Samuilă din Carapciu pe Ceremuş a fost înrolat, în anul 1914, cu prilejul mobilizării generale, şi a plecat imediat la câmp. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Se presupune că a murit şi se îndrumează, la cererea Paraschivei Bidalach a lui Vasile, procedura pentru declararea morţii soţului dispărut”.

 

Mihai Nicoric a lui Iuon, născut la Repujineţ, în anul 1883, a intrat, în anul 1914, în armată, la Regimentul 24 de Infanterie şi a plecat cu acest regiment în câmp. În luna Octombrie 1914, s-a luptat la Nadvorna cu Ruşii, în care luptă a căzut, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale Maria a lui Mihai Nicoric, procedura pentru adeverirea morţii”.

 

Pavel Alexeiew, născut în anul 1869, în Fântâna Albă, a intrat în armată, cu prilejul mobilizării generale, şi a plecat apoi în război. Pe la finea lui Octombrie 1918, se afla la Belz (Galiţia), unde s-a îmbolnăvit şi să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Petre Alexeiew, procedura pentru adeverirea morţii”.

 

Toader a lui Grigori Hamaliuc, născut în anul 1875, în Molodia, a fost înrolat, la 1 August 1914, în Regimentul 22 Ţintaşi (Schützen) şi a plecat în câmp. În anul 1915, a fost prins de Ruşi, lângă Rădăuţi, şi lipseşte, de atunci, orice ştire despre dânsul. Martori spun că s-a îmbolnăvit în Cestupoli, în guvernământul Kasan, şi că a fost dus la spital. Dată fiind presupunerea morţii celui absent, la cererea Mariei a lui Vasile Straticiuc şi a lui Nicolai a lui Grigori Hamaliuc, se îndrumează procedura pentru declararea morţii”.

 

Grigori a lui George Zahariuc, născut în anul 1872, în Mihuceni, a fost înrolat, la 1 August 1914, în Regimentul 22 de Ţintaşi (Schützen) şi a plecat cu acest regiment în câmp. La începutul anului 1915, dimpreună cu mai mulţi săteni din Mihuceni, s-a luptat lângă Camenca şi fu prins de Ruşi. De atunci, încoace, lipseşte orice ştire despre dânsul şi nici „Crucea Roşă” nu a putut da oareşicare răspuns pozitiv. Presupunându-se că a murit, se îndrumează, la cererea Ilenei a lui Grigori Zahariuc, procedura pentru declararea morţii”.

 

Stefan Serhij din Bahna, născut în anul 1887, a fost înrolat, în anul 1914, în Batalionul 30 de Vânători şi a plecat, cu acest batalion, în câmp. În luna Septembrie a aceluiaşi an, se afla el lângă Pşemisl, de unde a sosit ultima ştire. De atunci nu se mai ştie nemică de dânsul. Pe la începutul lui Octombrie 1914, să-l fi întâlnit consăteni din susnumitul batalion, care să fi luptat 13 zile fără întrerupere. Se presupune că a murit şi se îndrumează, la cererea Frozinei Serhij, procedura pentru declararea morţii” (Monitorul Bucovinei, Fascicula 53, Cernăuţi în 9 August nou 1919, pp. 3-5).

 

Ioan Pagan a lui Miron, născut în anul 1877, în Volcineţ, s-a refugiat în incidentul invaziei ruseşti şi a ajuns în tabăra pentru refugiaţi din Ober-Hollabrun. Acolo să fi murit în luna lui Martie 1917, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Pagan a lui Ioan pentru adeverirea morţii celui dispărut”.

 

Iosif Rach a lui Wenzel, născut în anul 1899, în Cernăuţi, a fost dus de Ruşi, în Octombrie 1917, cu prilejul retragerii lor, dimpreună cu mai mulţi locuitori din Roşa, în Rusia. În localitatea Gogolina s-a îmbolnăvit şi să fi murit în Octombrie 1917, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Wenzel Rach, procedura pentru adeverirea morţii”.

 

Petru Penteleiciuc a lui Ştefan, născut în anul 1888, în Revna, a fost înrolat, cu prilejul mobilizării generale, în Regimentul de Infanterie nr. 95 şi a plecat, apoi, cu acest regiment pe câmpul de luptă. La începutul anului 1915 se afla el în munţii Carpaţi, dimpreună cu mai mulţi locuitori din Revna. După Paştile ortodox românesc din anul 1915, să fi căzut acolo, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ştefan Penteleiciuc, procedura pentru adeverirea morţii”.

 

Ion Lazurca a lui Vasile, născut în anul 1868, în Camenca, a fost înrolat în armată, cu prilejul mobilizării generale, şi a plecat, cu o companie de lucrători, la România, unde s-a îmbolnăvit, în localitatea Gura Haitei, în luna Octombrie 1916. În localitatea aceasta să fi murit, în luna Octombrie 1916, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnichei  Zeleniwski a lui Dumitru, procedura pentru adeverirea morţii” (Monitorul Bucovinei, Fascicula 54, Cernăuţi în 13 August nou 1919, pp. 4 şi 5).


Bucovineni dispăruți pe fronturile Austriei (II)

Pruthbrücke in Czernowitz, 1914

 

Alexandru a lui Alexandru Jutiş, născut, la 1875, în Ostriţa, a fost înrolat în 1914 la oaste (Regimentul 24) şi a plecat la război. În luna Mai 1917, se afla pe frontul italian şi să fi picat la 20 Mai 1917. De atunci nu s-a mai primit nici o ştire despre dânsul. Fiind deci cazul de prezumţie a morţii, se îndrumează, după cererea Veronicei Jutiş, născută Pridie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 24 Iunie 1919”[1].

