BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017 | Dragusanul.ro - Part 5

Hingherii jandarmeriei împotriva culturii

BAP 1

*

Jandarmii din Vatra Dornei habar nu au de obligaţiile care le revin în cadrul unei manifestări culturale. Sunt lipsiţi de orice fărâmă de profesionalism, iar mulţi dintre ei şi de responsabilitate. Dovezi: 1). Au refuzat să monteze „obiective” (garduri de protecţie) în faţa scenei, iar când Mihnea Blidariu le-a atras atenţia că, în cazul unui eventual „pogo” (dansul în care tinerii se încontrează umăr în umăr), vreun tânăr ar putea să cadă cu tâmpla într-un cui al stâlpilor scenei şi să-şi piardă viaţa, hingherii i-au replicat: „Bă, e responsabilitatea noastră! Nu ne dai tu nouă ordine…”; 2) Au blocat cu „obiective” spaţiul de aşteptare, destinat artiştilor, iar dacă vreunul dintre artişti punea mâna pe gard, din ţara nimănui, hingherii iute îl puneau la punct: „Băă, ia laba de pe obiectiv!”.

*

Jandarmii din Vatra Dornei, pe lângă faptul că nu au habar şi refuză să ia măsuri normale de prevenţie, sunt răi, brutali ca nişte forţe de ocupaţie intergalactică. Sau poate că nu răutatea îi defineşte, ci obedienţa faţă de şef, un cetăţean nedemn de uniforma pe care o poartă, oricât de compromisă în timp ar fi această uniformă. Pentru că jandarmeria, ca organ veşnic represiv, nu are o tradiţie de luptă glorioasă: ei i-au ucis şi mutilat pe eroii de la Plevna, Griviţa, Smârdan etc., şi încă în două rânduri, 1878-1888 şi, respectiv, 1907. Ei au devastat românismul din sufletele românilor basarabeni, în perioada interbelică. Ei ne-au vânat şi decimat intelectualitatea, sub „gloriosul” titlu de „trupe de securitate”, în perioada comunistă. Nici în deceniile postdecembriste, de când funcţionează sub opresiva lege iliesciană a caftirii populaţiei, jandarmii nu sunt mai breji: comit abuzuri, jignesc oamenii, îi ameninţă, îi provoacă, apoi îi amendează sau îi reţin. Mai ales la Vatra Dornei, paşalâc jandarmeresc al unui individ fără nume, pentru că nu şi-l declină, dar care terorizează urbea de ani buni. Auzisem, dar nu mă interesa. „Cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / Merită să-l poarte, spre ruşinea lor”, spunea Bolintineanu.

*

Sâmbătă seara, pe la orele 23, când „Implant Pentru Refuz” terminaseră montarea şi se pregăteau să cânte, am văzut, la fereala tufelor, un cetăţean în civil, stropşindu-se şi înjurându-l pe primarul oraşului, domnul Ilie Boncheş. Apropiindu-mă, l-am auzit pe civil ordonând: „Opriţi, imediat, spectacolul! Opriţi spectacolul, că vă amendez şi vă arestez!”. M-am prezentat, în calitatea de fondator şi de coordonator al festivalului, fără să ştiu că Mihnea Blidariu, primul co-organizator care a primit ordinul „Stop, festivalul! La noi, niema cultura!”, deja fusese pus să-şi arate buletinul, pe care un pervers în uniformă, fără caschetă, bruneţel şi şmecher l-a fotografiat. Bun, deci Mihnea Blidariu, artistul Mihnea Blidariu, lider al celei mai tari trupe rock din România, va fi amendat, fără să fi comis nici cea mai măruntă încălcare a legii, că aşa vor muşchii nedemnului chiar şi de uniforma compromisă a jandarmeriei. A urmat primarul Ilie Boncheş, căruia îi gâjâia în ureche şeful hingherilor din paşalâcul dornean: „Băă, te amendez, te bag la puşcărie, te distrug, băăă!”. Or fi fost şi vorbe mai grele, dar nu am apucat să le aud.

