Bucovina: Harta cântecului naţional | Dragusanul.ro - Part 4

Cântecul naţional în Bucovina: Câmpulung

CAMPULUNG

*

La Câmpulung Moldovenesc, cântecul naţional, cu vagi relicve ancestrale, era păstrat de lăutarii Petrea Creţul, Alexa Cherar şi Petrea Merilă, de cantorul bisericesc Toader Dornean, de învăţătorul Simion Prelipcean, cu un „Cântec vechi” („Într-o piatră detunată / Şi-al zăhastrului picior, / Ieste-o stâncă ce-au fost fată / De un mare domnitor. // Acea doamnă ie Dochia, / Zece oi al iei popor, / Ie domnează-n vizunie / Peste turme şi păstori” – deci o variantă prescurtată şi eronată a cântecului cules de T. Robeanu: „A codrilor crăiasă / Şi a zmeilor mireasă / Iese, seara, într-amurg, / Paşte cerbii sus, pe runc, / Ciutele şi caprele / Şi le mulge laptele / Şi-l încheagă în fântână / Să nu iasă altă zână, / Şi îl face mândru caş, / Bolovan de bicaş, / Şi îl pune în părău / Să-l spele apa mereu, / Să-i treacă dorul de zmeu”) şi de mulţi alţi gospodari, pentru a fi încredinţat generaţiilor din ce în ce mai înlănţuit pe clipă şi înstrăinat de moştenirea ancestrală.

*

Nu am fonotecat nici un cântec din Câmpulung Moldovenesc şi nici n-o s-o facem, până nu mă dumiresc ce anume mesaje străvechi se ascund în textele cântecelor din lista de mai jos, cântecul apărând, conform vechilor cărţi religioase, dar şi Psalmului 18 al lui David, în Muntele Soarelui, în care „Dumnezeu şi-a făcut sălaş” (David) sau, cum se zicea în civilizaţia pretotemică a munţilor Carpaţi: Ar Ra Ar AUM (Slujind Soarelui, Slujeşti lui Dumnezeu), valea de lângă Rarău numindu-se, şi astăzi, ArRaArAu (Ararău)!

*

Foaie verde trii maslini – 1442, Petrea Merilă, 1909

Astăz’ îi lăsat de săc – 1446, Iftimia Lojinschi, 1909

Cântec vechiu – 716, Simeon Prelipcean, 1908

Frunzuliţă şi-o lale – 872, Iftima Lojinschi, 1908

Frunzăşoară earbă lată – 883, Rosalia Chioruţ, 1908

Of, inimă, of! – 880, Mariţa Hierar, 1908

Frunză verde lemn uscat – 1443, Petrea Merilă, 1909

Puiculiţa mea – 901, Petrea Creţul, 1908

Pus-am şaua pe doi cai – 885, Toader Dornean, 1908

Foaie verde de-alunică – 840, Toader Dornean, 1908

Frunză verzi am tot cântat – 873, Iftimia Lojinschi, 1908

Tiniereţe haine bune – 871, Iftimia Lojinschi, 1908

Foaie verde earbă mare – 874, Iftimia Lojinschi, 1908

Doină – 839, Toader Dornean, 1908

Frunzuşoară sălcioară – 881, Rosalia Chioruţ, 1908

Foaie verde iarbă mare – 902, Petrea Creţul, 1908

Foaie verde de trii zbanţi – 900, Petrea Creţul, 1908

Frunză verde flori mărunte – 870, Iftimia Lojinschi, 1908

Mândruliţa mea! – 878, Mariţa Hierar, 1908

Foaie verde măr domnesc – 877, Mariţa Hierar, 1908

Hora Câmpulungului – 744, Toader Dornean, 1908

Frunză verde trii masline – 715, Alexa Cherar, 1908

În lume născut – 886, Toader Dornean, 1908

Vine badea! – 1441, Petrea Merilă, 1909

Frunză verde de pe soc – 1449, Iftimia Lojinschi, 1908

Foiliţă romaniţă – 1439, Petrea Merilă, 1909

Foaie verde trii masline – 713, Alexa Cherar, 1908

Frunzuleană şi-un bănuţ – 714, Alexa Cherar, 1908

Turturică întristată – 747, Toader Dornean, 1908


Cântecul naţional în Bucovina: Ciocăneşti

CIOCANESTI

*

Satul Ciocăneşti, sat care a fost o pustietate pe vremea „ciocănarilor” lui Ştefan cel Mare şi care îşi trage numele de la „Ion Ciocan ot Bistriţa”, care, în 31 iulie 1775, îşi disputa moşioara moldovenească de sub Botuşul Mic, în dauna câmpulungeanului Damaschin Hurghiş, a avut şi un melos comunitar cu rădăcini ardeleneşti, minunatul „Zor de ziuă revarsă”, de pildă, cântat de Ilie Moroşan, în 1913, fiind un vestigiu al cunoscutului cântec „Ană, zorile se varsă”, pe care ardelenii l-au retrezit la viaţă.