 

Mihail Tocar a lui Teodor, născut în Camena, la 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat (Regimentul 41) şi, la 23 August, în lupta de la Rarancea, grav rănit. La 24 August 1914 să fi murit într-un spital ambulant din Cernăuţi, după cum confirmă martorii.  Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Catrinei Tocar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 16 Iunie 1919”.

 

Vasile a lui George Ostaficiuc, din Volcineţ, la anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat şi a plecat la război. În timpul din urmă, în anul 1915, el a servit la col. T. S. I. V. grad 6/II, compania 17. În Octombrie 1915, să fi picat la trecerea unui râu. Fiind deci caz de prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Ostaficiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 10 Iunie 1919”.

 

Florea Kificzak a lui Alexandr, 37 ani, din Buda, a fost mobilizat în anul 1914 şi înrolat în Regimentul 22 de glotaşi (militari cu instrucţie sumară, de maximum o lună, folosiţi pentru săparea tranşeelor, cărăuşie etc. – n. n.). A plecat cu un pluton de pionieri la front, în Polonia rusească, şi a luptat între localităţile Nowy şi Stary Koczyn. Acolo ar fi fost lovit de un şrapnel şi să fi murit, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, la cererea soţiei sale Samfira Kificzak, născută Karp, din Buda, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 9 Mai 1919”[2].

 

Ioan Cudzik a lui Vasile, născut la 1885 în Cernăuţi, în 1914 a fost înrolat la oaste (Regimentul 22) şi a plecat la război. De la începutul lui Ianuarie 1918, n-a dat nici o ştire despre dânsul / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 5 iunie 1919”.

 

Josek Kullmann a lui Josef, născut în anul 1890 în Cernăuţi, a fost înrolat, în August 1914, cu prilejul mobilizării generale, în Regimentul 36 de Infanterie Teritorială şi a plecat, apoi, cu regimentul acesta pe câmpul de luptă. Soţia sa a primit ultima ştire de la dânsul cu data de 9 Septembrie 1914. De atunci, încoace, lipseşte orice veste despre dânsul şi soţia sa a primit răspuns de la „Crucea Roşie” că bărbatul ei e dispărut din Septembrie 1914 / la cererea Gertrudei Kullmann / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 5 Iulie 1919”[3].

 

Ştefan Spetko Ostafiu, născut în anul 1893 în Rostochi, a fost înrolat, în anul 1914, în Regimentul 24 de Infanterie şi a plecat, apoi, cu regimentul acesta pe câmpul de luptă. În prinsoarea Ruşilor ajunse, în anul 1917, până la Kiew, unde a lucrat la o fabrică de fier. Acolo a avut un accident nenorocos, în luna lui Octombrie 1917, şi să fi murit, în urma leziunilor îndurate, în aceiaşi lună, după cum confirmă martorii / la cererea Calinei Spetko Stefaniw / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 16 Iunie 1919”.

 

Ilie a lui Gheorghe Struţ, născut în 1878 în Mihalcea, a intrat, în anul 1914, în Regimentul 22 şi cu dânsul s-a dus în câmp. De atunci n-a sosit nici o ştire de la dânsul. În Vinerea Patimilor 1915, să fi picat într-o luptă la Lupinka, în Carpaţi, după cum confirmă camarazii lui / la cererea Domnicei a lui Ilie Struţ / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 3 Iunie 1919”[4].

 

Ioan Rizun a lui Vasile, născut în 1884 în Zămoşti, a fost, în 1914, înrolat la oaste (Regimentul 22 Infanterie) şi a plecat îndată pe câmpul de luptă. Prin Noiembrie 1914, se afla înaintea Ivangorodului, unde să fi murit în aceiaşi lună, după cum confirmă martorii / la cererea Elenei Rizun, născută Neissan / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 24 Iunie 1919”,

 

Dimitrie Hlibka, născut în anul 1887 în Mămăieştii Noi, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat (Regimentul 41 Infanterie) şi a luat parte la luptele în contra Rusiei. De la finea lui August 1914, nu e nici o ştire despre dânsul şi, de atunci, e dispărut / la cererea Mariei lui Dimitrie Hlibka / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 16 Iunie 1919”.

 

George Missikiewicz a lui Anton, născut în 1887 în Mega, în August 1914, cu ocazia mobilizării generale, a fost înrolat (Regimentul 22 Infanterie) şi cu regimentul acesta a plecat în câmp. În Februarie 1915, să fi fost nimerit, prin o puşcătură, mortal şi să fi murit / la cererea Mariei Missikiewicz, născută Tokar / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 3 Iulie 1919”.

 

Ioan Klepacz a lui Vasile a lui Nicolai, născut în 1889 în Lujeni, a fost înrolat, în 1915, la oaste (Regimentul 24 Infanterie) şi a şi a mers, în vara anului acestuia, la frontul italian; la 10 Noiembrie 1915, s-a îmbolnăvit în tranşeu şi a fost dus în casa de marozi din Madrica. Aici să fi murit, la 11 Noiembrie 1915, cupă cum confirmă martorii / la cererea lui Vasile Klepacz a lui Nicolai / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 3 Iulie 1919”.

 

George Ucraineţ a lui Ştefan, din Jucica Nouă, născut în anul 1879, a fost, în anul 1915, deopotrivă cu alţi locuitori din Jucica, deportat în Rusia şi a fost internat în Charcov / la cererea Alexandrei Ucraineţ a lui George / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 9 mai 1919”.