*

Cum individul în civil, pe care l-am crezut pe cuvânt că e şeful hingherilor (se cunoştea după vocabular), ţinea morţiş să întrerup spectacolul şi să trimit „Implant Pentru Refuz” acasă, la Timişoara, am făcut ceea ce nu am mai făcut vreodată, adică am urcat pe scena unui festival rock, am luat un microfon din stativ, am cerut sunet, apoi m-am adresat celor vreo 800 de oameni care aşteptau concertul, comuncându-le că jandarmeria mă ameninţă cu amendă, dacă nu întrerup spectacolul. Toată lumea a cerut în cor continuarea spectacolului, şi-atunci am hotărât să continuăm, fără să-mi pese de „tradiţiile de luptă” numai împotriva propriului popor ale ălora, care se substituie şi poliţiei locale, ba chiar şi ANAF-ului, în viaţa dorneană de zi cu zi. Pe scenă, ca întemeietor al festivalului, îmi exercitasem un drept constituţional: cel al libertăţii de expresie.

*

Când am coborât de pe scenă, vietatea tufişurilor mă filma. „Aaa, deci ne pozăm unul pe altul!”, am zis eu, scoţând aparatul din buzunar. Fotografia nu mi-a reuşit, pentru că mâna individului mi-a îmbrâncit umărul stâng, modificând cadrul, în favoarea mânii băloase care m-a lovit:

*

Mana

*

Alex Tipa, voluntar la Bucovina Rock Castle, prezent şi la Bucovina Acoustic Park, a vrut să-i strige: „Nu ţi-i ruşine, domnule? Nu vezi că ţi-ar putea fi tată?”, dar nu a mai apucat, pentru că asupra mea s-au năpustit patru jandarmi, înconjurându-mă, dar fără să mă atingă. Gealatul în civil îmi ceru buletinul, care era la hotel. Pentru ce? „Pentru ce ai spus pe scenă! Las’ că te învăţ eu minte! Să vezi ce amendă îţi dau!”. I-am promis că în cinci minute aduc buletinul, dar că amendă nu o să-mi dea, pentru că s-a filmat şi ce am spus eu pe scenă, atunci când am consultat publicul. Şi chiar dacă aş fi spus şi ceva dur, e dreptul meu constituţional de a mă exprima liber. „Te învăţ eu constituţia!” – nu am reţinut şi înjurătura, apoi doi jandarmi m-au flancat, ca să mă „conducă” la hotel. Unul dintre ei, realizând penibilul situaţiei, şi-a găsit altă treabă, iar celălalt, un fost sportiv de performanţă, născut la Fălticeni, cu soţie militar şi cu un băiat care nu are unde face sport de performanţă în Vatra Dornei, tânjeşte după Suceava. Băiatul ăsta merită respect, şi prin cariera lui de caiacist la „Steaua”, şi prin sufletul încă uman şi tânjitor. Mi-a notat datele, apoi, tot sub escortă, m-a dus la scenă. Nimeni nu a întocmit un proces verbal şi nici nu era pentru ce. Aşa că am prins şi eu ultimele cântece ale trupei „Implant Pentru Refuz”, pe care o ador. Desigur că şi ea, trupa, pe mine.

*

IPR 1

*

Îi vedeţi? Sute de tineri au îngenunchiat în faţa unui cântec al lui Octavian Horvath. Din scenă, până hăt, în brazi, numai cuminţenie şi dumnezeire. Splendid tineret are Vatra Dornei. Îşi merită pe deplin un „Bucovina Acoustic Park” cu care să crească generaţie, după generaţie. O sută de tineri voluntari a avut festivalul lor, iar bucuria tinerilor dorneni m-a făcut să refuz tricoul „Bucovina Acoustic Park”: „Violeta – i-am zis celei care a premeditat şi visat acest festival, directorul Casei de Cultură, Violeta Codorean – te rog să-l dai altui tânăr din oraş! Pentru că vreau să ştie fiecare dintre ei că, de câte ori îşi vor pune tricoul, vor îmbrăca şi sufletul meu”. Apoi m-am corectat: „Al nostru. Sufletul nostru, al celor care am izbutit această primă ediţie exemplară.

*

IPR 2

*

A doua zi, tot programul a fost dat peste cap. Am început spectacolele cu o oră mai devreme, suprapunând primul concert peste cel al lui Oigăn, din Salonul Alb. Numai şi numai ca să-i facem pe plac omului tufişurilor, căruia nu am putut să-i zăresc nici o clipă faţa. Vietate prădătoare de vizuină, care evită lumina şi, mai arţăgos decât pe toate, lumina… iluminării prin cultură. Am ascultat două cântece ale fantasticului chitarist Oigăn, am schimbat, din fugă, două vorbe cu Nick Făgădar despre poemele lui din antologia „Poezia care cântă”, care sunt poezie poezie, şi-am dat fuga să o ascult pe Laura, cu Gray Matters. M-am aşezat, ca în fiecare seară, pe paletul pe care era amplasată camera de filmat a Centrului Cultural „Bucovina”, ridicându-mă doar pentru a face poze.

