BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017 | Dragusanul.ro - Part 6

La Vatra Dornei înfloresc salcâmii

Vatra Dornei 2 salcamul garii

*

Pentru că Festivalul „Bucovina Acoustic Park” trebuie înfăţişat în public, încă de la prima ediţie, ca frăţiorul de netăgăduit al Festivalului „Bucovina Rock Castle”, nici un amănunt nu trebuie să ne scape, încă din faza de organizare. Prin urmare, deşi, din ianuarie 2017 şi până acum, am tot bătut drumul Dornelor, de fiecare dată împreună cu Tiberiu Cosovan, am făcut-o, din nou, şi vineri, când, de altfel, urmau să fie semnate şi actele finale de parteneriat, prin care responsabilităţile convenite capătă puteri de angajamente ferme. Nu-i vorbă, strângerea de mână de odinioară cu „leatul meu”, domnul primar Ilie Boncheş, face cât o sută de contracte, fiind noi croiţi din aceeaşi bucată, desprinsă din arborele vieţii, dar nu trebuie să rămână nici urmă de îndoială.

*

Parcând în apropierea gării, un salcâm bătrân, copleşit de floare, pare să simbolizeze frumuseţea vieţii de fiecare zi, ba chiar şi a vremelniciei, din „Grădina Maicii Domnului”, care este, dintotdeauna şi pentru totdeauna, Vatra Dornei. La doi paşi de gară, sub aura ameţitoare a salcâmului înflorit, se află hotelul „Silva”, rezidenţa muzicii acustice din România, în zilele de 7-9 iulie 2017, şi Casa de Cultură „Platon Pardău” – statul major al festivalului, condus de vechea noastră tânără prietenă, Violeta Codorean.

*

Vatra Dornei 1 gara si hotelul Silva

Vatra Dornei 3 gara

Vatra Dornei 4 Casa de Cultura

Vatra Dornei 5 gara

*

Locaţia Festivalului „Bucovina Acoustic Park” este pe malul drept al râuleţului Dorna, sub poala parcului ctitorit, odinioară, de un primar legendar, Vasile Deac, şi de o mulţime de orăşeni nemţi şi evrei, care, de altfel, l-au şi ales primar pe vrednicul ţăran dornean. Un crâmpei de mărturie veche, datorată lui A. D. Xenopol, în care cântecul îşi are locul şi rolul lui, îmi revine în memorie pe neaşteptate: „Cele mai multe petreceri, cari se întâmplă aici, Duminica şi sărbătorile, se fac la cârciume, unde se încinge danţul între cei tineri, pe când cei mai stătuţi se aşază la masă, în jurul paharului. Se bea şi la Dorna, dar cu cumpătare şi nu cu abus…

*

Iată cum petrec ei: vin, Duminica (căci în zilele de lucru nici vorbă nu poate fi de petrecere), din munţi, unde stau toată săptămâna, în orăşelul Dorna şi, după ce şi aici îşi caută de trebi la preot, la primărie sau la dugheni, se opresc, grupuri, grupuri, pe stradă, în toate părţile, şi stau de vorbă, glumind sau spunându-şi veştile ce le-au aflat pe unde au fost. Unii se pun pe băncile ce se află dinaintea magaziilor, alţii intră în ele pentru a târgui cele de trebuinţă la vreo nuntă sau vreun botez ca s-a brodit în timpul săptămânii…

*

La ospăţul pe care l-a dat primarul (Vasile Deac), pentru a-şi serba realegerea lui, stăturăm până la două din noapte şi, cu toate că era vin îndestul, nici un ţăran nu ieşi ameţit. Veselia era, însă, foarte mare. Se jucară diferite danţuri, însoţite de chiuituri caracteristice, cele mai multe glumeţe şi pline de haz. În ele se deosebea, mai ales, un fruntaş din Dorna, Ioan Nacu Odochianu, om ce are peste 140 de vite şi o întindere mare de pădure şi fâneţe.

*

Printre danţuri, lăutarii intonară o doină, pe versul căreia, jalnic şi tărăgănat, hazliul poet potrivea nişte strofe comice, cari contrastau de minune cu melancolia cântecului. Pe întorsătura finală, el întocmi versurile următoare:

*

Căci, zău, banii de pe muncă

Unde pot ei să-mi ajungă?

Iar din cei de pe hoţie

Beau şi-mi mai rămân şi mie!