 

Bainski bei Czernowitz, 1914

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 59, Cernăuţi, în 27 August nou 1919, pp. 6 şi 7

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 60, Cernăuţi, în 30 August nou 1919, pp. 5 şi 6

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 58, Cernăuţi, în 23 August nou 1919, pp. 3 şi 4

[4] Monitorul Bucovinei, Fascicula 57, Cernăuţi, în 20 August nou 1919, pp. 3 şi 4


Bucovineni dispăruți pe fronturile Austriei (I)

The Times history of the World War: Soarta a doi spioni

 

Nu avem de unde ști dacă bucovinenii, de toate etniile, dispăruți pe fronturile Austriei au trăit drama finală cu eroism sau cu lașitate, dar cum moartea lor a însemnat pecete pe „soarta țărișoarei noastre, Bucovina”, cred că fiecare în parte merită încredințat memoriei, cu statut de Erou, și nu doar de personaj al actelor juridice, prin care, începând din 1919, se justifica „Dispunerea procedurii pentru stabilirea morții” fiecăruia dintre ei, pentru a legitima moșteniri de proprietăți sau de drepturi. Pornind de la prezumția de eroism, care caracterizează sacrificiul suprem pentru provincia natală, am să copii, într-un fel de centralizator, toate aceste mărturii ale celei mai grele perioade din istoria Bucovinei, cea din anii 1914-1918.

 

Dimitrie Kudrek a lui Ion, născut în 1884, în Ispas, a fost înrolat în 1914, cu ocazia mobilizării generale la oaste, și a plecat în campanie. De atunci lipsește orice știre despre dânsul… Se îndrumează, la cererea soției sale, Vaselena Kudrek, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 27 Iunie 1919”[1].

 

Iacob Cwynarski, preot romano-catolic în Boian, a fost deportat, în 1916, de Ruși, în Rusia, și internat în Perm, ca mulți alți locuitori din Boian. Acolo ar fi murit la 7 Fevruarie 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea lui Dimitrie Lukawiecki, maestru poștal superior, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 24 Aprilie 1919”.

 

Ilie a lui Victor Szuhany, din Boian, a fost deportat, în 1916, de inamic în Rusia și internat, ca și mulți alți locuitori din Boian și Rudnic, în guvernamentul Ecaterinoslav. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea soției sale Elena Szuhany (Șuhan – n. n.), procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 26 Aprilie 1919”.

 

Onufrei Rusnak din Oșechlib, nscut în 1888, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, la Regimentul 9 de Dragoni și a făcut, în regimentul acesta, campania. În toamna anului 1918 s-a îmbolnăvit de gripă şi a venit într-un spital de epidemie din Leov. Acolo ar fi murit la 17 Octombrie 1918, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea soției sale Aliana Rusnak, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 3 Mai 1919”.

 

Leopold a lui Mihail Wilhelm din Boian a fost deportat, la 1916, de inamic în Rusia şi, ca mulţi alţi locuitori din Boian, internat în Astrahan. Acolo ar fi murit în 22 Octombrie 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea lui Mihail Wilhelm, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 3 Mai 1919”.

 

Leonti Fedoreac din Boian a fost deportat, în Martie 1916, cu ocazia invaziei, de Ruşi şi, ca şi mulţi alţi locuitori din localitate, internat la Samara. Acolo ar fi murit, în Martie, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabil decesul, se dispune, la cererea soției sale Nastasia Fedoreac, procedura pentru stabilirea morții celui dispărut / Tribunalul Cernăuți, Secția VIII, în 12 Mai Aprilie 1919”.

 

Le Miroir, 6 august 1916: Refugiaţi bucovineni

 

În alte mărturii, numite „edicte”[2], la fel, se îndruma „procedura pentru adeverirea morţii” – ce termen nefericit!

 

„La propunerea domnului Vasile Cocârla din Costâna, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii lui Nicolai a lui Vasile Cocârla. Domnul Vasile Cocârla susţine că fiul său Nicolai Cocârla a murit, la 1 Octombrie 1918, la Tarnopol / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 10 Iulie 1919”.

 

„La propunerea doamnei Irina Sofian din Comaneşti, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii soţului ei Pantelemon a lui Moisa Sofian. Doamna Irina Sofian susţine că soţul ei Pantelemon Sofian a murit în prinsoarea rusească / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 5 Iulie 1919”.

 

„La propunerea domnului Spiridon Leuştean din Fundul-Moldovei, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii lui Dumitru a lui Jacob Leuştean din Breaza . Domnul Spiridon Leuştean susţine că fratele său Dumitru Leuştean a murit, în anul 1917, la Lemberg / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 16 Iulie 1919”.

 

„La propunerea doamnei Saveta Macovei din Horodnicul de sus, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii soţului ei Nicolai a lui Teodor Macovei. Doamna Saveta Macovei susţine că soţul ei Nicolai Macovei a căzut în anul 1914  / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 18 Iulie 1919”.

 

„Doamna Matrona Climov din Lipoveni susţine că soţul ei Antamon Climov a dispărut în război, pe vremea Paştilor 1915 / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 10 Iulie 1919”.

 

„La propunerea doamnei Agapia Galiş din Dorna-Candrenilor, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii lui Teodor a lui Gheorghe Galiş. Doamna Agapia Galiş susţine că soţul ei Teodor Galiş a murit în prinsoarea rusească / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 10 Iulie 1919”.