*

Când Gray Matters a încheiat concertul şi urma Toy Machines, am simţit o mână pe umăr. Întorcând privirile, văd un vlăjgan de jandarm, care se prezintă regulamentar, comunicându-mi că are ordin să mă conducă „la domnul comandant”, în hăţişuri, în întuneric. Urma concertul fiului meu (şi ce fericit m-au făcut băieţii de la Toy Machines cu muzica lor acustică!), iar vlăjganul obedienţei faţă de şef insista să mă pun sub escortă. Calm, m-am ridicat şi, întinzând mâinile, i-am zis: „Doar cu cătuşe, domnule! Pentru că eu nu am de ce socializa cu un astfel de terorist al culturii”. Purtătorul de uniformă cu tristă şi condamnabilă tradiţie în istoria noastră m-a privit disperat: „Şi eu ce fac? Ce raportez!”. Am strâns din umeri, şi m-am concentrat pe scenă.

*

Nu ştiam că mi se va mai ivi un prilej de a urca, încă o dată, aproape de microfon. Urma concertul „Luna Amară” şi, cum e şi normal, mă aflam prin preajma scenei, când mi-am auzit numele repetat a strigare. Dornenii, în frunte cu primarul lor, voiau să-mi ofere o plachetă a festivalului, aşa că mi s-a pus şi microfonul în mână. Am spus, în două-trei propoziţii, că jandarmeria a încercat să mă pună sub escortă a doua oară, că aşa vor muşchii ascunsului prin umbre şi prin boscheţi. Mă aşteptam, desigur, şi la o a treia punere sub escortă, dar chestia asta nu s-a mai întâmplat. Omul tenebrelor i s-a ivit în cale doar primarului şi l-a ameninţat: „Să vezi ce amendă îţi dau ţie şi ăluia, care a urcat pe scenă”.

*

Ce să-i ceri unui cetăţean care înţelege ca fiind eveniment nu un act autentic de cultură, ci ocazia de a mai cafti nişte civili şi de a-i ameniţa cu amenzi? Cum ce? Demisia.

*

Luna Amara 1

*


Pregătiri dornene pentru Bucovina Acoustic Park

Pregatiri la Vatra Dornei 13

*

Puține întâmplări mă mai pot uimi pe lumea asta. Printre ele, umplându-mă de duioşie, pregătirile tinerilor dorneni pentru întâmpinarea Festivalului „Bucovina Acoustic Park”, un festival care le aparţine şi de care sunt vrednici în totalitate.

*

Asta îmi şi place mie, în mod deosebit, atunci când lucrez cu tineri: implicarea entuziastă. O implicare care presupune trăiri, năzuinţe şi o responsabilă atenţie faţă de propriul suflet. Mâine, când îi voi întâlni şi când le voi încredinţa tinerilor din Vatra Dornei „Bucovina Acoustic Park”, voi fi fericit. Ca după o altă despovărare. În fond, voi lăsa celor vrednici un ceva care li se cuvine şi pe care l-au aşteptat prea mult.

*

Pregatiri la Vatra Dornei 0

Pregatiri la Vatra Dornei 1

Pregatiri la Vatra Dornei 2

Pregatiri la Vatra Dornei 3

Pregatiri la Vatra Dornei 4

Pregatiri la Vatra Dornei 5

Pregatiri la Vatra Dornei 6

Pregatiri la Vatra Dornei 7

Pregatiri la Vatra Dornei 8

Pregatiri la Vatra Dornei 9

Pregatiri la Vatra Dornei 10

Pregatiri la Vatra Dornei 11

Pregatiri la Vatra Dornei 12

Pregatiri la Vatra Dornei 14

Pregatiri la Vatra Dornei 15

*


Bucovina Acoustic Park, o poartă deschisă

Afis BAP 2017 foto MARE m

*

Din dorinţa de a deschide o poartă spre Transilvania, prin care să se zărească şi să atragă şi nişte meleaguri fantastice, dar şi o stare culturală cu nimic mai prejos decât cele ardeleneşti, am ales Vatra Dornei, la sugestia Violetei Codorean, drept reper pe calea muzicii vii, înspre Suceava festivalului „Bucovina Rock Castle”, care, în acest an va fi de o splendoare pe care încă nu v-o puteţi imagina.

