BUCOVINA – POEŢII POEŢI | Dragusanul.ro - Part 6

Cetățile Ierusalim și Praga ale Națiunii Poeților

Natiunea la Corlata 0

*

Dorința mea mai veche, de a transforma Bucovina în ținutul Națiunii Poeților, pare să capete conturul realității: la Iersusalim și la Praga sunt pe cale să se înființeze două „civitas” (ceea ce înseamnă și cetate, dar și comunitate) ale Națiunii Poeților, capitala rămânând, pentru totdeauna, Corlata, satul acela cu tradiții fabuloase, care și-a consacrat în poezie principala sa sărbătoare anuală. Odată cu înființarea acestor două filiale, mă văd obligat să reactivez reprezentanțele din Olanda, din Belgia, din Germania, din Franța, din Anglia și, eventual, din Italia, regândind festivalul, în parametrii acelorași costuri.

*

Mai întâi, așa cum am convenit cu Menachem Falek, președintele Societății Scriitorilor din Ierusalim, va trebui ca fiecare „civitas” să elaboreze și să propună câte un program, care, luat în discuție, cu ocazia următoarei ediții, să contureze un program unanim convenit și pe care să-l respectăm cu toții. Manifestările se vor desfășura sub forma unei tabere de creație, manuscrisele urmând să fie destinate Fondului Documentar „Bucovina” al Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, iar în locul antologiilor vom tipări, deocamdată, un ziar al festivalului, câte un poem sau câte o pagină despre Bucovina fiind obligatorii. Și nici nu va fi greu de scris; ajunge să-i duci pe poeții străini la Corlata și vor scrie, de bună voie și nesiliți de nimeni, pagini întregi.

*

După recenta colaborare cu Biblioteca „George Coșbuc” din Bistrița, ocazie cu care am pus de-o frăție cu preotul cărturar Ioan Pintea și cu liderul culturii bistrițene Gavril Țărmure, cugetarea unui plan comun, pentru anul viitor, se cam impune de la sine. Așa că discuțiile dintre Corlata, Bistrița, Ierusalim, Praga, Bratislava, Amsterdam, Bruxelles, Duseldorf etc. vor continua până dincolo de cumpăna anilor. Până atunci, doar câteva fotografii, care sugerează că datorez Bucovinei vremii mele mult mai mult.

*

*

NAȚUNEA POEȚILOR LA CORLATA

*

Primirea la Corlata 1

Primirea la Corlata 2

Primirea la Corlata 3

Primirea la Corlata 4

Primirea la Corlata 5

Primirea la Corlata Violeta Taran

Natiunea la Corlata 2

Natiunea la Corlata 3

Natiunea la Corlata 4

Natiunea la Corlata 5

Natiunea la Corlata 6

Natiunea la Corlata 7

Natiunea la Corlata 8

Natiunea la Corlata 10

Natiunea la Corlata 1

*

*

NAȚIUNEA POEȚILOR LA BISTRIȚA

*

Natiunea la Bistrita

Natiunea la Bistrita 2

Natiunea la Bistrita 3

Natiunea la Bistrita 4

Natiunea la Bistrita 5

*

*

NAȚIUNEA POEȚILOR LA VATRA DORNEI

*

Natiunea Vatra Dornei 1

Natiunea la Vatra Dornei 2

*

*

NAȚIUNEA POEȚILOR LA SOLCA

*

Natiunea la Solca

Natiunea la Solca 2

Natiunea la Solca 3

Natiunea la Solca 4

Natiunea la Solca 5

Natiunea la Solca 6

Natiunea la Solca 7

*

*

NAȚIUNEA POEȚILOR LA GURA HUMORULUI

*

Natiunea la Gura Humorului 1

Natiunea la Gura Humorului 2

Natiunea la Gura Humorului 4

Natiunea la Gura Humorului 3

Natiunea la Gura Humorului 5

Natiunea la Gura Humorului 6

*

*

NAȚIUNEA POEȚILOR LA BIBLIOTECA BUCOVINEI

*

Natiunea la Biblioteca Bucovinei 1

Natiunea la Biblioteca Bucovinei 2

 


Mihai Eminescu: Moldova

Eminescu, în 1887

Eminescu, în 1887

(fragment dintr-un poem postum)

*

*

Din lungi cărări de codru, din munți cu vârfu-n nouri

Ieșit-au Dragoș Vodă, îmblânzitor de bouri,

Mulțimea curgătoare s-a fost întors pe vale

Și buciumele sună, și oile-s pe cale;

Nainte merg moșnegii, cu pletele bogate,

Ținând toiege albe în mâinile uscate;

Astfel ieșeau tot rânduri, venind de sub verzi ramuri,

Copii, ciobani de turme, moșnegi, păstori de neamuri,

Și au întins moșia spre răsărit și-amiaz

Pân-unde marea sfarmă de țărm al ei talaz,

Au cucerit cu plugul, cu vârful dragei săbii,

Pân la Cetatea Albă, limanul de corăbii.