 

„La propunerea doamnei Catarina Moisiuc din Frătăuţii noi, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii soţului ei Gavril a lui Lazar Moisiuc. Doamna Catarina Moisiuc susţine că soţul ei Gavril Moisiuc a dispărut, din Mai 1915, în război / Tribunalul Suceava, Secţia I, la 18 Iulie 1919”.

 

Le Miroir, 6 august 1916: Refugiaţi bucovineni

 

În alte numere ale publicaţiei oficiale bucovinene[3], edictele declanşează „îndrumarea procedurii pentru adeverirea morţii”:

 

Catrinei a lui Toader Dârda din Boian a fost, cu ocaziunea retragerii Ruşilor, în 1916, deportată de către aceştia şi dusă la Sosnovca (Sosnowka), unde să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilchei a lui Dumitru Ihnatiuc, procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 20 Iunie 1919”.

 

Daniil Solomiciuc, născut la 1883, în Rostochi, a fost mobilizat, în anul 1914, şi trimis îndată la front. Ultima scrisoare de la el datează încă din 2 Septembrie 1914. După comunicările Crucii Roşii, să fi căzut susnumitul între 22 Septembrie şi 10 Octombrie 1914. Fiind deci caz de prezumţie legală, se îndrumează, la cererea Varvarei Solomiciuc, procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 21 Iunie 1919”.

 

Ioan Ihnatiuc din Boian a fost, cu ocaziunea retragerii Ruşilor, în 1916, deportată de către aceştia şi dusă la Sosnovca (guvernământul Saratov), unde să fi murit, la 28 iulie 1916 după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 20 Iunie 1919”.

 

Domnica Capriciuc din Boian a fost, cu ocaziunea retragerii Ruşilor, în anul 1916, deportată de către aceştia şi dusă la Astrahan. Pe urmă, ajunse în lagărul Sloboda Nicolaiciuc, unde să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Ioan Manoli Tomaskeiw, procedura pentru adeverirea morţii celei dispărute / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 20 Iunie 1919”[4].

 

Metru Holodrega Iacoviv, născut la 1886, în Bila a fost înrolat la oaste, cu prilejul mobilizării generale şi a plecat la război. În timpul din urmă, să fi fost în România (veche), unde să fi murit, în anul 1916, de lungoare. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea Paraschivei Holodrega, născută Verenca, procedura pentru adeverirea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 18 Iunie 1919”.

 

Metru Holodrega Iacoviv, născut la 1886, în Bila a fost înrolat la oaste, cu prilejul mobilizării generale şi a plecat la război. În timpul din urmă, să fi fost în România (veche), unde să fi murit, în anul 1916, de lungoare. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea lui Paraschivei Holodrega, născută Verenca, procedura pentru adeverirea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 18 Iunie 1919”.

 

Metru Olejnyk Ivoniv, născut la 1881, în Bila, a fost înrolat la oaste, cu prilejul mobilizării generale şi a plecat la război. În anul 1916, să fi fost în România (veche) şi apoi la Craiova, unde să se fi îmbolnăvit de lungoare şi să fi murit. Din anul 1916, lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci caz de prezumţie legală a morţii, se îndrumează, la cererea Paraschivei Olejnyk, născută Verenca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 21 Iunie 1919”.

 

Martin a lui Martin Gerber, născut la 1881, în Roşa a fost înrolat, cu prilejul mobilizării generale, în Regimentul 41 Infanterie şi a plecat la război. La 23 August, a luat parte la lupta de lângă Rarancea, unde să fi murit, după cum confirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Elisavetei Gerber, procedura pentru adeverirea morţii celui dispărut / Tribunalul Cernăuţi, Secţia VIII, la 11 Iunie 1919”.

 

Le Miroir, 6 august 1916: Refugiaţi bucovineni

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 74, Cernăuți, în 15 Octomvrie nou 1919, pp. 4-6

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 67, Cernăuți, în 24 Septemvrie nou 1919, pp. 5-7

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 66, Cernăuți, în 18 Septemvrie nou 1919, pp. 4-7

[4] Monitorul Bucovinei, Fascicula 65, Cernăuți, în 13 Septemvrie nou 1919, pp. 6-7


Magistraţi austrieci în Bucovina României Mari

Cernăuţi, 1894

 

1919, septembrie 10: Decretul de confirmare a autorităţilor judecătoreşti. Începând cu 1 septembrie 1919, se confirmă „la autorităţile judecătoreşti din Bucovina, următoarele persoane[1]:

 

La tribunalul Cernăuţi.

 

Dr. Carol Plohn, consilier superior de rangul VI şi cu titlul şi caracterul de consilier aulic.

Mallek Artur, consilier superior cu rangul VI.

Münzer Isidor, consilier superior cu rangul VI.

Wydiniwsky Simion, consilier superior cu rangul VI.

Zukowski Teofil, consilier superior cu rangul VI.

Isopescu Emilian, consilier cu rangul VII.

Ohrländer Lazar, consilier cu rangul VII.

Syrzistie Ferdinand, consilier cu rangul VII.

Dr. Reininger Heinrich, consilier cu rangul VII.

Bartoschek Josif, consilier cu rangul VII.

Dr. Gold Isidor, consilier cu rangul VII.

Feuer Eugen Maximilian, consilier cu rangul VII.

Mamieniecki Kasimir, consilier cu rangul VII.

Dr. Regius Alfons, consilier cu rangul VII.

Dr. Wicentowicz August, consilier cu rangul VII.

Dr. Kohlruss Alfred Artur, consilier cu rangul VII.

Dr. Ebner Benjamin, consilier cu rangul VII.

Meixner Felix Gregor, consilier cu rangul VII.

