Arhivele Bucovinene Ale Sufletului | Dragusanul.ro - Part 20

Și i-au făcut „chiaburi dușmănoși”

Primari

*

„Bună seara, mi-a făcut plăcere să citesc despre străbunicul meu, Dohotaru Ion. Vă trimit o fotografie dintr un album omagial, în care sunt amintiți majoritatea primarilor de atunci. Și au venit, apoi, comuniștii și i-au făcut „chiaburi dușmănoși”… La multi ani! Un an mai bun la fiecare… Cu respect, Dr. Nichifor Virgina”.

*

Nu mă așteptam să se probeze, atât de repede, că am avut dreptate, în materialul anterior, dedicat istoriei comunitare din Bucovina („istoria măruntă”, dar care „face istoria mare”, după cum susținea Nicolae Iorga) și în care argumentam că, „din punctul meu de vedere, fiecare om este important, fiecare om înseamnă un univers tulburător, care trebuie privit ca atare. Cine știe din ce personaj memorabil descind și ei sau ce scânteie de geniu a neamului românesc va țâșni, cândva, din ofilitele povești de dragoste de odinioară? Din punctul meu de vedere, tot ce avem și mai ales pulberea faptului divers înseamnă identitate, tezaur în dinamică vie, de care nu avem voie să ne golim buzunarele și memoria. Tocmai de asta, din această convingere, preiau din trecut și detalii aparent nesemnificative (de fapt, singurele care mă interesează cu adevărat), dar care sugerează, în mod tulburător, prăpastia atemporală dintre viață și vremelnicie”.


Din punctul de vedere al istoriei şi al memoriei

Bucovineni tarani

*

Îşi mai aduce aminte cineva de bucovinenii Ion Nică, din Pătrăuţii de Sus, Gheorghe T. Dusceac, din Cuciurul Mare, de Varvara Sănduleac, din Cârlibaba, de Ana Soveci şi Domnica Prodan din Carapciu? Cum să-şi aducă aminte, când s-a depus atât amar de vreme peste memoria lor şi când nu şi-au pus pecetea pe vremuri şi pe suferinţele vremurilor? Din punctul de vedere al istoriei şi, din păcate, şi din cel al memoriei, ei nici măcar nu au existat, deşi au frământat nelinişti, speranţe, eşecuri şi împliniri pe drumul de pulbere al vieţii de zi cu zi. Din punctul meu de vedere, fiecare om este important, fiecare om înseamnă un univers tulburător, care trebuie privit ca atare. Cine ştie din ce personaj memorabil descind şi ei sau ce scânteie de geniu a neamului românesc va ţâşni, cândva, din ofilitele poveşti de dragoste de odinioară? Din punctul meu de vedere, tot ce avem şi mai ales pulberea faptului divers înseamnă identitate, tezaur în dinamică vie, de care nu avem voie să ne golim buzunarele şi memoria. Tocmai de asta, din această convingere, preiau din trecut şi detalii aparent nesemnificative (de fapt, singurele care mă interesează cu adevărat), dar care sugerează, în mod tulburător, prăpastia atemporală dintre viaţă şi vremelnicie.

*

„Dl dr. Alexandru Ieşan, profesor agregat la catedra de logică şi psihologie de la Facultatea de filosofie si litere a Universităţii din Cernăuţi, se înaintează, pe ziua de 1 martie 1924, profesor titular” (Monitorul Oficial, nr. 50 din 6 martie 1924, p. 2442).

*

„Pierzându-se titlul de ajutor No. 2.256 din 1923, emis invalidului Ion Nică din comuna Pătrăuţii de Sus, se declară nul în mâinile oricui s-ar găsi” (Monitorul Oficial, nr. 54 din 11 martie 1924, p. 2715).

*

„Edicte contra lui Gheorghe al lui Toader Dusceac, fost cu domiciliul în Cuciurul Mare, al cărui domiciliu, în prezent, e necunoscut, s-a intentat la Tribunalul Cernăuţi, de către Varvara Dusceac, născută Sănduleac, din Cârlibaba, acţiune pentru divorţ, din cauza părăsirii cu rea voinţă. Pentru apărarea drepturilor pârâtului se numeşte curator dl avocat dr. Dische din Cernăuţi. / 12 iulie 1922” (Monitorul Oficial, nr. 55 din 12 martie 1924, p. 2803).

*

„Edicte contra lui Zacharias Gottlieb, fost cu domiciliul în Cernăuţi, de prezent în Berlin; s-a intentat acţiune pentru 11.575 lei c. s. c. de către Weiner-Bank-Verein, filiale în Cernăuţi; domiciliul pârâtului fiind în afară din Bucovina şi nefiind posibilă înmânarea acţiunii, se numeşte curator dl avocat Arnold Fischer, în Cernăuţi, care îl va reprezenta, pe spezele şi pericolul lui, până ce se va prezenta pârâtul sau plenipotenţiat. / 29 iulie 1921” (Monitorul Oficial, nr. 55 din 12 martie 1924, p. 2803).