*

La Vatra Dornei, cu această primă ediţie-pilot, care va începe vineri, 7 iulie 2017, la orele 18,30 în Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău” (unde se va lansa, şi în 7, şi în 8, şi în 9 iulie, prima antologie de poezie rock din lume, „Poezia care cântă”, în prezenţa… cu cântece a unora dintre cantautori) şi, la orele 20, în Parcul Cazinoului (dacă va ploua, într-o seară, ne vom muta în sala mare a Casei de Cultură, dar nu va ploua!), încercăm să descifrăm nu doar gusturile, ci şi nevoile culturale reale ale tinerelor generaţii, pentru a ne face datoria faţă de viitorime cât mai deplin posibil. Pentru că, în opinia mea, Tricolorul nu e o insignă care se poartă la rever, ci o trăire profundă şi, în egală măsură, ostenitoare şi revigorantă.

*

Afis BAP 2017 POEZIA CARE CANTA m

*

Locuri de campare gratuite şi bine echipate (două, în Parcul Cazinoului), acces gratuit la spectacole, acţiuni diverse organizate de dorneni (inclusiv plimbări cu caiace pe râul Dorna), întâlniri cu artişti şi muzică de calitate, într-o concepţie de spectacole care vizează tămăduirea frumosului din sufletul fiecărui iubitor de arte. O gură de rai pământesc, numită Vatra Dornei, în care trei zile de viaţă şi de împărtăşiri întru cântec pot valora cât o eternitate.


Promotorii Bucovina Acoustic Park 2017

Afis BAP 2017 foto MARE m

AUD-20170627-WA0000

*

Există oameni care trăiesc vibrant săptămâna care ne-a mai rămas până la deschiderea primei ediţii a Festivalului „Bucovina Acoustic Park”. Inclusiv artiştii, care vor urca pe scenă pentru a întemeia un nou festival pe pământul Bucovinei. Şi tare îmi mai place mie să percep emoţiile acestea care înfrumuseţează vara, indiferent de unde vin.

*

Violeta Codorean, directorul Casei de Cultură „Platon Pardău”, îmi scrie: „Acesta este spotul care se aude, deja, în toată Ţara Dornelor, dar şi pe „Radio Top”, în Suceava, şi este realizat de „Orion Media”. Un alt spot audio se emite pe „Radio Impact”, pe toată zona Moldovei„. Nici o surpriză: Radio Top, Radio Impact şi Orion Media au fost, în anii din urmă, şi singurii adevăraţi promotori audio-video ai festivalului „Bucovina Rock Castle” – în rest, doar media naţională, care are o slăbiciune pentru chestiile de acest gen.

*

BANER BAP

*

Din partea iubitorilor de muzică bună, conform unui concurs organizat pe site-ul oficial „Bucovina Acoustic Park”, de Lucian Francisc Csibi, de la „Relative”, promotorii cei mai eficienţi ai festivalului (le-am pregătit legitimaţii, cărţi cu „poezia care cântă” şi le-am rezervat locuri la concertele Oigăn şi Vali Rauca) sunt:

*

1. Cristina Chirilus, Suceava
2. Denisa Lazurca, Suceava
3. Nicoleta Poschin, Câmpulung
4. Adişoara Sfâca, Vatra Dornei
5. Dianna Sutea, Cluj-Napoca
6. Shobu Alex, Cluj-Napoca
7. Geo Jucan, Vatra Dornei
8. Delia Ivanuta, Vatra Dornei
9. Roxana Mezdria, Vatra Dornei
10. Andrei Baciu, Măgurele – Prahova
11. Ioana Lavinia, Vatra Dornei
12. Raluca Mutu, Cluj-Napoca
13. Ovidiu Venin, Frasin
14. Bianca Bodnar, Suceava
15. Teodora Bîcu, Putna
16. Iuliana Ramona, Vatra Dorne

17. Ciobanu George, Târgu Frumos, Iaşi
18. Stefan Munteanu, Bârlad
19. Adela Sulea, Vatra Dornei
20. Covaliu Veronica, Vatra Dornei
21. Lavinia Gim, Vatra Dornei
22. Ovidiu Grigoras, Suceava