Breier Nathan, consilier cu rangul VII.

Dr. Chlebik Iosif Stanislaus, consilier cu rangul VII.

Fernbach Nusim, judecător de district cu rangul VIII.

Neuborn Erich, judecător de district cu rangul VIII.

Offner Oscar Eugen, judecător de district cu rangul VIII.

 

Julius Chrzanowski, 1894: Armenisches Wohnhaus in Suceava

 

La tribunalul Suceava.

 

Procopovici Emilian, consilier superior cu rangul VI.

Marin Adolf, consilier cu rangul VII.

Dr. Iwanowicz Victor, consilier cu rangul VII.

Dr. Perthain Hermann, consilier cu rangul VII.

Dr. Bernfeld Edmund, consilier cu rangul VII.

Ludwak Isidor, consilier cu rangul VII.

Migdal Anton Arthur, consilier cu rangul VII.

Gaina Garabet, consilier cu rangul VII.

Kupferberg Abraham Isak, consilier cu rangul VII.

Payersfeld Edmund, consilier cu rangul VII.

Gaube Ioan, judecător de district cu rangul VIII.

 

Biroul de Identificări al Chesturii de Poliţie din Cernăuţi

 

La procuratura Statului de pe lângă tribunalul Cernăuţi.

 

Strohmayer Franz Ludwig, procuror cu rangul VII.

 

La judecătoria Ciudei.

 

Kanel Bruno, judecător de district cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Coţmani.

 

Iosan Oskar, judecător de district cu rangul VIII.

 

La judecătoria Putila.

 

Szylecki Ludwig, judecător de district cu rangul VIII.

Kessler Iulius, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Sadagura.

 

Steiner Abraham, judecător de district cu rangul VIII.

Iakubowicz Kajetan, judecător cu rangul IX.

 

La judecătoria Stăneşti.

 

Markiewicz Valerian, judecător de district cu rangul VIII.

Danczul Vladimir, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Storojineţ.

 

Sbiera Ion, judecător de district cu rangul VIII.

Lichtenfeld Emanoil, judecător de district cu rangul VIII.

 

La judecătoria Văşcăuţi.

 

Aniuc Honorin, judecător de district cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Vijniţa.

 

Fedorowicz Atanasie, judecător de district cu rangul VIII.

Manugiewicz Grigori, judecător de district cu rangul VIII.

Dr. Rabl Iakob, judecător de district cu rangul VIII.

Faustman Teodor, judecător de district cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Zastavna.

 

Smereczynski Vladimir, judecător cu rangul IX.

 

La judecătoria Câmpulung.

 

Kupczenko Eugenie, judecător de district cu rangul VIII.

Dr. Löwy Ludwig, judecător cu rangul IX.

German Otto, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Rădăuţi.

 

Hilsenrad Simeon, judecător de district cu rangul VIII.

Kessler Karl Herman, judecător de district cu rangul VIII.

Antschl Heinrich, judecător de district cu rangul VIII.

Paul Adalbert, judecător de district cu rangul VIII.

Rachut Friedrich, judecător de district cu rangul VIII.

Strominger Solomon, judecător de district cu rangul VIII.

Hopp Waldemar, judecător de district cu rangul VIII.

Markewicz Anton, judecător cu rangul IX.

Tepperberg Bernard Oton Enric, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Seletin.

 

Dr. Katt Erwin, judecător cu rangul IX.

 

La judecătoria Stulpicani.

 

Schmidt Maximilian, judecător de district cu rangul VIII.

 

Rădăuţi, în 1917

 

Tot din 1 septembrie 1919, erau „permutate”, deci transferate, alte „persoane” ale magistraturii bucovinene, şi anume:

 

La tribunalul Cernăuţi.

 

Dr. Bilinski Martin, consilier cu rangul VII, de la tribunalul Suceava.

Dr. Rosenzweig Leon, judecător de district cu rangul VIII, în aceeaşi calitate, de la judecătoria Coţmani.

Iaroszynski Eusebie, judecător de district cu rangul VIII, în aceeaşi calitate, de la judecătoria Coţmani.

Hilsenrad Conrad, judecător de district cu rangul VIII, în aceiaşi calitate, de la judecătoria Siret.

Voloşciuc Vichenti, judecător de district cu rangul VIII, în aceeaşi calitate, de la judecătoria Siret.

Dr. Zallik Sigmund judecător cu rangul IX, în aceeaşi calitate, de la judecătoria Ciudei.

 

 

La tribunalul Suceava.

 

Bensdorf Kasimir, consilier de district cu rangul VII, de la judecătoria Coţmani.

Popovici Cornelie, judecător de district cu rangul VIII, de la judecătoria Solca.

Hausvater Maximilian, judecător de district cu rangul VIII, de la judecătoria Gura-Homorului.

 

 

La procuratura de pe lângă tribunalul Cernăuţi.

 

Dr. Mayer Hans, substitut de procuror cu rangul VIII, de la procuratura Statului de pe lângă tribunalul Suceava.

 

La judecătoria Sadagura.

 

Dr. Rosenzweig Edmund, judecător cu rangul IX, de la judecătoria Vijniţa.

 

 

La judecătoria Siret.

 

Schieber Arnold, judecător de district cu rangul VIII, de la judecătoria Ciudei.

Brucker Maximilian, judecător cu rangul IX, de la judecătoria Ciudei.

 

 

Numiri, începând de la 1 septembrie 1919:

 

La judecătoria Cernăuţi.

 

Iosif Meixner, fost consilier la Curtea de apel din Lemberg, consilier superior cu rangul VI.