*

„Primăria comunei Carapciu. Pierzându-se certificatul cu No. 3.517, al văduvei Ana Soveci, biroul de pensii Cernăuţi, se declară nul, în mâinile oricui s-ar găsi. Pierzându-se certificatul de înlesnire de trai No. 3.512, al văduvei de război Domnica Prodan, se declară nul, în mâinile oricui s-ar găsi” (Monitorul Oficial, nr. 55 din 12 martie 1924, p. 2804).

*

„Primăria comunei Oşehlib, judeţul Coţmani. Pierzându-se certificatul de înlesnire de trai No. 10.525, emis de biroul de pensie Cernăuţi văduvei de război Ştefania Rusnac, din comuna Oşehlib, judeţul Coţmani, se declară nul, în mâinile oricui s-ar găsi” (Monitorul Oficial, nr. 56 din 13 martie 1924, p. 2857).

„Se înfiinţează, în comuna Fundul Moldovei, judeţul Câmpulung-Bucovina, o societate cooperativă pentru exploatare de păduri, sub numele „Giumalău”… Partea depusă de fiecare asociat este de 1.000 lei, acuma s-au subscris 53.000 lei şi s-au vărsat 22.600 lei” (Monitorul Oficial, nr. 62 din 20 martie 1924, p. 3194).

*

Banca Comercială Naţională din Cernăuţi era condusă, în martie 1924, de vicepreşedintele consiliului de administraţie Gr. Golescu, de şeful contabilităţii, subdirector George Lazăr – expert-contabil, de directorii Mathias Roll şi Victor G. Cristofor, cenzori fiind dr. Paul Beras, I. Enăchescu – expert-contabil, şi dr. Eudoxe Grigovovitza (Monitorul Oficial, nr. 62 din 20 martie 1924, p. 3199).

*

„Se înfiinţează, în comuna Pătrăuţi, judeţul Suceava (Bucovina), o societate cooperativă pentru exploatarea de păduri, cu numele „Arşiţa”… Suma capitalului subscris este 25.000 lei, din care s-a vărsat suma de 6.200 lei. Societatea este compusă, acum, la constituire, din 50 membrii. Consiliul de administraţie se compune din 9 membri acţionari şi anume: Adrian Andronic, Axenti Bileţchi, Luca Buliga, Ion Dohotar, Octavian Făgăraş, Nicolai Puţul, Ilie Toroţiu, Leon Holca şi Pavel Stănescu, iar cenzorii, din trei membri acţionari, şi anume: Ion Andriciuc, Eusebie Şerban şi Marcel Stilingovschi, şi trei supleanţi, şi anume: Gheorghe Leon Turturean, Ion Covalschi şi Gheorghe Nicolai Turturean” (Monitorul Oficial, nr. 64 din 22 martie 1924, p. 3318).

*

„Se înfiinţează în comuna Stulpicani, judeţul Câmpulung mold., o societate cooperativă, sub denumirea „Sporul”, pentru exploatarea de păduri şi pentru procurarea altor mărfuri… Numărul membrilor ce compun societatea este nelimitat, iar acum, la constituire, este de 52; pentru funcţionare se cere un număr de cel puţin 50 de membrii. Capitalul subscris, la constituirea societăţii, este de 27.000 lei, din care s-a vărsat suma de 13.500 lei, urmând ca restul, până la completarea capitalului subscris, să se verse în cotizaţii lunare de lei 100; după completarea capitalului subscris, fiecare dintre asociaţi va putea să mărească capitalul, în cotizaţii lunare, după voinţă. Consiliul de administraţie se compune din 9 membrii acţionari, şi anume: Vasili al lui Nicolai Moroşan, preşedinte; Toader Cotlarciuc, vicepreşedinte; Vasili Buliga, Toader al lui Secman, Ştefan Goian, Ion al lui Vasile Sihlea, Iosif Curovschi, Dumitru Răcilă, Vasili Horgat, toţi din comuna Stulpicani. Comisiunea cenzorilor se compune din: Nicolai Cortuşan, Nicolai Ambroş şi Ion Ostacec, şi supleanţii Toader al lui Ilie Flocea, Constantin Buzato şi Toader Mihalschi, toţi din comuna Stulpicani” (Monitorul Oficial, nr. 71 din 30 martie 1924, p. 3722).