La Vatra Dornei înfloresc salcâmii

Vatra Dornei 2 salcamul garii

*

Pentru că Festivalul „Bucovina Acoustic Park” trebuie înfăţişat în public, încă de la prima ediţie, ca frăţiorul de netăgăduit al Festivalului „Bucovina Rock Castle”, nici un amănunt nu trebuie să ne scape, încă din faza de organizare. Prin urmare, deşi, din ianuarie 2017 şi până acum, am tot bătut drumul Dornelor, de fiecare dată împreună cu Tiberiu Cosovan, am făcut-o, din nou, şi vineri, când, de altfel, urmau să fie semnate şi actele finale de parteneriat, prin care responsabilităţile convenite capătă puteri de angajamente ferme. Nu-i vorbă, strângerea de mână de odinioară cu „leatul meu”, domnul primar Ilie Boncheş, face cât o sută de contracte, fiind noi croiţi din aceeaşi bucată, desprinsă din arborele vieţii, dar nu trebuie să rămână nici urmă de îndoială.

*

Parcând în apropierea gării, un salcâm bătrân, copleşit de floare, pare să simbolizeze frumuseţea vieţii de fiecare zi, ba chiar şi a vremelniciei, din „Grădina Maicii Domnului”, care este, dintotdeauna şi pentru totdeauna, Vatra Dornei. La doi paşi de gară, sub aura ameţitoare a salcâmului înflorit, se află hotelul „Silva”, rezidenţa muzicii acustice din România, în zilele de 7-9 iulie 2017, şi Casa de Cultură „Platon Pardău” – statul major al festivalului, condus de vechea noastră tânără prietenă, Violeta Codorean.

*

Vatra Dornei 1 gara si hotelul Silva

Vatra Dornei 3 gara

Vatra Dornei 4 Casa de Cultura

Vatra Dornei 5 gara

*

Locaţia Festivalului „Bucovina Acoustic Park” este pe malul drept al râuleţului Dorna, sub poala parcului ctitorit, odinioară, de un primar legendar, Vasile Deac, şi de o mulţime de orăşeni nemţi şi evrei, care, de altfel, l-au şi ales primar pe vrednicul ţăran dornean. Un crâmpei de mărturie veche, datorată lui A. D. Xenopol, în care cântecul îşi are locul şi rolul lui, îmi revine în memorie pe neaşteptate: „Cele mai multe petreceri, cari se întâmplă aici, Duminica şi sărbătorile, se fac la cârciume, unde se încinge danţul între cei tineri, pe când cei mai stătuţi se aşază la masă, în jurul paharului. Se bea şi la Dorna, dar cu cumpătare şi nu cu abus…

*

Iată cum petrec ei: vin, Duminica (căci în zilele de lucru nici vorbă nu poate fi de petrecere), din munţi, unde stau toată săptămâna, în orăşelul Dorna şi, după ce şi aici îşi caută de trebi la preot, la primărie sau la dugheni, se opresc, grupuri, grupuri, pe stradă, în toate părţile, şi stau de vorbă, glumind sau spunându-şi veştile ce le-au aflat pe unde au fost. Unii se pun pe băncile ce se află dinaintea magaziilor, alţii intră în ele pentru a târgui cele de trebuinţă la vreo nuntă sau vreun botez ca s-a brodit în timpul săptămânii…

*

La ospăţul pe care l-a dat primarul (Vasile Deac), pentru a-şi serba realegerea lui, stăturăm până la două din noapte şi, cu toate că era vin îndestul, nici un ţăran nu ieşi ameţit. Veselia era, însă, foarte mare. Se jucară diferite danţuri, însoţite de chiuituri caracteristice, cele mai multe glumeţe şi pline de haz. În ele se deosebea, mai ales, un fruntaş din Dorna, Ioan Nacu Odochianu, om ce are peste 140 de vite şi o întindere mare de pădure şi fâneţe.

*

Printre danţuri, lăutarii intonară o doină, pe versul căreia, jalnic şi tărăgănat, hazliul poet potrivea nişte strofe comice, cari contrastau de minune cu melancolia cântecului. Pe întorsătura finală, el întocmi versurile următoare:

*

Căci, zău, banii de pe muncă

Unde pot ei să-mi ajungă?