Curkowski Iulian, consilier conducător al judecătoriei Sadagura, consilier de tribunal cu rangul VII.

Gaschler Franz, consilier conducător al judecătoriei Vijniţa, consilier de tribunal cu rangul VII.

Iasilkowski Sigmund Kasimir, consilier conducător al judecătoriei Boian, consilier de tribunal cu rangul VII.

Weiss Siegfried Oscar, consilier la judecătoria Vijniţa, consilier de tribunal cu rangul VII.

Förster Sigmund, consilier la judecătoria Storojineţ, consilier de tribunal cu rangul VII.

Piatkiewicz Kazimir, consilier conducător al judecătoriei Seletin, consilier de tribunal cu rangul VII.

Bursztyn Heinrich, consilier de district la Cernăuţi, consilier de tribunal cu rangul VII.

Iacubovici Boldişor George, substitut de procuror la Suceava, consilier de tribunal cu rangul VII.

Dr. Löwner Leo, judecător de district la Cernăuţi, consilier de tribunal cu rangul VII.

Iosefovicz Kajetan, pretor la judecătoria Zastavna, consilier de tribunal cu rangul VII.

Dracinschi Constantin, judecător de district la Cernăuţi, consilier de tribunal cu rangul VII.

Dr. Iwaszko Mihail, pretor la judecătoria Văşcăuţi, judecător de district cu rangul VIII.

Piotrovschi Octavian, judecător la judecătoria Vatra-Dornei, judecător de district cu rangul VIII.

Silion Eugen, judecător la judecătoria din Seletin, judecător de district cu rangul VIII.

Popescu Octavian, judecător la judecătoria Siret, judecător de district cu rangul VIII.

Dr. Cercavski-Ielita Eutimie, judecător la judecătoria Rădăuţi, judecător de district cu rangul VIII.

Dr. Wachtel Leon, judecător volant cu rangul IX, judecător stabilit la Cernăuţi.

Bendas Alfonso, jurist la divizia VIII în Cernăuţi, judecător volant la tribunalul Cernăuţi.

 

 

La tribunalul Suceava.

 

Bendas Alexie, consilier conducător al judecătoriei Stulpicani, consilier de tribunal cu rangul VII.

Frisch Ioan, consilier conducător al judecătoriei Gura-Homorului, consilier de tribunal cu rangul VII.

Samuil Zentner, consilier conducător al judecătoriei Câmpulung, consilier de tribunal cu rangul VII.

Krämer Emil, consilier conducător al judecătoriei Vatra-Dornei, consilier de tribunal cu rangul VII.

Slavic Carot, pretor la Vatra-Dornei, consilier de tribunal cu rangul VII.

Barbier Teoctist, pretor la Solka, consilier de tribunal cu rangul VIII.

Zaharovschi Eusebie, judecător la judecătoria Câmpulung, judecător de district cu rangul VIII.

Saco Christi, judecător la judecătoria Gura-Homorului, judecător de district cu rangul VIII.

Isopescu Aurelian, judecător la tribunalul Suceava, judecător de district cu rangul VIII.

 

 

La procuratura Statului de pe lângă tribunalul Cernăuţi

 

Lazarus Norbert, procuror la Cernăuţi, prim-procuror cu rangul VI.

Balmoşiu Dimitrie, substitut de procuror la Cernăuţi, procuror cu rangul VII.

Dr. Tarnavschi Aurel, judecător la judecătoria Solca, substitut de procuror cu rangul VIII.

 

 

La procuratura Statului de pe lângă tribunalul Suceava

 

Tomovici Olou, procuror la Suceava, procuror conducător cu rangul VIII.

Paczynschi Stanislaus, judecător la judecătoria Ciudei, substitut de procuror cu rangul VIII.

Dr. Ternaveanu Orest, judecător la judecătoria Siret, substitut de procuror cu rangul VIII.

Verenca Valerian, judecător la tribunalul Suceava, substitut de procuror cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Boian

 

Bocancea Epaminonda, judecător de district la judecătoria Rădăuţi, consilier conducător de judecătorie cu rangul VII.

Kotlar Isidor, judecător volant, judecător pe post definitiv cu rangul IX.

 

La judecătoria Ciudei

 

Rei Vasile, judecător de district la judecătoria din Câmpulung, consilier conducător de judecătorie cu rangul VII.

Busch Rudolf, auscultant la tribunalul Suceava, judecător cu rangul IX.

Nestmann Iosif, auscultant la tribunalul Cernăuţi, judecător cu rangul IX.

Dr. Roseblatt Alfred, auscultant la tribunalul Suceava, judecător cu rangul IX.

 

La judecătoria Coţmani

 

Dr. Hostiuc Constantin, judecător la tribunalul Cernăuţi, consilier conducător de judecătorie cu rangul VII.

Dr. Sigmund Bibring, auscultant la tribunalul Cernăuţi, judecător cu rangul IX.

 

La tribunalul Putila

 

Volcinschi Miron, judecător la tribunalul Suceava, pretor cu rangul VIII.

 

La judecătoria Sadagura

 

Hahon Ioan, judecător la judecătoria Stăneşti, pretor cu rangul VIII.

Dr. Rubel Iacob, judecător la judecătoria Zastavna, pretor cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Siret

 

Teleaga George, judecător la judecătoria Câmpulung, pretor cu rangul VIII.

Patraş Apolo, judecător la judecătoria Siret, judecător de district cu rangul VIII.

Biesiadowski Eugen, judecător la judecătoria Siret, judecător de district cu rangul VIII.