*

Un râs general izbucni şi însuşi poetul nu şi-l putu stăpâni, când ultimul vers se termină” (A. D. XENOPOL, O călătorie la Dorna, în Bucovina, în Revista Politică, Anul II, nr. 11 / 15 octombrie 1887, pp. 13).

*
Multă apă a mai şerpuit, de atunci, printre malurile Dornei, îmbrăţişând cu oglinda repedei văluriri contururile dinamice ale târguşorului de munte, pe care o sesizase şi „poetul Bucovinei”, Vasile Bumbac: „Vechile trotuare de lemn au dispărut şi avem plăcerea de a păşi pe trotuare de piatră. „Curat ca în Europa”, a exclamat cuconul Ştefanachi. Şi, în adevăr, faptul acesta dă Dornei o poleitură urbană.
*

O novitate atrăgătoare, aş putea zice impozantă, prezintă edificiile cele noi, ridicate în faţa stabilimentelor balneare, cu banii Fondului Religionar. Feeric apare, în cadrele panoramei încântătoare, elegantul salon de cură, cu cafeneaua drăgălaşă şi cu ospătăria seducătoare, apoi pomposul hotel al Fondului… Faţa de către grădină a câştigat imens, prin o mică creaţiune de horticultură, o idee bine realizată a grădinarului Fondului, a domnului Boariu, transilvănean de origine.

*

Muzica cântă, actualmente, de trei ori pe zi. În anul trecut, scăldau valurile ei armonioase auzul nostru numai de două ori. Dimineaţa şi seara, e promenadă, ca înainte, dar la amiază, între orele 11 şi 1, orchestra concertează în pavilionul Falkenhayn, din faţa salonului de cură. Sărmanul Falkenhayn! De mult doarme el, uitat, în cripta familiară a unei capele, în Austria de Jos. Numai în fericita Bucovină numele său trăieşte şi e onorat…

*

Reuniune e în fiecare săptămână, în salonul de cură. Afară de această reuniune, mai e concert, o dată sau de două ori pe săptămână, la Hotelul Comunal. Apoi mai vin unele variaţiuni, care întregesc plăcut lista stereotipă. Astfel, un tânăr virtuos român a dat, nu de mult, un concert (pe vioară) în sala cea mare a Fondului. Altădată, comitetul oaspeţilor a aranjat o petrecere pe Runc.

*

Chiar ieri, comitetul Cabinetului de lectură „Sentinela” a aranjat o mare petrecere populară, tot pe Runc. Petrecerea a avut o reuşită foarte frumoasă. La finea acestei săptămâni, va sosi aici, aşa se speră, muzica militară din Cernăuţi…

*

Familii române sunt foarte puţine, în anul acesta, la Dorna. Voi cita acele pe cari le-am întâlnit la promenadă. Am remarcat, mai întâi, pe venerabilul nostru deputat, Dr. Ioan Ţurcan, cu soţia, apoi pe dl consilier consistorial şi prezident al Societăţii pentru cultură şi literatură, dl Dionis cav. De Bejan, cu familia, pe dl consilier D. Isopescul, dl profesor Cosovici, dl consilier guvernial N. Balmoş, doamnele Adriene Şandru şi Aurora C. Popovici, dl consilier de administraţiune O. Ţurcan, cu familia şi alţii.

*

Dintre străini, notăm pe prezidentul ţării, baronul Bourguignon, cu familia şi cu întregul stat major guvernial (curat ca în anul trecut, înainte de alegerile crâncene; numai Pompe lipseşte), constătător din domnii consilier Balmoş, consilier Kluczenko, consilier Barleon, cu familia, apoi dl consilier aulic Szymonowicz şi alţii. E de notat că şi Candrenii se bucură, în anul acesta, de o frecvenţă mai mare. Acolo petrec dl profesor Cărăuş, dl director C. Mandicevschi, dl inginer Gregor, dl căpitan Hadler” (PATRIA, Anul III, Nr. 306 din 4/16 August 1899, pg. 1).

*

În 1888, la Dorna se prepar băile feruginoase în două institute: în Institutul Fondului religionar ortodox-oriental, care capătă ape minerale din izvorul de băut din sorgintea lui Valter şi a lui Saier, care sunt captate cu lemn şi a căror ape sunt duse la institut în ţevi de brad, şi în Institutul medicului Binder, care e nutrit de fântânile lui Otto şi a Amaliei” (REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 16, 1 septembrie 1888, p. 10).