*

Zor de ziuă revarsă – 1974, Ilie Moroşan, 1913

Puica me cu brâul lat – 1979, Ilie Moroşan, 1913

Foaie verde şi-o lare – 1973, Ilie Moroşan, 1913

Bate-l, Doamne, popa-n sat! – 1987, Ştefan Ţăran, 1913

Foaie verde mintă creaţă – 1976, Ilie Moroşan, 1913

Frunzăşoară şi-un dudău – 1982, Palaghia Mercheş, 1913

Foaie verde trii zmicelie – 1978, Ilie Moroşan, 1913

Leon, Leonaş – 1977, Ilie Moroşan, 1913

Sara bună, mândra me! – 1975, Ilie Moroşan, 1913

Saraca nevasta mea – 1984, Paraschiva Mercheş, 1913


Cântecul naţional în Bucovina: Comăneşti

COMANESTI

*

Doar şapte cântece, câte unul pentru fiecare zi a săptămânii, sugerează memoria spirituală a Comăneştilor, pe care va trebui să o descifrăm, odată şi odată.

*

Doină – 225, Varvara Constantinescu, 1907

Doină – 224, Eleonora Şandru, 1907

Din drăguţ la hinuţ – 221, Ileana Nistranschi, 1907

Of, mămuţă! – 220, Eleonora Şandru, 1907

Dorule, ihaha! – 226, Varvara Constantinescu, 1907

Burueana de leac – 223, Eleonora Pastei, 1907

Măi Nică, măi Nică – 222, Teodor Nistranschi, 1907


Cântecul naţional în Bucovina: Costâna

COSTANA

*

Nicolai Haidău, Saveta Jalbă, Saveta Giuriuc, Victor Romaşcan şi Casandra Rodinciuc înseamnă, pentru Costâna, o identitate deja uitată, pe care va trebui să o redescoperim cântec cu cântec. Pentru că merită.

*

Un joc din Costâna – 48, Victor Romaşcan, 1907

Doina Turcului – 254, Niculai Haidău, 1907

Frunză verde de stejar – 251, Niculai Haidău, 1907

Inimioara mea – 550, Saveta Jalbă, 1908

Tânguire – 47, Victor Romaşcan, 1907

Măi Toadere, măi! – 541, Saveta Giuriuc, 1908

Frunză verde stejărel – 543, Saveta Giuriuc, 1908

Cântec de leagăn – 552, Casandra Rodinciuc, 1908

Colo-n vale-ntr-o grădină – 551, Casandra Rodinciuc, 1908

Of, inima mea! – 553, Casandra Rodinciuc, 1908

Dragă inimioară – 545, Nicolai Haidău, 1908

Busuioc în patru crengi – 549, Saveta Jalbă, 1908

Fa Ileană, fa! – 544, Saveta Giuriuc, 1908

Când bate ceasul – 542, Saveta Giuriuc, 1908

Sus, părinte, sus! – 547, Nicolai Haidău, 1908

Hai să bem, să bem, să bem! – 548, Nicolai Haidău, 1908

Frunză verde de trii fragi – 546, Nicolai Haidău, 1908


Cântecul naţional în Bucovina: Dorna Candreni

DORNA CANDRENI

*

Exponenţială pentru întreaga „ţară” a Dornelor era, pe la 1907-1914, Dorna Candreni, care avea în cântăreţii săteşti Calinic Capră şi Filimon Ursu doi virtuoşi ai cântecului naţional românesc, dispuşi să individualizeze un specific muzical muntenesc, în care „Ciofu Dornenilor” însemna, deja, un simbol zonal.

*

Cântece fonotecate:

*

p221

p252

p268

*

Repertoriul vechi din Dorna Candreni:

*

Încâlcita – 921, Filimon Ursu, 1908

Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu, 1908

Jîdaucuţa – 924, Filimon Ursu, 1908

Fata şi moşneagul – 2008, Carp şi Savin Mezdrea, 1913

Mai la deal de Dorohoi – 1999, Vasile Anchidin, 1913

Cântecul iubitei – 1992, Calinic Capră, 1913

Leliţă Mariţă! – 1988, Calinic Capră, 1913

Durerie. Cântec vechi – 2000, Vasile Anchidin, 1913

Nevasta, bărbatul şi ibovnicul – 1994, Calinic Capră, 1913

Norocul mieu – 1990, Calinic Capră, 1913

Fata bogatului – 2004, Savin Mezdrea, 1913

Fa Ileană! – 2007, Carp şi Savin Mezdrea, 1913

Măi dorulie, măi! – 2008, Carp Mezdrea, 1913

Somn ni-i, măicuţă, somn! – 2003, Carp Mezdrea, 1913

Însuratul şi măritatul – 1991, Calinic Capră, 1913

Decât cu bărbat urât – 2006, Savin şi Carp Mezdrea, 1913

Marina – 1993, Calinic Capră, 1913

Doină – 2001, Vasile Anchidin, 1913

Barbatul bautoriu – 1987, Calinic Capră, 1913

Cârşma şi băutoriul – 1986, Calinic Capră, 1913

Die s-ar facie dialul şes – 2005, Savin Mezdrea, 1913

Lelia mândră – 1996, Calinic Capră, 1913

Fata mamii – 1995, Calinic Capră, 1913

Ciofu Dornenilor – 923, Filimon Ursu, 1908

Popa şi hargatul – 1985, Calinic Capră, 1913


Pagina 4 din 16« Prima...23456...10...Ultima »