Un erou necunoscut: Constantin Timu

Pe frontul Reîntregirii Neamului

Pe frontul Reîntregirii Neamului

*

Îngropat, undeva, între paginile îngălbenite ale „Monitorului Oficial”, se află numele unui neştiut erou cu rădăcini câmpulungene, dacă nu cumva chiar un ignorat voluntar bucovinean, „sublocotenentului Timu Constantin, din Regimentul Suceava No. 16”, care, „pentru vitejia şi dispreţul de moarte cu care a condus plutonul în luptele crâncene din 1917, de la Oituz, unde, în capul unităţii sale, a luptat cu un eroism demn de laudă, rezistând cu îndârjire pe poziţie şi respingând atacurile date de trupele germane, care erau cu mult superioare ca număr, rămânându-i numai câţiva soldaţi, şi aceia răniţi, a rezistat cu ei până ce a căzut grav rănit de o schijă de obuz. Pentru aceste fapte, a fost citat prin ordin de zi pe întreaga armată” şi, ulterior, decorat cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Cavaler, cu panglică de „Virtutea Militară” (Monitorul Oficial, nr. 49 din 5 martie 1924, p. 2371), apoi aruncat în uitare, odată cu toţi cei care s-au jertfit pentru Neam şi Ţară.


Bucovina, ianuarie-februarie 1924

Bucovineni Cernauti hotel Bristol

*

Pentru autorii de monografii locale, perioada interbelică este, în mod paradoxal, cea mai săracă în informaţii. Presa vremii e preocupată, ca şi astăzi, doar de disputele politice, iar istoria comunitară este ignorată cu desăvârşire. Dar există un fond documentar încă nevalorificat, cel al Monitorului Oficial, pe care intenţionez să-l pun la dispoziţie, informaţie cu informaţie, printr-o viitoare carte, tuturor celor care au nevoie de astfel de repere ale memoriei. Reîncep lucrul la această recuperare-sintetizare de mărturii cu lunile ianuarie şi februarie ale anului 1924:

*

Bucovineni  Cernauti alt drum

*

„Prin înaltul decret regal No. 6.194 din 29 decembrie 1923, M. S. Regele a binevoit a acorda cuvenitul exequator dlui Richard Lippert, numit consul al Austriei la Cernăuţi, având circumscripţiune consulară teritoriul Bucovinei şi judeţele: Suceava, Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Roman, Bacău, Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei şi Chişinău” (Monitorul Oficial, nr. 04 din 4 ianuarie 1924, p. 162).

*

„Ioan Flondor, domiciliat in comuna Storojineţ-Flondoreni (Cernăuţi), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de „Flondor” pe acela de „Albota”, spre a se numi „loan Flondor-Albota”. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora care ar voi să facă opoziţiune, în temeiul prevăzut de alin. II al zisului articol” (Monitorul Oficial, nr. 04 din 4 ianuarie 1924, p. 169).

*

„Prin deciziunea domnului ministru de interne No. 97.216 din 31 decembrie 1923, s-a aprobat dizolvarea actualei comisiuni interimare a oraşului Storojineţ şi s-a instituit o comisiune interimară, care să gireze afacerile numitului oraş, până la alegerea şi instalarea de consiliu comunal, compusă din domnii: Ioan Zanea, ca preşedinte, căruia i s-a stabilit un salariu zilnic în sumă de 100 lei; ca vicepreşedinte, pe Orest Prelici; iar ca membri, pe domnii: Söfler Simion, Haroga Alexandru, Silţer Ioan, Haraga Dimitrie, Drimmér Solomon, Haraga Niculai, Pauliuc Ilie, Weiner lossel, Zaharias Herman, Vermeşan Vasile, Gherman Iancu, Herman Emil, Gauna Gheorghe a Ştefan, Zappler Adolf, Nicolaiciuc Gheorghe, Mitric Toader a Ioan, Curic Toader a Constantin, Percec Ilie, Melinciuc Dimitrie, Zanea Ilie, Ioan Iacob, Rudniski Klemeus şi Rozma Toader” (Monitorul Oficial, nr. 05 din 5 ianuarie 1924, p. 237).

*

Văduva Frusina Apostol, din comuna Arbore, judeţul Gura Humorului, a pierdut „certificatul de înlesnire de trai No. 2.461”, care s-a declarat nul (Monitorul Oficial, nr. 05 din 5 ianuarie 1924, p. 244).

*

„Prin deciziunea d-lui ministru de interne, cu No. 97.210 din 31 decembrie 1923, a fost dizolvat consiliul comunal al comunei Şirăuţii de Jos, din judeţul Cernăuţi, şi s-a instituit o comisiune interimară, care să gireze afacerile comunei, până la alegerea şi instalarea de consiliu comunal, compusă din domnii: Dimitrie a lui Vasile Danciuc, ca preşedinte, iar ca membri, pe domnii: Alexandru Rachmistriuc, Teodor Rusnac, Nicolai Cerveniuc şi Ion Vitiuc” (Monitorul Oficial, nr. 06 din 11 ianuarie 1924, p. 262).