*

„Vatra, înzestrată cu strade pietruite şi împodobite cu cheiuri, e un mare centru evreiesc, numai evreiesc. Otelul comunal, clădit din banii unui proces câştigat de târgoveţii români, e ţinut de Evrei. Ei au şi băile Dornei, la care vin mai mult Evreii din România şi Bucovina. Ei au birjele care duceau, odată, când nu ajunsese linia până aici, la Iacobeni, ci casele lui de lemn, la Valea Putnei, aşezări mărunte de Munteni. Şi astăzi aceste birje înaintează în Ardeal până la Bistriţa. Drumul se înfundă în munte prin Căndreni şi Poiana Stampei, printre căsuţe, biserici de lemn ale Românilor şi propinaţii evreieşti. Românii şi câte o ceată de Ruteni – cari nu lipsesc nici pe aice – străbat drumul din vale. Ţigani poposesc pe la crâşme. Păduri dese, foarte bine ţinute, te înconjură pe alocurea” (Nicolae Iorga, Neamul românesc în Bucovina, Bucureşti 1905, p. 69).

*
De pe pod, arhitectura vremurilor îmbie la sloboziri de imaginaţie, pentru a sorbi, ca dintr-o cupă, esenţa tămăduitoare a rânduirii vremurilor în vremuri.
*
Vatra Dornei 7
Vatra Dornei 8
Vatra Dornei 9
*

Dincolo de pod, în spatele cazinoului vandalizat şi jefuit, ca şi mormântul lui Ştefan cel Mare de la Putna, de către necuvenitul proprietar ecleziastic, se află, în vecinătatea izvoarelor lui Otto şi al Amaliei, locaţia pentru prima ediţie a Festivalului „Bucovina Acoustic Park”, iar ceva mai sus, la doar câteva sute de paşi, două superbe locuri gratuite de campare, dotate cu duşuri şi grupuri sanitare. În ianuarie, conveniserăm amplasarea scenei în spatele ruinei Cazinoului, dar cum dornenii au folosit, la „Serbările Zăpezii”, un amplasament mai potrivit, optăm şi noi pentru acesta, după ce privim şi fotografiem din diferite unghiuri „de vizionare” şi de scenă.

*

Locatia BAP 4

Locatia BAP 5

Locatia BAP 6

Locatia BAP 1

Locatia BAP 2

Locatia BAP 3

Locatia BAP 7

Locatia BAP 8

Locatia BAP 9

*

Ultima imagine este cea a răscrucii, de lângă scenă, spre cele două locuri de campare gratuită, ingenios amenajate. Cei care vor veni, la Vatra Dornei, special pentru festival, e bine să aducă nişte nuci de acasă, pentru că veveriţele din parc obişnuiesc să iasă în calea drumeţilor, cu nonşalanţă de fete mari, pentru a primi nuci.

*

 În primărie intrăm prin uşa de serviciu, pentru că deja suntem de-ai casei, pentru ca reprezentanţii oraşului să semneze protocolul de colaborare, să-şi asume proiectul şi să primească desluşirile finale despre decursul apropiat al festivalului. Vasile Deac, primarul înveşnicit în memorie, încă mai domină, prin spirit, clădirea de el durată. Pentru că îl ştiu bine, de parcă aş fi trăit şi în vremurile lui, îl salut ca pe un cunoscut pe care îl respect.

*

Primaria Vatra Dornei 1

Primaria Vatra Dornei 0 Vasile Deac

Primaria Vatra Dornei 2 partenerii dorneni

*

Nu mai e mult până ce, mai întâi cu cântece din vremea lui Vasile Deac, inclusiv cu „Câte flori pe Dorna-n sus” şi „Hora dornenilor” – născocite de legendarul lăutar Grigori Vindereu, dar pierdute de generaţiile de până acum, apoi cu muzica şi cu poezia viitorimii, singurul festival acustic din România, „Bucovina Acoustic Park”, se va ivi în contemporaneitatea noastră trândavă, pentru a se dedica numai tinerilor. Tinerilor, indiferent de devremele sau de târziul trupurilor care poartă şi răspândesc tinereţe.