Iar din cei de pe hoţie

Beau şi-mi mai rămân şi mie!

*

Un râs general izbucni şi însuşi poetul nu şi-l putu stăpâni, când ultimul vers se termină” (A. D. XENOPOL, O călătorie la Dorna, în Bucovina, în Revista Politică, Anul II, nr. 11 / 15 octombrie 1887, pp. 13).

*
Multă apă a mai şerpuit, de atunci, printre malurile Dornei, îmbrăţişând cu oglinda repedei văluriri contururile dinamice ale târguşorului de munte, pe care o sesizase şi „poetul Bucovinei”, Vasile Bumbac: „Vechile trotuare de lemn au dispărut şi avem plăcerea de a păşi pe trotuare de piatră. „Curat ca în Europa”, a exclamat cuconul Ştefanachi. Şi, în adevăr, faptul acesta dă Dornei o poleitură urbană.
*

O novitate atrăgătoare, aş putea zice impozantă, prezintă edificiile cele noi, ridicate în faţa stabilimentelor balneare, cu banii Fondului Religionar. Feeric apare, în cadrele panoramei încântătoare, elegantul salon de cură, cu cafeneaua drăgălaşă şi cu ospătăria seducătoare, apoi pomposul hotel al Fondului… Faţa de către grădină a câştigat imens, prin o mică creaţiune de horticultură, o idee bine realizată a grădinarului Fondului, a domnului Boariu, transilvănean de origine.

*

Muzica cântă, actualmente, de trei ori pe zi. În anul trecut, scăldau valurile ei armonioase auzul nostru numai de două ori. Dimineaţa şi seara, e promenadă, ca înainte, dar la amiază, între orele 11 şi 1, orchestra concertează în pavilionul Falkenhayn, din faţa salonului de cură. Sărmanul Falkenhayn! De mult doarme el, uitat, în cripta familiară a unei capele, în Austria de Jos. Numai în fericita Bucovină numele său trăieşte şi e onorat…

*

Reuniune e în fiecare săptămână, în salonul de cură. Afară de această reuniune, mai e concert, o dată sau de două ori pe săptămână, la Hotelul Comunal. Apoi mai vin unele variaţiuni, care întregesc plăcut lista stereotipă. Astfel, un tânăr virtuos român a dat, nu de mult, un concert (pe vioară) în sala cea mare a Fondului. Altădată, comitetul oaspeţilor a aranjat o petrecere pe Runc.

*

Chiar ieri, comitetul Cabinetului de lectură „Sentinela” a aranjat o mare petrecere populară, tot pe Runc. Petrecerea a avut o reuşită foarte frumoasă. La finea acestei săptămâni, va sosi aici, aşa se speră, muzica militară din Cernăuţi…

*

Familii române sunt foarte puţine, în anul acesta, la Dorna. Voi cita acele pe cari le-am întâlnit la promenadă. Am remarcat, mai întâi, pe venerabilul nostru deputat, Dr. Ioan Ţurcan, cu soţia, apoi pe dl consilier consistorial şi prezident al Societăţii pentru cultură şi literatură, dl Dionis cav. De Bejan, cu familia, pe dl consilier D. Isopescul, dl profesor Cosovici, dl consilier guvernial N. Balmoş, doamnele Adriene Şandru şi Aurora C. Popovici, dl consilier de administraţiune O. Ţurcan, cu familia şi alţii.

*

Dintre străini, notăm pe prezidentul ţării, baronul Bourguignon, cu familia şi cu întregul stat major guvernial (curat ca în anul trecut, înainte de alegerile crâncene; numai Pompe lipseşte), constătător din domnii consilier Balmoş, consilier Kluczenko, consilier Barleon, cu familia, apoi dl consilier aulic Szymonowicz şi alţii. E de notat că şi Candrenii se bucură, în anul acesta, de o frecvenţă mai mare. Acolo petrec dl profesor Cărăuş, dl director C. Mandicevschi, dl inginer Gregor, dl căpitan Hadler” (PATRIA, Anul III, Nr. 306 din 4/16 August 1899, pg. 1).

*

În 1888, la Dorna se prepar băile feruginoase în două institute: în Institutul Fondului religionar ortodox-oriental, care capătă ape minerale din izvorul de băut din sorgintea lui Valter şi a lui Saier, care sunt captate cu lemn şi a căror ape sunt duse la institut în ţevi de brad, şi în Institutul medicului Binder, care e nutrit de fântânile lui Otto şi a Amaliei” (REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 16, 1 septembrie 1888, p. 10).