*

„Prin deciziunea d-lui ministru de interne, cu No. 97.214 din 31 decembrie 1923, a fost dizolvat consiliul comunal al comunei rurale Toporăuţi, din judeţul Cernăuţi, instituindu-se o comisiune interimară, care să gireze afacerile numitei comune, până la alegerea şi instalarea de consiliu comunal, compusă din domnii: Gheorghe Toacă, ca preşedinte, stabilindu-se ca salar suma de 1.000 lei lunar, iar ca membri, domnii: Ioan a lui Dumitru a lui Ioan Ilaşciuc, Grigori a lui Ioan Dutceoi, Toader a lui Mihai Hubceac, Alexandru Cristiuc, Mihail a lui Tănase Ilaşciuc şi Atanase a lui Ion Geleci” (Monitorul Oficial, nr. 06 din 11 ianuarie 1924, p. 262).

*

Prin ordinul No. 147.404 din 15 decembrie 1923, al ministrului D. Anghelescu, în Bucovina sunt transferaţi, începând cu 1 ianuarie 1924, profesorii: Aurel Nichitovici, din învăţământul normal din Cernăuţi, în învăţământul secundar din Storojineţ, la orele de istorie şi geografie; preot Toma Chiricuţă, din învăţământul normal din Botoşani, în învăţământul normal din Cernăuţi, la orele de pedagogie; Alisa Hulubei Istrate, din învăţământul secundar din Chişinău, în învăţământul secundar din Cernăuţi, la orele de limba franceză şi română (Monitorul Oficial, nr. 07 din 12 ianuarie 1924, p. 305).

*

Knapp Baile Storojinet

*

La Storojineţ, se aprobă „majorarea taxelor de trecere a barierei de pe drumul comunal de la podul de pe râul Siret, din comuna Pătrăuţi de Jos, „de la 1 leu, la 3 lei de fiecare vită înhămată pentru o cursă (dus şi întors) şi să fie percepute pe timp de un an, până la 31 decembrie 1924”, banii urmând să fie folosiţi la întreţinerea podului respectiv (Monitorul Oficial, nr. 07 din 12 ianuarie 1924, p. 306).

*

În 31 decembrie 1923, prin decretul regal No. 6.302, a fost promovat viitorul Erou al Umanităţii, „Simeon Hâj, licenţiat în drept, fost sef de serviciu de siguranţă, în funcţiunea de prefect al judeţului Văşcăuţi, în locul dlui Dr. Emanoil Băncescu, mutat” în funcţia de „de prefect al judeţului Rădăuţi, în locul dlui Ilie Macieiowschi, decedat” (Monitorul Oficial, nr. 08 din 13 ianuarie 1924, p. 322).

*

Din ordinul locotenentului „Angheluţă I., substitut de raportor pe lângă consiliul de război permanent al corpului IV armatei, secţia II”, autorităţile au fost mandatate să aducă în faţa instanţei „pe soldatul Zancu Vasile, contingentul 1921, din Regimentul 4 Jandarmi, fost cu domiciliul în comuna Stulpicani, judeţul Câmpulung (Bucovina), iar acum necunoscut, în ziua de 31 ianuarie 1924, ora 8 jumătate dimineaţa, ca inculpat” (Monitorul Oficial, nr. 17 din 25 ianuarie 1924, p. 678).

*

Primăria Iaslovăţ. Pierzându-se certificatul de înlesnire de trai No. 4.936, eliberat de biroul de pensii Cernăuţi, pe numele de Pintelei Boicu, se declară nul şi fără valoare, în mâinile oricui s-ar găsi” (Monitorul Oficial, nr. 17 din 25 ianuarie 1924, p. 681).

*

„Având In vedere raportul direcţiunii generale de poduri şi şosele, sub No. 914 din 18 ianuarie 1924, privitor la reorganizarea administraţiunii de poduri şi şosele în Bucovina;

Decidem:

Art. I. Direcţiunea de poduri şi şosele din Bucovina este transformată, pe ziua de 1 februarie 1924, în direcţiunea X de poduri şi şosele, cu reşedinţa în Cernăuţi.