*

AFIS Vatra Dornei final _  BAP


4 în 1, la Vatra Dornei – Parcul Cazinoului

Afis BAP 2017 foto MARE m

*

Pentru că avem obligaţia de a testa preferinţele conjudeţenilor noşti, pentru eventuale înfiinţări de sine stătătoare, dar şi pentru că toate cele patru „rădăcini” de festivaluri posibile ar putea dăinui şi prin perfecţionarea festivalului-test din 7-9 iulie 2017, după lungi şi îndelungate dezbateri, şi în cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, şi în cel al Consiliului Judeţean Suceava, s-a convenit asupra formulei din afişul de mai sus. O formulă, cum am mai spus, menită unei monotorizări a preferinţelor publice, dar şi alernativei de cunoaştere, prin interdependenţă, şi a altor genuri muzicale, decât cele deja aflate în vizorul estetic al preferinţei generaţiilor viitorimii.

*

Noutatea o reprezintă eşantionul „Bucovina Folk”, Mihaela Popescu – Cornel Angelescu, care poate legitima reluarea sau reînfiinţarea festivalului de muzică folk, domeniu în care judeţul Suceava este atât de bine reprezentat. Mihaela Popescu şi Cornel Angelescu vor cânta, separat şi împreună, timp de peste o oră, după o repriză de muzică veche românească, tot de un ceas, susţinută de zicălaşi, seara de 7 iulie 2017 urmând să se încheie cu a doua parte a concertului „Zicălaşii”, în care veţi regăsi şi cele două melodii ale legendarului Grigori Vindereu dedicate şi destinate dornenilor: „Câte flori pe Dorna-n sus” şi „Hora Dornenilor”.


Festivaluri rock, sub protecţia Legii 98

Afis BRC 2017

*

Pentru că se află în continuă ascensiune valorică, Festivalul Bucovina Rock Castle a atras o puzderie de adversităţi invidioase, dar şi o largă simpatie naţională, ba chiar şi europeană, dovadă clară că proiectul pe care l-am întocmit, semnat şi depus spre aprobare, în 12 iunie 2011, a fost inspirat, iclusiv prin tânjirea din primul aliniat: „Fundarea unui mare festival internaţional de rock, Bucovina Rock Castle (Cetatea de Piatră a Bucovinei), care să constituie el însuţi, în câţiva ani, o ţintă turistică a Sucevei, cu răsfrângere asupra Bucovinei” s-a împlinit. Pornisem, atunci, de la o anumită concepţie de spectacol unitar, îmbunătăţită nu doar de la ediţie la ediţie, ci chiar şi de la noapte la noapte. Iar cum eu nu mă prea pricepeam la chestia asta, dar aveam o anumită viziune, am apelat, pentru desluşiri şi implicare totală, în ordine cronologică, la Dodo Popovici, prezentatorul-emblemă, şi la fiul meu, Andi, apoi la Mihnea Blidaru (Luna Amară) şi Lucian Francisc Csibi (Relative) şi, desigur, ba încă şi din start, la Constantin-Emil Ursu, pe care lesne l-am convertit spre rock.

*

De-a lungul a şase ediţii de „Bucovina Rock Castle”, nu m-a interesat decât refuzul de modele consacrate, în favoarea consacrării unui model propriu, care să valorifice la maximum şi potenţialul locaţiei, şi motivarea tinerilor pentru promovarea şi apărarea propriei lor culturi. Am ales şanţul cetăţii, după ce vizitasem, împreună cu Emil Ursu şi măsurând cu pasul fiecare posibilă locaţie interioară, pentru că doar şanţul oferea condiţiile de perspectivă pe care le vizam şi care s-au şi materializat. Lui Almir (Dubioza Kolektiv), care mă întrebase, mai târziu, de ce în şanţ şi nu în cetate, i-am răspuns că străbunii lui numai până în şanţ au ajuns, nu şi în cetate, iar de atunci, pentru că ne înrudeşte spiritul, am rămas prieteni.

*

Dacă ar fi clacat festivalul, toate inutilităţile existenţei ar fi fost fericite, dar parcursul „din ce în ce mai bun” deranjează. În clipa în care festivalul de rock s-ar plafona, l-aş desfiinţa din proprie iniţiativă, numai că festivalul tot creşte, în ciuda alocării, pentru fiecare ediţie, a aceluiaşi buget de avarie, pe care nu l-am gestionat niciodată eu, ci doar m-am străduit să nu-l depăşesc. Negociam la sânge cu trupele româneşti şi străine, iar dacă ajungeam la o înţelegere, acceptam propunerile de premiere pe care le făceau Mihnea, Andi şi Luci, echipa noastră care viziona zeci şi zeci de concerte ale trupelor care îşi exprimau dorinţa de a participa la festival, chiar dacă pe multe dintre ele le ştiau şi din evoluţii scenice comune. Tocmai de asta, line-up-ul de premiere ţinea mereu cont doar de două criterii: concepţia artistică specifică festivalului şi accesibilitatea valorii. Pentru că, din păcate, întregul buget pentru minimum 15 trupe de ediţie a fost, întotdeauna, egal cu bugetul pentru o singură trupă la manifestările politice de peste an cu tentă culturală.