Schubert Iosif, auscultant la tribunalul Cernăuţi, judecător cu rangul IX.

Greculessi Wilhelm Peter, auscultant la tribunalul Cernăuţi, judecător cu rangul IX.

 

La judecătoria Stăneşti

 

Flocea Ilie, judecător la judecătoria Solca, pretor cu rangul VIII.

 

La judecătoria Storojineţ

 

Jemna George, judecător la judecătoria Storojineţ, judecător de district cu rangul VIII.

Eipert Peter, judecător la judecătoria Storojineţ, judecător de district cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Văscăuţi

 

Giurumia Vasile, auscultant la tribunalul Cernăuţi, pretor cu rangul VIII.

Dr. Lang Leon, auscultant la tribunalul Cernăuţi, judecător cu rangul IX.

 

La judecătoria Vijniţa

 

Halip Eugenie, pretor la judecătoria Stăneşti, consilier conducător de judecătorie cu rangul VII.

Salner Osvald, auscultant la tribunalul Suceava, judecător cu rangul IX.

Markiewicz Iacob, auscultant la tribunalul Cernăuţ, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Zastavna

 

Ţimpău Mihail, judecător de district la tribunalul Suceava, consilier conducător de judecătorie cu rangul VII.

Drach Friedrich, judecător de district la judecătoria Gura-Homorului, consilier cu rangul VII.

Goldschlag Maximilian, ascultant[2] la tribunalul Suceava, judecător cu rangul IX.

Dr. Kwiatkowski Iosif, ascultant la tribunalul Cernăuţi, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Vatra Dornei

 

Tomaşciuc Victor, judecător de district la tribunalul Cernăuţi, consilier conducător de judecătorie cu rangul VII.

Botuşan Erich, judecător la judecătoria Vatra-Dornei, judecător de district cu rangul VIII.

Forgaci Eugenie, ascultant la tribunalul Suceava, judecător de district cu rangul VIII.

Tomovici Stefan, concepist la guvernul bucovinean, judecător cu rangul VIII.

 

 

La judecătoria Gura-Humorului[3]

 

Sauciuc Nico, ascultant la tribunalul Cernăuţi, pretor cu rangul VIII.

Buzek Norbert, judecător la judecătoria Vijniţa, judecător de district cu rangul VIII.

Malcinski Georgi, ascultant la tribunalul Suceava, judecător cu rangul IX.

 

 

La judecătoria Câmpulung

 

Aurite Octavian, judecător la judecătoria Câmpulung, pretor cu rangul VIII.

Wihard Franz, judecător la judecătoria Zastavna, judecător de district cu rangul VIII.

Cojocariu Dimitrie, ascultant la tribunalul Suceava, judecător de district cu rangul VIII.

Boner Anton Hugo, ascultant la tribunalul Suceava, judecător de district cu rangul IX.

 

 

[1] Monitorul Bucovinei, Anul 1919, Cernăuţi, în 10 Septembrie nou, Fascicula 63, pp. 1-4

[2] În textele anterioare, „ascultant” este trecut „auscultant”, dovadă a cunoaşterii precare a limbii române de către „unioniştii” bucovineni

[3] Scris corect pentru prima dată, anterior menţionându-se „Homorului”


Crâşmele şi crâşmarii Bucovinei României Mari

Ţărani români – Anatole de Demidoff (1813-1870).

 

Numai la asta nu mă aşteptam, adică să existe documente oficiale chiar şi pentru cârciumile, berăriile şi restaurantele din Bucovina, cu numele proprietarilor serioşi, care, prin deciziunea ministerială nr. 1593/1919, semnată, în numele lui Ion Nistor, de Iorgu Toma, erau numiţi în „Comisiunea de apel pentru evaluarea taxei de cărşmărit” pe anul în curs, unul dintre aceştia, Beill Oscar, proprietarul berăriei Siret, chiar în comisiunea centrală. Lui i se alăturau, în binomul umanist preţ-cinzeacă, mari personalităţi unioniste bucovinene, numai bune de onorat cu busturi de către administraţia actuală a judeţului Suceava, precum prefectul i. r. Franz Neumann, consilierul superior de tribunal Teofil Zukowski, avocatul Eusebie Antonovici, inginerul agricol Eugen Motrescu, concepistul de administraţie Ioan Prodaniuc, consilierul de finanţe Leo Neuberger, consilierul de tribunal Dr. Heinrich Reininger, directorul de contabilitate Marian Streit, marele moşier din Carapciu pe Siret Iancu Grigorcea şi inspectorul Longhin Nuţu.

 

Urmărind, uşor amuzat, istoricul acestei nobile profesii a turnatului în păhărele, căreia i-am plătit obolul în tinereţe, aflu nume grele ale industriei petrecăreţe bucovinene, care s-au învrednicit la aprecierea comunitară.

 

În districtul Cernăuţilor, s-au învrednicit la neuitare numele „cârşmarilor” Ignatie Spatariu din Boian, Nicolai Andriciuc din Zadobriuca, Teodor Cudla din Mahala, Ioan Niznic din Cosmin şi Abraham Ausländer din Ceahor, şi tovarăşii lor grijulii cu aleanurile omeneşti, adică, în afară de prefectul districtual, „comisarul superior al gardei financiare” Apolonius Dabrovschi, gerentul comunal din Sadagura Mendel Bardach şi administratorul percepţiei din Cernăuţi Ioan Moszoro.