*

Sute de ani stătură stăpâni până la Nistru,

Luptând cu Răsăritul, cu cuibul cel sinistru

De unde vin în roiuri în veci renăscătoare

Spurcate lumi și rele, barbarele popoare,

Prin neagră vijelie ce vâjie și bate

Sfărmându-se la graniți de ziduri de cetate.

Stă neclintit Moldova țesând la pânza vremii,

Viteji îi erau fiii și purtătorii stemii

Cei dătători de lege și-așezători de datini,

Lumină din lumină, Mușatini din Mușatini.

 *

(Dacia, Anul I, Nr. 4, 15 iunie 1941)


E. Ar. Zaharia: Poem pentru Betelgeuse

Zaharia 1

*

Privesc mereu aceiaşi vechi pereţi,

aceleaşi lucruri triste şi uitate,

aceleaşi cărţi cu chipuri perimate,

vorbim şi-acum de-aceiaşi vechi poeţi.

*

Dar când mă uit la sânul ce se sbate,

cum râzi de gingaş, câte mă dezveţi,

cum se săgeată-a frunzei ochi şireţi

şi cum mă-ndeamnă-ntruna la păcate

*

Şi când mai văd şi crengile de floare

cum le ridici în părul ca de smoală,

mă copleşesc simţiri îngrozitoare.

*

Şi mă cuprinde febra ca o boală,

iar sufletul asemenea mă doare

că fug nebun şi nu mai vin la şcoală.

 *

(Front literar, Anul II, No. 10-11, 1938, p. 1)


George Putneanu: Poem de dragoste

Putneanu

*

Când ne vom întâlni, frumoasă domniţă putneană,

Zilele vor fi mari ca soarele,

Pe prunduri de aur vor murmura izvoarele

Ca-ntr-un poem din lirica germană.

 *

Te voi găsi gudrună cu părul despletit,

Albă ca petalele de trandafiri,

Cu zâmbetul speranţei pe buze şi-n priviri,

Aşteptând sosirea mirelui dorit

*

Îţi voi privi negrele fântâni

În care odată sufletul s-a rătăcit

Şi te-oi îmbrăţişa sub răsărit

Cu-aceiaşi ochi şi-aceleaşi mâini.

 *

(Front literar, Seria II, Anul III, No. 7-8, decembrie 1938 – ianuarie 1939,  p. 7)


Poeţi bucovineni necunoscuţi: Alexandru Petrino

BOA 2

*

Despre Alexandru Petrino, mare boier bucovinean, nu ştiu mare lucru, deşi s-a numărat printre prietenii şi tovarăşii de nădejde ai lui Alecu Hurmuzachi, în calitate de “ablegatul Sucevei” (în 1869), deci de deputat, în stăruinţele deşteptării naţionale prin cultură.

*

Întâmplător, pe când căutam mărturii despre mitul fals “Arboroasa”, prin lunile noiembrie 1877 – februarie 1878, am dat de un poem, semnat de Alexandru Petrino şi datat în 1875, “Resemnare”, care m-a impresionat şi prin modernitatea discursului liric şi prin încărcătura filosofică remarcabilă. Am cules poemul şi îmi propun ca, mâine, să pornesc în căutarea lui Alexandru Petrino, omul şi poetul, cu speranţa că îi voi găsi versurile risipite aiurea, ca să le aşez acolo unde merită.

*

Iar dacă voi izbuti să desluşesc, în cele din urmă, cărările, Bucovina se va putea mândri cu încă un tezaur de spiritualitate, pentru că Alexandru Petrino, spre deosebire de Dimitrie Petrino, m-a convins, doar cu poemul “Resemnare” că a risipit prin indiferenţa bucovineană o adevărată comoară.

*

*

Resemnare

*

Din primăvara vieţii cules-am flori frumoase

Şi toate-ntr-o ghirlandă curând le-am împletit,

Dar primăvara trece şi nopţile geroase,

Decorul vieţii mele, ghirlanda mi-a pălit.

*

De-atunci mă împresoară tristeţea din păcate

Şi cerul vieţii mele cu jale s-a-mbrăcat;

Pe dânsul nu luceşte o stea ca să-mi arate

Un loc de mântuire, un loc de debarcat.

 *

Deplângeţi a mea soartă, dar cugetând la mine,

Grijiţi să nu vă-nşele un farmec răpitor,

Căci primăvara vieţii, de trece, nu mai vine,

O, inimă zdrobită, grădină fără flori!

 *

(Familia, Anul IV, Nr. 20, 9/21 martie 1878, p. 117)

 


Pagina 6 din 13« Prima...45678...Ultima »