ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI | Dragusanul.ro - Part 79

T. Robeanu şi „noaptea veşnicei uitări”

T. Robeanu desen de Radu Bercea

T. Robeanu – desen de Radu Bercea

*

Dacă tot am avut norocul să găsesc, după două decenii de căutare, singura carte de poezie a egalului lui Eminescu în epocă, T. Robeanu, carte îngrijită şi publicată de ardeleanul Şt. O Iosif, am început să lucrez şi o ediţie bucovineană, pe structura cărţii vechi, dar cu plusurile care mi-au tot ieşit în cale, de-a lungul vremii. Cred că, deşi nu pun preţ pe genul ăsta, o să fac o ediţie critică T. Robeanu, în sfioasa-mi tentativă de a-l slobozi din „noaptea veşnicei uitări”, pe care, de altfel, o conştientizase cu rece luciditate.

*

Zilnic (prietenii au acces în intimitatea muncii mele de zi cu zi), o să vă pun la dispoziţie câte cinci poeme , în ordinea stabilită de Şt. O. Iosif, apoi pe cele din colecţia proprie, în final urmând să apelez la referirile durabile despre bornele care marchează calea spiritualităţii bucovinene (T. Robeanu – Vasile Gherasim – Mircea Streinul). Tare mi-aş dori să-l cunoaşteţi, să-l înţelegeţi şi să-l preţuiţi pe poetul acesta tulburător, faţă de care avem atâtea datorii de împlinit.

*

*

Finis

*

 Fără veste, fără nume, am să ies din lumea lor,

Nici un ochi de-azur n-a plânge, nu s-a stinge nici o stea,

Numai poate-un glas de clopot va-ncerca o tânguire

Şi un dascăl sur şi gârbov va rosti un Tatăl-nostru.

*

Lângă tine ei m-or pune, o, iubit şi palid tată!,

Mut zaci tu, şi rece-i fruntea şi închis e ochiul sfânt,

Ce-n jeliri fără cuvinte mă vedea de lacrimi plin,

Rătăcit în labirinturi de păcat şi nebunie.

Nici nu pot să cer iertare şi căinţă să-ţi arăt;

Amândoi tăcuţi şi galbeni zacem unul lângă altul;

Ale sufletului rane s-au uscat şi nu ne dor,

Blândă peste noi se lasă noaptea veşnicei uitări.

Cernăuţi (Convorbiri Literare 1885. No. 2)

 *

Un mort

 *

Nu ard luminile de ceară, cântări de groapă nu răsună,

Să mă privească înc-odată prietenii mei nu s-adună,

Şi, totuşi, stau tăcut, zadarnic bătaia inimii s-ascult,

Când fiecare gând la tine îmi zice c-am murit de mult.

Şi-atunci te văd venind spre mine, din vremi pierdute-o arătare

Şi ochii mari şi plini de milă de vină grea îmi dau iertare.

(Convorbiri Literare 1885. No. 12)

şi (Revista Bucovinei, nr. 5/1943, p. 215)

*

*

În zadar

 *

O, de-ai veni încă o dată,

Iluzie de tinereţi,

Şi iar să-mi spui poveşti la lună

Şi a visa iar să mă-nveţi,

*

În tainicul mormânt de doruri

S-ar pogorî sclipit de stele

Şi-a inimii uitate glasuri

Cum s-ar trezi voios acele!

 *

Şi iarăşi, albă, visătoare,

Copila dulce, ce-am iubit,

Ar învia la glasul tainic

Al dorului nebiruit.

(Convorbiri Literare 1885. No. 12)

*

*

Alcovul e în umbră

*

Alcovul e în umbră şi tu vii să te culci,

Copilă cu ochi negri şi buze moi şi dulci;

Încet ridici perdeaua şi-n zare un balaur

Îţi pare cerul nopţii cu ochii săi de aur.

El zborul lui de nouri spre tine îl îndreaptă…

Tu nu cobori perdeaua şi nu eşti înţeleaptă.

*

Ci gândul de copilă din depărtări lumeşti

Pe Făt-Frumos îl cheamă să vie ca-n poveşti,

Cu farmec de iubire din suflet de viteaz

El dorul să-ţi adoarmă şi iar să-l facă treaz

Şi tu în a‘lui braţe voioasă să te culci,

Copilă cu ochi negri şi buze moi şi dulci.

(Convorbiri Literare 1886, No. 7)

*

*

Romanţă

*

Când albă şi cu braţe goale

Tu lângă mine vii la bal,

Cu ochii sufletului dornic

Pe Venus văd ieşind din val.

*

Şi caldă, vie, poftitoare,

M-atingi cu braţele fierbinţi,

A ochilor vorbire dulce

E plină de făgăduinţi,

*

Dar nu-n păduri de portocali,

Pe ţărmul mărilor albastre,

Şi nici la Gange, unde sfinte

De lotus flori ne-ar face castre,

*

Nu vom fugi, ca-n veci să piară

Şi al meu nume şi-a ta veste!…

Tăcut şi tainic e alcovul

Şi plin de farmec de poveste!

(Convorbiri Literare 1887, No. 2)


O datorie a Bucovinei: Vasile Gherasim

Singura broşură cu poezie a maestrului lui Lucian Blaga

Singura broşură cu poezie a maestrului lui Lucian Blaga

*

Considerat de Lucian Blaga drept primul lui maestru în poezie şi în filosofie, Vasile Gherasim, printre altele şi eminescolog de excepţie, a beneficiat, în cadrul unei comemorări aproximative (1934), de un debut ca poet, printr-o broşură prost lucrată, în ciuda remarcabilei dispuneri a poemelor recuperate. De atunci, poezia lui densă nu a mai beneficiat de lumina tiparului, decât sporadic şi incomplet.