Art. II. Serviciile de poduri şi şosele din circumscripţia direcţiunii X de poduri şi şosele se grupează, în mod provizoriu şi pe aceeaşi zi, precum urmează:

a) Serviciul de poduri şi şosele Cernăuţi, cuprinzând judeţele: Cernăuţi, Coţmani, Zastavna, Vaşcăuţi şi Vijnita;

b) Serviciul de poduri şi şosele Rădăuţi, cuprinzând judeţele: Rădăuţi, Siret şi Storojineţ;

c) Serviciul de poduri şi şosele Suceava, cuprinzând judeţele Suceava, Gura Humorului;

d) Serviciul de poduri şi şosele al judeţului Câmpulung, având serviciul din acel judeţ.

Art. III. Dl director al personalului este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni. / Dată la 23 ianuarie 1924. / Ministru, / General Traian Mosoiu. / No. 1.218” (Monitorul Oficial, nr. 22 din 31 ianuarie 1924, p. 881). Director interimar a fost numit inginerul Artur Mobius, din Cernăuţi.

*

„Noi membrii titulari şi supleanţi, în comisiunile disciplinare, pe termen de 3 ani, cu începere de la 4 ianuarie 1924”, în judeţele Bucovinei:

*

Judeţul Cernăuţi. Membri activi: Ilie Ilasievici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Aurel Percec, consilier superior de administraţie; Dr. Carol Trucsa, consilier superior de administraţie. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedintele Tribunalului Cernăuţi; Dimitrie Tumiceanu, consilier de admintraţie; Dr. Ştefan Brăilean, consilier de administraţie”.

*

Judeţul Gura Humorului. Membri activi: Romulus M. Sbiera, preşedintele Tribunalului Suceava (corect: Remus M. Sbiera – n. n.); Marcian Petre, delegatul consiliului judeţean; Poriuc Ion, delegatul consiliului comunal al oraşului de reşedinţă. Membri supleanţi: Ioachim Ciuntuleac, vicepreşedintele Tribunalului Suceava; Hoffman Ferdinand, funcţionar superior la prefectură; Semaca Trifon, funcţionar superior la primăria Gura Humorului”.

*

Judeţul Rădăuţi. Membri activi: Remus M. Sbiera, preşedintele Tribunalului Suceava; Dr. Isecescu Constantin, secretar de administraţie pe lângă prefectură; Dr. Huţuleac Ilie, casier al primăriei oraşului Rădăuţi. Membri supleanţi: Ioachim Ciuntuleac, vicepreşedinte al Tribunalului Suceava; Paprocki Arnold, secretar de administraţie pe lângă prefectura judetului; Beneş Nicolai, prim contabil al primăriei oraşului Rădăuţi”.

*

Judeţul Storojineţ. Membri activi: Ilie llasevici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Gheorghe Rusu, comisar de administraţie la prefectură; Isidor Paladiuc, funcţionar comunal. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedintele Tribunalului Cernăuţi; Dr. Gheorghe Scraba, concepist de administraţie; Arnold Zimmer, funcţionar comunal”.

*

Judeţul Siret. Membri activi: Ilie Ilasievici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Alfred Ryrypiczka, concepist de administraţie; Dimitrie Botuşan, funcţionar comunal. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedinte al Tribunalului Cernăuţi; Dr. Eugen Kupczanko, funcţionar judeţean; Carol Richter, funcţionar comunal”.

*

Judeţul Vijniţa. Mentbri activi: Ilie Ilasievici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Rudolf Stehlig, licenţiat în drept şi comisar de administraţie; Niculai Hovanet, funcţionar în Vijniţa. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedintele Tribunalului Cernăuţi; Dimitrie Chihulca, licenţiat în drept şi concepist de administraţie; losif Spendling, funcţionar în Vijniţa”.

*

Judeţul Suceava. Membri activi: Remus M. Sbiera, preşedintele Tribunalului Suceava; Dr. Isidor Miclea, comisar de administraţie; Nicolai Ştefanschi, funcţionar comunal. Membri supleanţi: Ionchim Ciuutuleac, vicepreşedintele Tribunalului Suceava; Dr. Leonti Ichim, comisar de administraţie; Peto Spodar, funcţionar comunal” (Monitorul Oficial, nr. 28 din 8 februarie 1924, p. 1163-1168).

*

Numiri la „direcţiunea regiunii VIII sanitară Cernăuţi: dr. Eugen Kobrinscki, medicul primar al judeţului Cernăuţi; dr. Moga Ion, medicul şef al oraşului; dr. Octavian Gheorghian, medicul primar, director al secţiei de ginecologie şi maternitate din Cernăuţi, şi dr. Emil Teüdeloff, director clasa II, şeful cancelariei regiunii” (Monitorul Oficial, nr. 32 din 13 februarie 1924, p. 1367).

