Cântecul naţional în Bucovina: Vatra Dornei

În Vatra Dornei, „La vârvuţul muntelui, / Sub poalele ceriului”, târg al câmpulungenilor şi al emigranţilor ardeleni, dar care, lăsând centrul germanilor, evreilor şi polonilor, se retrăseseră în cătunele Agestru, Pietroasa, Roş, Gura Negrii, Moroşeni, Şarul Dornei, Chilia, Mireştea, Băliceni, Georgiţeni, Rusca şi Calineşti, cântecul naţional însemna, în realitate, un fel de suburbie spirituală a Dornei Candrenilor, pe vatra Candrenilor petrecând şi vetrenii, în ceasurile sacre ale identităţii lor, înclusiv printr-o „Hora Dornenilor”, care numai în Candreni se cânta şi juca.

Linuţa – 1056, Pentelei Iugan, 1909

Of, a mea fetiţă! – 1051, Saveta Drajniţ, 1909

Cucuşor pasere blândă – 1053, Pelaghia Iugan, 1909

Cucule pasere blândă – 1058, Teofila Nacu, 1908

Of, inima mea! – 1052, Sofia Ionescu, 1909

Frunză verde grâu mărunt – 1054, Pelaghia Iugan, 1909

Frunză verde măr mustos – 1057, Teofila Nacu, 1909

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 17

Cântecul naţional în Bucovina: Vatra Moldoviţei

Vatră cu robi ţigani şi cu iobagi ardeleni, ruteni şi huţuli ai mănăstirii, încă din 1402, dar populată, în vremea Bucovinei istorice, şi cu rusini, şi cu nemţi, şi cu evrei, Vatra Moldoviţei, un adevărat centru spiritual al zonei, în care poposea, adesea, învăţătorul superior Petrea Dolinschi din Voloca, în postură de violonist, pentru a interpreta bijuterii muzicale româneşti, împreună cu învăţătoarea auxiliară Tinţia Voronca, mai ales cu ocazia „pertractărilor”, adică a petrecerilor organizate după moda nemţească, cu donaţii pentru o cauză umanitară, înseamnă un univers spiritual aparte, de suprapunere a spiritualităţilor urbane şi rurale, dar fără influenţe etnice, în ciuda diversităţii zonei. În Vatra Moldoviţei cântau, aidoma unor ţărance isteţe, şi fetele învăţătorului superior, Cleopatra şi Balaşa Constantinovici, dar cântecele naţionale adevărate aveau exponenţi străluciţi în fluieraşul Ion Nichifor, cu hore care „se cântă şi se joacă”, interpretate vocal de nevasta lui, Paraschiva, şi în Alexandra Buga din Dragoşa, care avea şi un cântec despre haiducul Bujor al lui Ionică Bordeian din Volovăţ, „Colo-n vale, la fântână” („Pe stratul cu floricele / Fetele-nşirau mărgele, / Bujor le cânta de jele”), cei doi vetreni marcând cumpăna veacurilor de acum mai bine de un veac.

Cântece fonotecate:

Repertoriul Vetrei Moldoviţei:

Ţărăneasca – 686, Ion Nichifor, 1908

Câte doi – 684, Ion Nichifor, 1908

Cărăşel – 683, Ion Nichifor, 1908

Tropăita – 689, Ion Nichifor, 1908

Corabasca – 688, Ion Nichifor, 1908

Hora muntenească – 685, Ion Nichifor, 1908

Munteneasca – 690, Ion Nichifor, 1908

Horă veche – 687, Ion Nichifor, 1908

Colo-n vale la fântână – 1922, Alexandra Buga, 1913

Dragă, dragă Mărioară! – 703, Tinţia Voronca, 1908

Frunză verde solzi di peşti – 1919, Alexandra Buga, 1913

Frunză verdi trii aluni – 1925, Alexandra Buga, 1913

Frunză verdi di ovăs – 1927, Alexandra Buga, 1913

Leliţă, leliţă! – 709, Balaşa Constantinovici, 1908

Cântecul ochilor – 697, Paraschiva Nichifor, 1908

Cuculi cu peni murgi – 1920, Alexandru Buga, 1913

Nu-i ca ţara muntenească – 692, Eugenia Ciocan, 1908

Foaie verde pădureţ – 708, Balaşa Constantinovici, 1908

Horă – 711, Cleopatra Constantinovici, 1908

Foaie verde de lobodă – 710, Balaşa Constantinovici, 1908

Puiculiţa mea! – 691, Eugenia Ciocan, 1908

Of, of, of, puiule, of! – 698, Eugenia Ciocan, 1908

Frunză verde de-un agud – 1921, Alexandra Buga, 1913

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 17

Cântecul naţional în Bucovina: Vicovu de Jos

Atestat documentar în 12 martie 1458, „Jicovul”, în ciuda statutului secular de obşte mănăstirească, a vibrat şi vibrează de sfinţenia cântecului naţional românesc, iar formulele totemice ale „poporului lui frunză verde”, cum formula Hasdeu, ascund, la Vicovu de Jos, Vicovu Sofiei Vicoveanca, chiar după acelaşi „foaie verde”, de fiecare dată altă poveste, altă trăire, când ciudoasă, când nostalgică, aidoma unei vibraţii prelungi în timp.