 

În districtul Gura-Homorului, de toată cinstea prefecturistă se bucurau crâşmarii Alexandru Buburuzan din Mănăstirea Homorului, Vasile Floreşteanu din Valea-Sacă, Hans Ludvar din Gura-Homorului şi Jankel Fleiscer din Corlata, lista decizională fiind completată, în afară de prefect sau de locţiitorul acestuia, cu „superiorul gardei financiare” Josif Prelici, cu administratorul superior al percepţiei i. r. Gheorghe Schönbesch, cu oficialul percepţiei Rudolf Speidl şi cu „comisarul gardei financiare i. r.” Ion Kusniewicz.

 

În districtul Coţmanilor, Ioan Pauliuc, Jossel Pilpel, Gheorghe a lui Vasile Perhinschi şi Samuel Fritz, toţi din Coţmani, disputau între ei gloria renumitelor târguri săptămânale ale nordului Bucovinei, din comisiune făcând parte şi prefectul, dar şi comisarul superior de gardă financiară Gheorghe Drame, inspectorul şcolar districtual Arcadie Vihnean, asistentul de percepţie Samuel Eisenkraft şi controlorul de percepţie Ferdinand Rottenstreich.

 

În districtul Câmpulungului, Vasile Albei Şandru, notat, în alte ştiri ale vremii „Alboi-Şandru”, Anton Rothkögel şi dorneanul Nuchim Bronstein reprezentau autoritatea preţurilor, vegheată creştineşte şi de cantorul Nicolai Balan, care, se vede treaba, era intens interesat de cum se mai vindea „sângele Domnului”. Pe lângă Balan, activau în democratizarea consumului de trascăuri comisarul gărzii financiare Grigori Rusu, secretarul comunal al târgului Ioan Anghel, administratorul de percepţie Iosif Rothkögel şi casierul de la Casa bolnavilor din Câmpulung Victor Cocorean.

 

În districtul Rădăuţilor, cel mai vrednic ţinut de straşnici băutori, la care caută cu admiraţie chiar şi Europa zilei de astăzi, cârciumarii se aflau sub aurele luminoase ale liderilor cu nume, precum Heinrich Voise şi Benjamin Klein, negociatori de preţuri flexibile fiind Carol Neunteufel, comisarul gărzii financiare Ştefan Jamnicki, Hermann Krassler, administratorul de percepţie Hugo Rezniczek şi profesorul Mihai Vicol.

 

În districtul Siret, de bietele aleanuri omeneşti se ocupau Moritz Kugelmass din Siret şi Isidor Oelgeisser din Hliboka, dar comisiunea aduna şi personalităţi celebre, precum Simion Silion, comisarul gărzii financiare Oskar Klonner, administratorul de percepţie Eduard Minialov şi pe Carol Teitler – toţi din Siret, precum şi pe Joachim Voloşciuc din Negostina şi pe Teofil Constantinovici din Poieni.

 

La Storojineţ activau, cu succes, Moses Hausknecht şi Moses Gottlieb, dar şi marele proprietar din Prisăcăreni, Dr. Radu Grigorcea, care avea propriile lui crâşme, comisarul superior al gărzii financiare din Storojineţ Klemens Rudnicki, inginerul Adrian Onciul, administratorul de percepţie Berl Herbst, agronomul Teodor Kozma din Storojineţ şi primarul Pătrăuţilor pe Siret Ilie Stefuriac.

 

Suceava, cu buna ei distribuire zonală, inclusiv prin „otelul” lui Hermann Dermer, avea crâşme cu renume în Iţcanii Noi, cea a lui Rudolf Sauer, şi în Dărmăneşti, pe cea a lui Gheorghi Roşu, dar de democratizarea consumului produsului care dăunează grav sănătăţii, mai ales atunci când lipseşte se ocupau primarul din Bălăceana Mihai Cormoş, comisarul superior al gărzii financiare Wladimir Rycerz, marele moşier din Costâna Dumitru Niculiţa-Popovici, administratorul de percepţie din Suceava Bruno Hasenöhrl şi comerciantul Karl Sternberg.

 

În districtul Văşcăuţilor, alături de cârciumarii Chaim Lifsches şi Abraham Selig Rennert, făceau parte din comisiune administratorul Bogdan Wierzanski, comisarul gărzii financiare Ottokar Wurzer, farmacistul Emil Willner, contabilul Mendel Lifsches, administratorul pe percepţie Gheorghi Vihovici şi comerciantul Schaje Launer.

 

În Vijniţa, cârciumari cu prestigiu erau Mihai Strusiewcz  din Putila şi Alter Drimer din Vijniţa, comisiunea fiind completată cu marele proprietar din Milie Stanislau Bohosiewicz, comisarul superior al gărzii financiare Nicolai Weissmann, inspectorul şcolar Vasile Czechowski, Antschel Dauber şi administratorul de percepţie Adolf Ciolek, toţi din Vijniţa, şi forestierul din Gura-Putilei Edmund Niehrasz.

 

În districtul Zastavna, cârciumarii Süssie Fischer şi Isidor Linker din Zastavna şi Munisch Wacher din Cincău contribuiau la sporirea dragostei pentru România Mare, având de partea lor, în acest avânt fără de asemuire, pe primarul din Cuciurul-Mic Jacov Burda, pe comisarul gărzii financiare Carol Swoboda, pe secretarul districtual Xaver Botuszanski, pe administratorul de percepţie Emil Schneider şi pe primarul din Vasilău Julian Balasinowicz.

 

Ţărani, la han – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

(Monitorul Bucovinei, Fascicula 69, Cernăuţi, în 3 octombrie nou 1919, pp. 1-3).)


Pagina 1 din 212