*

Profesori abilitaţi la catedre din Bucovina, din 1 septembrie 1923, prin ordinul ministrului Dr. C. Anghelescu, No. 98.503:

„Caraman N. Petre, abilitat pentru limba română şi limba latină (principală), se numeşte profesor de limba română în învăţământul secundar al băieţilor din Cernăuţi”; viitorul critic literar, poet şi prozator „Vasiliu Aurel, abilitat pentru limba română (principală) şi limba latină (secundară), se numeşte profesor de limba română în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi”; „Handriş Grigore, abilitat pentru limba latină (principală) şi limba română (secundară), se numeşte profesor de limba română în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi”; „Ienceanu Vasile, abilitat pentru elină (principală), se numeşte profesor pentru limba latină şi elină în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Suceava”; „Lang Isidor, abilitat pentru limba latină, se numeşte profesor pentru limba latină în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Storojineţ”; „Miron Dumitru, abilitat pentru limba franceză (principală) şi limba latină (secundară), se numeşte profesor de limba franceză în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi (Liceul No. 1)” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1931); „Hahon Victor, abilitat pentru istorie, se numeşte profesor de istorie în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Vişniţa”; „Bucevschi Dumitru, abilitat pentru geografie şi ştiinţele naturale, se numeşte profesor de geografie şi ştiinţele naturale în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Suceava”; „Botez Gustav, abilitat pentru matematici (principală) şi cosmografie (secundară), se numeşte profesor de matematici şi fizico-chimice în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi”; „Zahariciuc M., abilitat pentru matematici, se numeşte profesor de matematici în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Siret”; Volschi N., abilitat pentru matematici, se numeşte profesor de matematici în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Câmpulung (Bucovina)”; „Ieremievici Dubău Const., abilitat pentru matematici, se numeşte profesor în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Vatra Dornei”; „Batariuc Gavril, abilitat pentru matematici, se numeşte profesor de matematici în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Suceava” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1932); „Domnişoara Balan Silvia, abilitată pentru limba română, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Domnişoara Bălteanu Eliza, abilitată pentru limba franceză, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Domnişoara Davidescu P. Elena, abilitată pentru limba franceză, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Rădăuţi” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1933); „Doamna Nicoară Valeria, abilitată pentru geografie şi istorie, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Rădăuţi”; „Domnişoara Andreescu Ana, abilitată pentru filozofie şi limba română, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Suceava”; „Doamna Luţia Irina, abilitată pentru ştiinţe naturale, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Doamna Dăscălescu Ana, abilitată pentru ştiinţe naturale şi matematici, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Rădăuţi”; „Domnişoara Drăguşanu Florica, abilitată pentru gimnastică, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Domnişoara Costin Elena, abilitată pentru gimnastică, se numeşte în învăţământul secundar din Suceava” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1934).


Învăţătură pentru măsurarea moşiilor

Iosif masurare topografica

*

Multe se pot desluşi în primele rescripte şi învăţături (un fel de norme de aplicare) austriece, destinate Bucovinei, despre viaţa oamenilor din acest nord de ţară moldav. Nici un rescript sau învăţătură nu-s scrise în liba ruteană sau polonă, ci numai şi numai în română, acompaniată, doar acolo unde era cazul, de limba imperială germană. Ciudate etimologii ni se dezvăluie. De pildă, un sinonim pentru “moşie” era “fund”, iar măsurarea tuturor fundurilor din ţinut ne lămureşte că Fundu Moldovei, Fundu Sadovei, Fundu Herţei şi aşa mai departe înseamnă Moşia de pe Moldova, Moşia de pe Sadova, Moşia de pe Herţa. Dar şi o interesantă zugrăvire indirectă a societăţii moldoveneşti izbutesc să ne desluşească înscrisurile acelea oficiale, care, din fericire, nu s-au pierdut. Iar dacă tot există, am să le transcriu, unul câte unul, pentru a fi accesate lesne de către toţi cei interesaţi.

*

Iosif Masurarea tabela

*

Învățărură

*

Pentru moșinași sau domnii locurilor, pentru ispravnicii și dregătorii lor,

precum și pentru obști, adică sau orășenii, sau târgoveții sau sătenii,

cum ei trebuie să se poarte la lucrul de acum al scrierii (conscripției)

măsurării și mărturisirii fundurilor (moșiilor)

*

Povățuirea lucrului acestuia la cât (obște) se cuvine peste tot stăpânirii locului, însă unde se află mai mulți moșinași, acolo se cuvine acelui pe care toți l-au ales spre aceasta sau s-a întâmplat, dimpotrivă, se cuvine aceluia pe care, după porunca preamilostivului rescript, paragraful 5, comisia cea mai mare (supracomisia) l-a numit și l-a pus comisar: deci, lucrătorii stăpânirii locului, a vechilului lui sau a orânduitului spre aceasta comisar, încât privește această nouă măsurare și mărturisire, se întinde fără de nici o osebire a moșinașului la toate fundurile (moșiile) cele ce se află între hotarul vreunui sat sau acum s-a alcătuit din câte o casă, îndeosebi cu acel scop ca să se poată alege dintrînsul o hotărâtă seamă de oameni. Isprăvire stă, întru povățuire, ca:

*

a) să se scrie toate fundurile de pământ după (situsul) pusătura topograficească a lor, după urmare nimic să nu rămână ascuns; ca

b) să se măsoare după cuprinderea feții, deasupra lor (suprafața), toate fundurile care de hotarul vreunui sat sau oraș (obște) ori acuma se țin, ori, de acum, înainte, se vor apuca către dânsul.

c) ca suma rodirii să se culeagă din mulțimea și felul creșterilor.

*

§ 2. Deci stăpânii locurilor vor numi, spre această treabă, pe unul sau pe mai mulți dintre dregătorii lor și le vor da întreagă și deplină putere, pentru ale căror isprăvi apoi ei vor fi datori a răspunde. Acești vechili ai lor se vor chema de la comisia mai mică (suptcomisia) fieștecărui comitat, se vor învăța cu lucrul (practica) și, spre această treabă, se vor jura, după chipul (formula) sub numărul I arătată.

*

§ 3. Luând această practică învățătură, de la suptcomisie, acești vechili ai stăpânilor locului se vor întoarce la obștile lor, unde ei pe fiștecare obște îndeosebi vor aduna sau, de nu vor fi foarte numeroase, vor aduna mai multe deodată și le vor spune dezvelit scopul Domnului țării lor, cât privește această măsurare și mărturisire de pământuri, la care aceasta să-i facă apreciate, deodată, și trebuința cum că, din pricinile paragrafului I, mai înainte pusul rescript împărătesc, nici unui fund (moșie), ori a cui să fie, să nu se tăinuiască, nici rodirea lui să nu se ascundă sau mai puțin vădită.

*

§ 4. Judele și jurații trebuie să fie de față așa la măsurare și mărturisirea fundurilor (moșiilor) fiștecărui sat, precum și la măsurarea și mărturisirea fundurilor domnești, iar unde jude și jurați nu se află, să se aleagă de la obștea aceea pe care va cădea al mai multora cuvânt; așijderea, să se numească spre această treabă șase oameni de cinste, care să știe bine economia câmpului și ținutului hotarului, și cărora să se încredințeze și satul. De la această alegere nu trebuie să se închidă afară (oprească) doar supușii locuitori ai vreunui moșinaș (răzeș) mai mic, care se află întru același sat; ci mai vârtos, când să nu fie ales nici unul dintrînșii, din datoria dregătoriei trebuiesc să numească unul sau altul, prin dregătorul domnesc sau vechilul, sau prin comisarul cel de supracomisie hotărât.

*

§ 5. Judele, jurații și oamenii cei aleși de la obște trebuie să pună jurământul dinaintea ispravnicului domnesc și să se îndatoreze cum că ei, la toată mărturisirea, a fieştecărui moşinaş deosebit care va să se facă, or fi cu ceruta luare aminte, or ispiti numărul fundurilor şi mărturisirea făcută şi or vedea toate împotrivirile drept în cunoştinţa sufletului lor.

*

§ 6. Lângă această de obşte luare aminte a fieştecărui jude şi a juraţilor satului, cea deosebită a lor datorie stă întru aceea ca să fie de ajutor moşinaşilor, până ce se va isprăvi de tot acest lucru al măsurării fundurilor şi la toată întâmplătoarea lucrare ce se arată gata spre slujbă.

De cumva s-ar întâmpla ca să se oprească judele sau juraţii de la acest lucru, prin vreo boală, atunci trebuie să se aleagă altul din obşte, în locul lui, care să fie om credincios şi de cinste.

*

§ 7. Cât pentru ca şi luare aminte a acestei alegeri, să se facă mai lucrătoare, cum şi pentru ca osteneala lor să se uşureze, dintre aceşti oameni se vor alege trei, cu soartă (tragere la sorţi – n. n.), care îndeobşte se vor pune la toate trebile; iar ceilalţi trei se vor ţine special întâmplării, ca unde, pentru pricina frăţietăţii sau măcar ce fel de altă amestecătură, ar fi de a se teme să nu facă vreo părtinire unul din cei trei aleşi, să se poată rândui îndată altul în locul acestuia, din cei mai înainte aleşi, sau de cumva, mai apoi, în urmă, s-ar scorni vreo jalbă, atunci să se poată judeca aflarea cea dintâi de oamenii cei aleşi, cu a doua parte de oameni aleşi.

