BUCOVINA ÎN POEZIE | Dragusanul.ro - Part 3

Teofil Lianu: La Voroneţ

Prin luminişuri de brădet înalt

Simt veacurile lângă trupul meu

Precum un cruciat pe Dumnezeu

Când şi-a crestat simbolul în bazalt.

*

La rădăcina anilor ascult

Culcat o clipă-n cetină de brad

Cum cântă heruvimii peste vad,

La deal de mănăstire un imn de demult.

*

În leagănul frunzelor tresar,

Cenuşa spadelor îmi stă sub cap.

De taina ceasului nu pot să scap.

Îngenunchez cu faţa la altar.

*

Fiorii liniştii de la izvor

Strâng sufletul în crustă de oţel.

Nu-ncape toată rugăciunea-n el.

Trecutul stă-ntr-o carte în pridvor.

*

            (Revista Bucovinei, nr. 8/1943, pg. 402)


Teofil Lianu: În mănăstirea Suceviţa

În mănăstirea de la Suceviţa,

Precum şi spune-ngălbenita filă,

Domniţa Voevodului Movilă

Spre pomenire şi-a lăsat şuviţa.

*

Şi urma gândurilor de mătasă

Şi-a degetelor albe şi trudite

Rămas-au pe ştergarele-nflorite.

*

Şi-era Domniţa straşnic de frumoasă!

*

(Junimea literară, nr. 1-3/1933, pg. 27).


Teofil Lianu: În Ţara Fagilor

I.

*

Turn înalt, cetate naltă,

Mici creneluri, porţi de fier.

Luna urcă-ncet pe cer

De pe lumea ceealaltă.

*

Somnul din chenar desprinde

Vremuri mari şi chipuri vechi…

Toate sună prin urechi:

Arme, care cu merinde,

*

Tropote de cai în goană,

Suliţi, flamuri, cum stă scris…

Domnul le priveşte-n vis

Şi se-ncruntă din icoană.

*

II.

*

Zile trec şi nici o ştire

Nu s-arată din război.

Psalmi ca fagurii de moi

Doamna murmură-n psaltire.

*

De sub candela uşoară

Pe covorul somnului,

Umbra Maicii Domnului

În odaie se coboară

*

Clopot lin în dungă bate

Sub un vânăt minutar

Şi frunzişul toamnei, rar,

Sună-n crengi singurătate.

*

            (Revista Bucovinei, nr. 2/1942, pg. 41)


George Drumur: Întomnări bucovinene

George Drumur

Au întomnat miresmele în Bucovina

şi cheruvimii Dragomirnei şi gorunii;

fântânile coboară, ocolind colina,

fuioarele de ceaţă-n streşinile prunii…

*

De lângă strune s-au desprins în vagi stihii

tristeţile acelor oameni, de atunci,

alăturea de inimă şi lângă prunci

pe care foamea albă i-a făcut stafii.

*

Lângă tulpini de stele nimeni nu-i la pândă,

toţi arborii au căzut în ceţuri de furtună,

nici coarnele de cerb nu are cin‘ să vândă

şi stau aşa, ca anii; nimeni nu-i adună.

*

În Bucovina totul se întunecă,

dumbrăvile culorilor rodesc încet,

numai Voievodul de la Putna spune că

arzândele dureri au gură de profet…

*

            (Revista Bucovinei, nr. 9-10/1944, pg. 297)


George Voevidca: Bucovina

Zidită toată din aur şi vreamăt,

în milenare stânci şi-a spart izvoare.

În vifor, fier şi sărbătoare-n soare,

ca din străfund de veacuri vuie cheamăt.

*

Restrişti băură mucenicu-i geamăt.

Biserici spun izbânzi nemuritoare.

Pe plaiul ei, ca-n vremi băsmuitoare,

cresc Feţi-Frumoşi din lacrimi şi neteamăt.

*

Latina criţă şi dârzenia Dacă

le-ngemănă, creştină, aci, Lumina.

Sus, Crucea luce cremene posacă.

*

Aduce Crucea gloria, deplina…

Slăvita Ţară-n purpură se-mbracă.

Se-nalţă-n Nord, coroană, Bucovina.

*

            (Revista Bucovinei, nr. 5/1943, pg. 227)


Pagina 3 din 41234