ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI | Dragusanul.ro - Part 13

1945-1948: Întâia ardere a cărţilor românilor

 

 

 

Începând din 2 mai 1945, cărţi semnate de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Ion Simionescu, Constantin Loghin, Alexandru Bocăneţu, Gheorghe I. Brătianu, Onisifor Ghibu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ştefan Ciobanu, Simion Mehedinţi, Ion. I. Nistor, Şt. O. Iosif şi aşa mai departe capătă statut de cărţi interzise, deci se confiscă şi se depun la prefecturi, apoi sunt date la topire. Abia în 1952, din prea mare grabă, cărţile interzise, din ce în ce mai multe, aveau să fie arse în curţile interioare ale închisorilor, ba chiar şi prin grădinile oamenilor, cum s-a întâmplat cu cele ale lui Toader Hrib.

 

Doina  lui Mihai Eminescu era atât de prigonită, încât era scoasă chiar şi din antologiile de poezie patriotică. Muzica în Basarabia, a lui Boldur, ba chiar şi cărţile de geografie ale lui Ion Simionescu, ba chiar şi monografia Cernăuţilor, lucrată în ani îndelungaţi de Alexandru Bocăneţu, sunt condamnate la moarte. Prima condamnare a scrisului românesc a fost decisă de Regele Mihai, Paul Constantinescu-Iaşi şi Teohari Georgescu, fiind pusă în practică de nişte funcţionari anonimi, care nu au lăsat nimic după ei, precum „doamnele Basta Zoe, Rizescu Maria şi domnii Samara Nicolae, Chimirea Nicolae, Ţopa Leon, Topală Constantin, Wilner Carol, Saftu Nicolae, Florente Ghinescu, şefi de serviciu temporari la acest Departament pentru verificarea materialelor (cărţi, broşuri, hărţi etc.), care urmează a fi scoase din circulaţie”.

 

Toate cărţile care puteau aminti de statutul românesc al Bucovinei şi Basarabiei sau de istoria onestă a Neamului Românesc căpătaseră stigmatul morţii, „din cauza cuprinsului lor dăunător”. Unele s-au salvat prin bibliotecile lumii sau pitite de ţărani pe sub streşini, cum s-a întâmplat, de pildă, cu Istoria oraşului Cernăuţi, pe timpul Moldovei, altele au dispărut pentru totdeauna.

 

Din listele pe care le-am găsit, publicate în Monitorul Oficial, am selectat doar autori şi cărţi din spaţiul culturii române, ignorându-le pe cele străine şi, mai ales, pe cele de propagandă fascistă. Nu am găsit toate listele şi nici nu am vreme să le mai caut, pentru că, din listele de mai jos, vă puteţi face o părere despre un capitol tragic al istoriei recente româneşti, ţinut sub oblon de istoricii care servesc un regim sau altul.

*

„Nr. 5.335 / 1945, Aprilie 16 // MINISTERUL PROPAGANDEI // Legea Nr. 364 // MIHAI I // Prin graţia 1ui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Rege al României, / La toţi de faţă şi viitori, sănătate”. Regele decretează şi „înfiinţează, pe lângă Ministerul Propagandei, sub preşedinţia împuternicitului acestuia, o comisie formată din delegaţii: Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Artelor, Societăţii Scriitorilor Români şi Academiei Române”, care „va întocmi liste de toate publicaţiile periodice şi neperiodice, apărute de la 1 Ianuarie 1917, până la 23 August 1944, cuprinzând idei legionare, fasciste, hitleriste, şoviniste, rasiste sau pasagii dăunătoare bunelor relaţii ale României cu Naţiunile Unite”, apoi, „pe măsura publicării listelor de către comisiune în Monitorul Oficial, editurile, tipografiile, librăriile, întreprinderile comerciale de orice fel, debitele, anticăriile, chioşcurile, autorii în editură proprie, bibliotecile de împrumut, bibliotecile publice, precum şi toate instituţiunile publice care deţin publicaţiunile specificate în aceste liste, le vor preda Prefecturii judeţului respectiv / … / Dat în Bucureşti la 2 Mai 1945 // MIHAI // Ministrul propagandei, P. Constantinescu-Iaşi / Ministrul afacerilor Interne, Teohari Georgescu[1].

*

MINISTERUL PROPAGANDEI / În vederea executării dispoziţiunilor ce decurg din art. 16 al Convenţiei de Armistiţiu şi ale legii Nr 364, publicată în Monitorul Oficial, partea I-a, Nr. 102 din 4 Mai 1945, se aduce la cunoştinţa generală, lista Nr. 21 a publicaţiilor pe care Comisia de pe lângă Ministerul Propagandei a decis a fi retrase din circulaţie, din cauza cuprinsului lor dăunător bunelor relaţii dintre România şi Naţiunile Unite.