*

În Marginea lui natală, nimeni nu-l ştie şi nici nu vrea să-şi mai amintească de el.

*

Vasile Gherasim

Vasile Gherasim

*

Exemplarul broşurii din imaginea de mai sus, singurul care pare a se fi păstrat prin judeţul nostru, avea paginile netăiate, eu fiind primul cititor al acestui exemplar de carte în 80 de ani de la apariţia ei.

*

Broşura, deşi găzduieşte o carte mare de poezie modernă, are doar o încropire de prefaţă, urmată brutal de o aglomerare sufocantă de poeme. E drept, datorită lui Mircea Streinul, care a vrut să scrie o monografie „Vasile Gherasim”, şi datorită lui Traian Brăileanu, care a scris şi publicat o astfel de monografie, poetul născut la Marginea nu a fost uitat cu totul, deşi o vagă notorietate i-au păstrat-o studiile sale despre viaţa lui Mihai Eminescu, pe care îl venera şi cu care semăna, după cum se poate vedea din fotografia de mai sus (dar mai ales vârsta definitivă i-a unit).

*

Tot lui Vasile Gherasim i se datorează primul bust al lui Eminescu la Cernăuţi şi bustul lui Eminescu de la mănăstirea Putna.

*

Prefaţa broşurii

Prefaţa broşurii

Prima pagină înghesuită a broşurii

Prima pagină înghesuită a broşurii

*

Dacă nu s-ar fi născut la Marginea, în Bucovina, ci în oricare sat din Ardeal, Vasile Gherasim şi-ar fi ocupat locul meritat în Panteonul Culturii Române. Dar încă nu-i târziu, Bucovina încă-şi mai poate plăti datoriile faţă de uriaşul lui spirit.


O datorie a Bucovinei: T. Robeanu

Omagiul lui Şt. O. Iosif, cu o prefaţă de Nicolae Iorga

Omagiul lui Şt. O. Iosif, cu o prefaţă de Nicolae Iorga

*

A fost egalul lui Eminescu, în epocă, deşi nu punea preţ nici pe poezie, semnându-şi poemele, calamburistic, cu tot felul de pseudonime, cel mai cunoscut fiind întrebarea adresată unei foste iubiri despre primul cântec publicat: „Te robea, nu?” (T. Robeanu).

*

A fost egalul lui Dimitrie Onciul, în epocă, deşi nu-l interesau titlurile academice şi nici carierele de orice fel, el fiind un veşnic tânjitor după moarte, după cum mărturisea George Bogdan-Duică, unul dintre prietenii lui.

*

Apoi, a ales să se stingă şi stins a rămas. Doar Şt. O. Iosif i-a adunat, de pe unde a putut, câteva dintre textele lirice, pe care le-a grupat într-o carte, prefaţată de tânguirea lui Nicolae Iorga, cărturarul care îl regreta cu adevărat. Bucovina la ignorat, deşi o modernizase, din postura de ales al ei în Dieta din Viena, deşi o scăpase din sărăcie, înfiinţând, împreună cu Iancu Flondor, prin serviciile plătite ale lui Grigore Filimon, cooperativele Raiffeisen.

*

Bucovina l-a ignorat, asta fiind însuşirea ei de căpetenie: lipsa memoriei şi a recunoştinţei.

*

De decenii caut, prin anticariatele ţării, omagiul lui Şt. O. Iosif, adus memoriei celui mai poet dintre poeţii Bucovinei, cel care a fost, după cum susţinea Mircea Streinul, întemeietorul impresionismului timpuriu german. Şi, în sfârşit, am găsit cartea aceea, pe care intenţionez să o aduc în memoria publică, întregită cu poemele pe care, de-a lungul anilor, le-am aflat eu prin presa veche românească. Deocamdată, în acest spaţiu virtual, doar atenţionez asupra unei sacre datorii pe care o are Bucovina faţă de:

*

T. Robeanu, pe coperta interioară a cărţii

T. Robeanu, pe coperta interioară a cărţii

*

Deocamdată, doar vă reproduc fotocopiile lacrimilor cu care Nicolae Iorga, acel irepetabil sacerdot al culturii române, i-a regretat dispariţia, pe fisura abisală a clipelor de dincolo de un veac şi mai bine:

*

R 1

R 2

R 3

R 5

R 6

R 7

R 8

R 9

R 10


Concertul ZICĂLAŞII din 13 aprilie 2015

ZICALASII 0 bis

*

Filmul concertului de muzică medievală românească, „Walachische Tanze und Lieder„, susţinut de ZICĂLAŞII profesorului Petru Oloieru, în faţa bustului lui Petru Rareş, luni, 13 aprilie 2015, poate fi, în sfârşit, vizionat şi ascultat, făcând click pe imaginea de mai sus.


VIDEO: „Zicălaşii”, Concertul de muzică medievală românească

Foto: Victor T. RUSU

Foto: Victor T. RUSU

*

Filmul concertului de muzică medievală românească „Walachische Tanze und Lieder„, interpretat, în 30 martie, de „Zicălaşii” lui Petrică Oloieru, poate fi vizionat şi audiat în întregime, făcând click pe: Zicalasii – Concertul de muzica medievala romaneasca „Walachische Tanze und Lieder”.

*

Următorul concert, ultimul – înaintea celei de a doua montări cu muzică veche (cu premieră în 29 mai 2015), se va desfăşura luni, 13 aprilie 2015, ora 13, în faţa bustului lui Petru Rareş, din centrul Sucevei.


Pagina 79 din 87« Prima...102030...7778798081...Ultima »