*

„Vatra, înzestrată cu strade pietruite şi împodobite cu cheiuri, e un mare centru evreiesc, numai evreiesc. Otelul comunal, clădit din banii unui proces câştigat de târgoveţii români, e ţinut de Evrei. Ei au şi băile Dornei, la care vin mai mult Evreii din România şi Bucovina. Ei au birjele care duceau, odată, când nu ajunsese linia până aici, la Iacobeni, ci casele lui de lemn, la Valea Putnei, aşezări mărunte de Munteni. Şi astăzi aceste birje înaintează în Ardeal până la Bistriţa. Drumul se înfundă în munte prin Căndreni şi Poiana Stampei, printre căsuţe, biserici de lemn ale Românilor şi propinaţii evreieşti. Românii şi câte o ceată de Ruteni – cari nu lipsesc nici pe aice – străbat drumul din vale. Ţigani poposesc pe la crâşme. Păduri dese, foarte bine ţinute, te înconjură pe alocurea” (Nicolae Iorga, Neamul românesc în Bucovina, Bucureşti 1905, p. 69).

*
De pe pod, arhitectura vremurilor îmbie la sloboziri de imaginaţie, pentru a sorbi, ca dintr-o cupă, esenţa tămăduitoare a rânduirii vremurilor în vremuri.
*
Vatra Dornei 7
Vatra Dornei 8
Vatra Dornei 9
*

Dincolo de pod, în spatele cazinoului vandalizat şi jefuit, ca şi mormântul lui Ştefan cel Mare de la Putna, de către necuvenitul proprietar ecleziastic, se află, în vecinătatea izvoarelor lui Otto şi al Amaliei, locaţia pentru prima ediţie a Festivalului „Bucovina Acoustic Park”, iar ceva mai sus, la doar câteva sute de paşi, două superbe locuri gratuite de campare, dotate cu duşuri şi grupuri sanitare. În ianuarie, conveniserăm amplasarea scenei în spatele ruinei Cazinoului, dar cum dornenii au folosit, la „Serbările Zăpezii”, un amplasament mai potrivit, optăm şi noi pentru acesta, după ce privim şi fotografiem din diferite unghiuri „de vizionare” şi de scenă.

*

Locatia BAP 4

Locatia BAP 5

Locatia BAP 6

Locatia BAP 1

Locatia BAP 2

Locatia BAP 3

Locatia BAP 7

Locatia BAP 8

Locatia BAP 9

*

Ultima imagine este cea a răscrucii, de lângă scenă, spre cele două locuri de campare gratuită, ingenios amenajate. Cei care vor veni, la Vatra Dornei, special pentru festival, e bine să aducă nişte nuci de acasă, pentru că veveriţele din parc obişnuiesc să iasă în calea drumeţilor, cu nonşalanţă de fete mari, pentru a primi nuci.

*

 În primărie intrăm prin uşa de serviciu, pentru că deja suntem de-ai casei, pentru ca reprezentanţii oraşului să semneze protocolul de colaborare, să-şi asume proiectul şi să primească desluşirile finale despre decursul apropiat al festivalului. Vasile Deac, primarul înveşnicit în memorie, încă mai domină, prin spirit, clădirea de el durată. Pentru că îl ştiu bine, de parcă aş fi trăit şi în vremurile lui, îl salut ca pe un cunoscut pe care îl respect.

*

Primaria Vatra Dornei 1

Primaria Vatra Dornei 0 Vasile Deac

Primaria Vatra Dornei 2 partenerii dorneni

*

Nu mai e mult până ce, mai întâi cu cântece din vremea lui Vasile Deac, inclusiv cu „Câte flori pe Dorna-n sus” şi „Hora dornenilor” – născocite de legendarul lăutar Grigori Vindereu, dar pierdute de generaţiile de până acum, apoi cu muzica şi cu poezia viitorimii, singurul festival acustic din România, „Bucovina Acoustic Park”, se va ivi în contemporaneitatea noastră trândavă, pentru a se dedica numai tinerilor. Tinerilor, indiferent de devremele sau de târziul trupurilor care poartă şi răspândesc tinereţe.

*

AFIS Vatra Dornei final _  BAP


Pagina 5 din 7« Prima...34567