Ce strâgi, Georgi – 1803, Maria Şorodoc, 1912

Dragă, drăguliţă! – 1820, Maria Şorodoc, 1912

Aşa gioacă bătrânii – 1129, Gheorghe Pârghie, 1909

Gura ne vine-a cânta – 1814, Domnica Burlă şi Aglaia Motrescu, 1912

Foaie verde grâu mărunt – 1798, Domnica Burciu, 1912

Duci-m-aş şi n-aş vini – 1811, Aglaia Motrescu şi Ana Schipor, 1912

Haida, haida să giucăm – 1813, Domnica Burlă şi Aglaia Motrescu, 1912

Mândruliţă hăi – 1810, Aglaia Motrescu şi Ana Schipor, 1912

Frunză verde lemn domnesc – 1796, Zenovia Chifan, 1912

Frumos îi câmpu cu flori – 1793, Zenovia Chifan, 1912

Aşa-mi vine câteodată – 1792, Zenovia Chifan, 1912

Colo-n vale-n grădiniţă – 1807, Adolfina Şecs, 1912

Cuculi di pi cetatie – 1817, Eugenia Muntean, 1912

Codrule, frunză subţire – 1815, Domnica Burlă, 1912

Am o puică ca o crucie – 1804, Maria Şorodoc, 1912

La poartă la cireşel – 1816, Eugenia Muntean, 1912

Frunză verde bob năut – 1808, Adolfina Şecs, 1912

Frunză verdi liliacu – 1821, Zenovia Chifan şi Maria Şorodoc, 1912

Mărita-m-aş, mărita – 1805, Maria Şorodoc, 1912

Frunzuliţă strug de vie – 1801, Domnica Burciu, 1912

Cântă cucu, mierla zici – 1794, Zenovia Chifan, 1912

Pe din gios de Orăşie – 1806, Maria Şorodic, 1912

Foaie verde trii frăguţe – 1130, Gheorghe Pârghie, 1909

Frunză verde di-alămâie – 1797, Zenovia Chifan, 1912

La iertăciune – 1819, Maria Şorodoc şi Zenovia Chifan, 1912

Munte, munte, piatră sacă – 1802, Domnica Burciu, 1912

Ştii, bădiţă, cum ziceaiu – 1818, Eugenia Muntean, 1912

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 16

Cântecul naţional în Bucovina: Vicovu de Sus

Un lăutar nedreptăţit, Alexandru al lui Vasile Bujdei, din Vicovu de Sus, născut în anul 1835, dar care, în 1912, încă mai fascina lumea cu cântecele lui (eu mi-l închipui precum pe regretatul bădiţă Vasile Mucea), având în mai tânărul Costea Bogdaniuc, născut în 1880, cu care cânta adesea, un vrednic urmaş, şi el pe nedrept uitat. Că-aşa-i la noi, la români. Printre „zicalele” lui Alexandru Bujdei există şi două hore „Boiereasca”, una dintre acestea fiind preluată, peste o jumătate de veac, de Alexandru Bidirel, sub numele de „Hora Bucovinei”.

Cântecele lui Alexandru Bujdei le avem, în bună parte, fonotecate, dar Vicovul de Sus, împreună cu cel de Jos, cu cele două Horodnice şi două Frătăuţuri, formează un triunghi de sacralilate a cântecului naţional românesc din Bucovina.

Cântece fonotecate:

Repertoriul vechi al Vicovului de Sus:

Tropoţîca – 1847, Alexandru Bujdei, 1912

Ciobanul – 1879, Alexandru Bujdei, 1912

Măi flecăi, întoarceţi hora! – 1867, Alexandru Bujdei, 1912

De-a jocului – 1866, Alexandru Bujdei, 1912

Trampalana – 1878, Alexandru Bujdei, 1912

Zicală de gioc – 1876, Alexandru Bujdei, 1912

Zicală de joc – 1861, Alexandru Bujdei, 1912

Cântec vechiu – 1862, Alexandru Bujdei, 1912

De la Moldova – 1873, Alexandru Bujdei, 1912

Boiereasca – 1863, Alexandru Bujdei, 1912

La iertăciune – 1875, Alexandru Bujdei, 1912

Zicală pentru flecăi – 1865, Alexandru Bujdei, 1912

Zicală la înhorbotat – 1871, Alexandru Bujdei, 1912

La pornire – 1864, Alexandru Bujdei, 1912

Boiereasca – 1849, Alexandru Bujdei, 1912

Vicovancă – 1846, Alexandru Bujdei, 1912

Marş românesc – 1877, Alexandru Bujdei, 1912

Moldoveneasca – 1874, Alexandru Bujdei, 1912

Danţul – 1869, Alexandru Bujdei, 1912

Hora ţărănească – 1848, Alexandru Bujdei, 1912

Hora mândrei – 1872, Alexandru Bujdei, 1912

Hora frumoasă – 1850, Alexandru Bujdei, 1912

Hora mireselor – 1880, Alexandru Bujdei, 1912

Frunză verde de harbuz – 1851, Dochiţa Ursachi, 1912

Iubita mea, floare mândră – 1824, Dochiţa Ursachi, 1912

Ceasul cel di despărţire – 1833, Irina Bălici, 1912

Fă-mă, Doamne, cie mă-i facie! – 1832, Irina Bălici, 1912

Frunză verde de-alămâie – 1839, Irina Bălici, 1912

Măi bădiţă dragă! – 1838, Irina Bălici, 1912

Frunză verde măr pătat – 777, Marina Bob, 1908

Şi-asară, şi-alaltăsară – 1831, Dochiţa Ursachi, 1912

Cenuşăreasa – 1883, Costea Bogdaniuc şi A. Bujdei, 1912

Ştii, bădiţă, cum zîceai – 1855, Irina Bălici, 1912

Vai, lelio fa! – 1881, Costea Bogdaniuc şi A. Bujdei, 1912

Cântă cucu în pădure – 778, Marina Bob, 1908

Amărâta turturică – 1882, Costea Bogdaniuc şi A. Bujdei, 1912

Cuculi cu peni scumpi – 1827, Dochiţa Ursachi, 1912

Femeia muncitoare – 1860, Costea Bogdaniuc, 1912

Mergea popa la pădure – 1845, Costea Bogdaniuc, 1912

Măicuţă, când m-ai născut – 1853, Dochiţa Ursachi, 1912

Leacul femeilor bolnave – 1852, Dochiţa Ursachi, 1912

Sluga – 1857, Irina Bălici, 1912

Băiet tânăr nu iubi! – 1856, Irina Bălici, 1912

Mărită-mă! – 1844, Costea Bogdaniuc, 1912

Nu ştiu undi al meu bginie – 1829, Dochiţa Ursachi, 1912

Nevasta şi barbatu – 1836, Irina Bălici, 1912

Pe sub poată de pădurie – 1826, Dochiţa Ursachi, 1912

Măi bădiţă, măi Tănasă! – 1840, Irina Bălici, 1912

Cucule cu pene multe – 776, Zamfira Schipor, 1908

Frunză verde mătrăgună – 1830, Dochiţa Ursachi, 1912

De-ar şi puşca di tocană – 1828, Dochiţa Ursachi, 1912

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 16

Cântecul naţional în Bucovina: Voitinel

Până a fi cumpărat de Ştefan cel Mare şi dăruit mănăstirii Putna, Voitinel, cu mănăstire sub codru, a avut parte de legendă, fiind vatra armeanului Iaţco, pe care l-a întâlnit Dragoş Vodă, Iaţco din Iţcani fiind, împreună cu Hărman, fiul acelui Iaţco legendar. „De la Straja, mai la vale, / Curge-o apă curgătoare”, iar de acolo curg cântecele, într-o vrajă cum numai peisajul dumnezeiesc al Voitinelului o poate urzi.

Caleapu – 1026, Filip Cârdei, 1909

Luleaua – 1248, Nicolai Vartolomei, 1909

Măi bădiţă-al meu iubit – 1243, Glicheria Scherciuc, 1909

Cântec de nuntă din Voitinel – 1908, Constantin Coroamă, 1913

Dor de neamuri – 1252, Macrina Vartolomei, 1909

Frunză verde mătrăgună – 1249, Nicolai Vartolomei, 1909

Bătrâneasca din Straja – 1255, Vasile Chira, 1909

Of, inimă, of! – 1241, Glicheria Scherciuc, 1909

Trandafir din ceia parte – 1238, Glicheria Scherciuc, 1909

S-o dus cucu-n Rusalim – 1247, Nicolai Vartolomei, 1909

De la Straja, mai în vale – 1240, Ioan Scherciuc, 1909

Ie-ţi, mireasă, zâua bună! – 1251, Macrina Vartolomei, 1909