*

După aceleaşi principii, am propus şi proiectul pentru acest an, dar scandalul recent de presă, soldat cu interzicerea, la Suceava, a singurului Concert „Ciprian Porumbescu”, lucrat în România, după 134 de ani de ignorare a operei personajului emblematic al Bucovinei, mi-a atras atenţia, aşa că, deşi sistemul de premiere consacrat însemna, de fapt, respectarea negociată a unor „drepturi de proprietate intelectuală”, achiziţionate prin „reprezentaţii artistice unice” (în rock, totul e unic, şi muzica, şi versurile, şi interpretarea), o să propun actualizarea explicită şi otova a proiectului din perspectiva prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, capitolul III, secţiunea 1, paragraful 7, art. 104, pct. (1), lit. b) şi pct. (2), lit. c), prevederi care le consolidează pe cele ale Legii nr. 8/1996, legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, consolidată şi reactualizată în 2015, art. 1 (1) şi (2), art. 5 (1) şi (2), art. 10 integral, art. 12, art. 13 integral, art. 15, art. 24 (1) şi (2), art. 25 (1) şi (2), art. 95, art. 98 integral, art. 123 (1), art. 138, art. 146 a) şi d), art. 147, inclusiv printr-un contract şi o negociere finală.

*

Din punct de vedere al conceptului artistic „Bucovina Rock Castle”, nimic nu se schimbă, doar că voi avea o prestaţie birocratică în plus de dus în cârcă, şi în acest an, şi în ceilalţi doi care urmează. Dar nu-i bai, pentru că niciodată nu le-am creat probleme celor care administrează bugetul şi nu o s-o fac nici acum, pentru că, şi când există legi care nu îmi sunt pe plac, eu le respect întocmai, chiar dacă le înjur ori de câte ori am ocazia.

*

În 2016, doi pohtitori de brâuri de protopopi şi un trântor buzincurist au încercat blocarea Festivalului „Bucovina Rock Castle”. Nu sunt, încă, semne de atentate neghioabe şi în acest an, aşa că sper că mă voi putea şi eu bucura nestânjenit de muzica generaţiilor viitoare, pe care o voi putea asculta şi la Suceava, prin visul împlinit „Bucovina Rock Castle”, şi la Vatra Dornei, prin visul pe care îl vom contura într-o primă ediţie „Bucovina Acoustic Park”.

*

 Afis BAP 2017 foto MIC


Uli Jon Roth ne-a distribuit afişul

Uli Jon Roth 1

Uli Jon Roth 2

Uli Jon Roth 3

*

Uli Jon Roth, chitaristul de la SCORPIONS, care a reluat, în formulă de trupă, concertul „Tokyo Tapes”, urmând să-l cânte integral, timp de două ore, în încheierea Festivalului „Bucovina Rock Castle”, a distribuit, imediat, cu încântare, pe site-urile lui, afişul nostru, iar chestia asta mă bucură mult. Înseamnă că deja există o afinitate între noi şi el, eu având, de multă, multă, multă vreme, o preţuire respectuoasă pentru Uli Jon, fără să bănui, totuşi, că Andi va izbuti să mi-l aducă în şanţul cetăţii din Suceava, în care, spre sfârşit de august, eu obişnuiesc să ascult, în fiecare an, vreme de vreo trei seri, numai muzică de calitate. Mulţumesc, Uli Jon, mulţumesc, Andi!


Pe site-ul oficial Bucovina Rock Castle

BUCOVINA ROCK CASTLE 2017 schita afis

*

Din motive care mă privesc, pe site-ul meu nu va mai apărea nici o informaţie despre Festivalul „Bucovina Rock Castle”, ediţiile anterioare şi ediţia 2017. Eu nu voi mai posta nici informaţii, nici fotografii, nici filmări video şi, cu stricteţe, nici o informaţie, inclusiv luni, 5 iunie 2017, când vor fi făcute cunoscute componentele actualei ediţii.  Puteţi, deci, afla numele trupelor care vor concerta la Suceava, în acest an, doar de pe site-ul Bucovina Rock Castle (Official).


Pagina 6 din 7« Prima...34567