*

§ 8. Mai înainte de a se face început cu întâia măsurare şi mărturisire de funduri (moşii), trebuie să se hotărască marginile ţinutului al fieştecărui sat, cu de-amăruntul, ca să nu se întâmple apoi, la întâia lucrare, vreo sminteală (greşeală) şi ca să ştie tot satul, mai înainte, cât şi până unde poate să măsoare el şi să-şi mărturisească fundurile.

Sătucele cele foarte mici, care locuiesc deolaltă sau casele ce zac împrăştiate, ici şi acolo, trebuie, după povăţuirea suptcomisiei, să se împreuneze şi dintrînsele să se facă o alegere de obşte. Prin această împreunare, nu se întâmplă nici o schimbare judecătoriei (jurisdicţiei) sau stăpâniei fieştecărui împreunatului sat sau însinguratelor case; scopul acestei împreunări priveşte numai acolo ca să se poată cu de-amăruntul hotărî împrejurul vreunui sat şi ca să se poată scrie măsura şi mărturisi toate fundurile care se ţin de acel sat. Când împrejurul satului, într-acest chip, s-au aşezat atunci vecinii hotărâţi, trebuie să aibă trebuincioasa înţelegere unii cu alţii.

*

§ 9. Trebuincioasele spre această treabă unelte de scris şi tipăritele tabele trebuie să şi le câştige domnul locului şi satul, fieştecare pentru sine. Iar dregătoria ţării va purta de grijă ca să se tipărească în număr îndeajuns tabele de mărturisire, pentru probă şi ca să se vândă cu cel mai ieftin preţ, care preţ de obşte (public) se va vesti.

*

§ 10. După aceste de înainte gătiri, trebuie a păşi la întâia lucrare, care, încât priveşte scrierea măsurării fundurilor şi mărturisirii rodirii, cu totul se isprăveşte, afară, la câmp, şi trebuie acolo să fie de faţă:

a) judele şi juraţii satului;

b) cei aleşi, oamenii care, prin soarte (sorţi – n. n.), s-au hotărât din vreme;

c) moşinaşul sau domnul locului, în persoana sa (cu capul său) sau printr-un vechil cu deplină putere (plenipotenţiar), însă pentru care el trebuie să răspundă.

Trimiterea vreunui vechil, cu deplină putere, este îngăduită numai domnilor străini, adică care sunt afară de ţară (în Moldova – n. n.), sau persoanelor de mai înălţat rang, care, între hotarul vreunui sat, au funduri; iar ceilalţi moşinaşi nu se vor ierta de venire, înşişi, cu capul lor, fără numai pentru mari şi grele pricini.

*

§ 11. Fundurile (moşiile) care sunt date în arendă vremelnică

a) trebuie să se mărturisească de către moşinaş (proprietar);

b) iar fundurile date în arendă la moşteni trebuie să se mărturisească de la însuşi arendaşul, care, la o întâmplare ca aceasta, se socoteşte ca şi un proprietar (stăpân);

c) la fundurile ce sunt ale vreunei obşti (sat), ale vreunei Biserici sau fundaţii, să se facă mărturisire de către acela care acum le chiverniseşte;

d) fundurile parohiei să se mărturisească de la însuşi preotul paroh.

*

§ 12. Când proprietatea vreunui fund să fie de price sau măcar numai hotarele lui, iar proprietarul de acum să fie ştiut, atunci trebuie să se poftească la mărturiseală acela care, pe vremea mărturisirii, se află în stăpânie, fără de a socoti că doară prin aceasta s-ar hotărî cumva ceva asupra dreptului proprietăţii însăşi şi asupra acelora care de acolo urmează.

Iar când să fie însă stăpânitori (possessorium) prinşi în pâră şi pentru aceasta să zacă locul nelucrat, atunci de cumva nu s-ar putea să se facă, pe loc, vreo asemănare între părţi, trebuie să se dea mărturisire din judecata suptcomisiei uneia dintrînsele, întreg păzindu-se dreptul (jus-ul) părţilor ce se pârăsc.

 *

§ 13. La întâia lucrare trebuie să se ia anume rânduită aşa-numita tabelă de scriere (conscripţie) de măsurare şi mărturisire de pământ, după chipul nr. 3, şi să se poarte cu dânsa, afară, la câmp, întru scrierea de locuri, după următoarea dezvăluire. Tabela aceasta de scrierea măsurării şi mărturisirii pământurilor osebeşte tot lucrul acesta, spre două împărţituri:

a) spre scrierea şi măsurătoarea fundurilor, şi

b) spre hotărârea rodirii, după deosebita lor rodnicie.

*

Iosif masurare grafica


Pagina 20 din 77« Prima...10...1819202122...304050...Ultima »