 

LISTA NR. 21:

 

01). Protopop maior I. D. Croitoru, Forţa noastră morală de-alungul veacurilor şi Războiul contra Bolşevismului, Bucureşti, Tip. Ministerului de Război.

02). Ilia Ivanof Salabaşeff, Mă întorc din „raiul bolşevic”, ed. II, Bucureşti 1944, Imprimeriile  Româneşti, ed. I, 1942.

03). Mihail Spătaru, Războiul nostru, Bucureşti 1943 (Biblioteca Politică).

04). Gr. Sturzu, În Răzoiul Sfânt cu Vânătorii de Munte. Note de campanie, Bacău, Editura „Moldovei”, 1943.

05). Spre a-ţi aminti Războiul Sfânt, Bucureşti 1941, Tip. Bucovina (Regimentul 1 Artilerie Grăniceri).

06). Al Ciorănescu, La Roumanie vue par les étrangers, 1944, Ed. „Luceafărul”. Se vor elimina pag. 92, 126, 130 şi 131.

 

Notă: se revine asupra lucrării „Către o nouă educaţie a tineretului – Pedagogia Comunităţilor de muncă” a dlui prof. Ilie Popescu Teişan, publicată în Lista Nr. 12 a publicaţiilor interzise, din 3 septembrie 1945, întrucât Comisia a constatat, examinând din nou cartea, că nu era cazul să fie retrasă din circulaţie”[2].

 

LISTELE NR. 23, 29, 30, 31, 32 – numai cărţi germane de propagandă[3]. LISTA Nr. 33:

 

Băgulescu, Căpitanul G., Zile de energie. Impresii şi povestiri de pe front, 1916-1917, ed. II (cu o scrisoare de N. Iorga). Bucureşti 1919, Inst. de arte grafice C. Sfetea.

Basilescu Aristide, prof. la Fac. de Drept din Buc., Corporatism în Romania?, Bucureşti 1943, Tip. Federaţiei naţionale cooperative de librărie.

Botârlă Alexandru, Pagini de război. Culegere prezentată de…, Bucureşti 1943, ed. Universul.

Cobrac A., Pericolul roşu, Bucureşti 1930.

Constantinescu-Princiar, Generalul Franco şi războiu1 civil spaniol, Bucureşti 1937, ed. Intelect.

Eminescu Mihail, Bucovina şi Basarabia, Studiu istorico-politic, prezentat de prof. I. Creţu.

Ionescu Serafim, Negustorii noştri, Piesă în trei acte, ed. a 3-a, Bucureşti 1930, Cartea Românească.

Ionescu-Siseşti, G., Probitate, Craiova 1935, Scrisul Românesc.

Loghin Constantin, Chestiuni generale de limbă şi literatură română (genuri literare, influenţe străine, curente literare ş. a.). Ed. a 7-a revăzută. Timişoara, ed. Mitropolitul Silvestru.

Panaitescu, General Scarlat, Aspecte economice şi sociale din Basarabia (1920-1926). Vol. I, Chişinău 1926, Tip. Eparhială, Cartea Românească.

Patriciu Stela V., Cu clasa mea la drum nou; Comunităţi de muncă şcolară, Bucureşti 1944, ed. Tiparul Românesc.

Petrovici Ion, Momente solemne, Ediţie îngrijită, Bucureşti 1943, ed. Casa Şcoalelor.

Prundiş Alexandru, Botezul de sânge. Icoane din războiul nostru, Tr. Măgurele, Tip. Niculescu-Dodu.

Salcia Constantin, Cântece de luptă, Bucureşti 1942, Tip. Cultura.

Schutzack Franz, Comunismul (Basarabia sec. XX), Bucureşti 1941, Tiparul Românesc, ed. Lumina Românească.

Simionescu Ion, Ţara Românească, Bucureşti 1919, Tip. Jockey-Club, I. C. Văcărescu.

Taşcă Gh., România în urma conferinţei de la München, Extras din rev. Analele industriei şi Comerţului, Nr. 11-12, Dec. 1938. Bucureşti.

Teodorescu Dumitru Gh., Naţional-Socialismul. Doctrine. Aspectul social. Statul totalitar. Colectivitatea. Führerul. Partidul, Bucureşti, Tip. Bucovina.

Vasilescu, General rez. Petre I., În ritmul vremii şi slujba neamului. Frânturi de suflet şi de gândire din epoca de sbucium 1940-1941, Bucureşti, ed. Universul.

 

LISTA NR. 33:

 

Petre V. Hanes, Tinereţe…, Bucuresti, Editura Socec. Se elimină: pag. 52 rând, 14-15, pag. 68 rând 10-26, pag. 70, 71 şi 72 (afară de ultimele trei rânduri).

V. V. Hanes, Cartea serbărilor şcolare, Bucureşti, Editura Publicom.

Wolf Hirth, Sborul fără motor, prelucrat de Căp. av. Petru Mircea şi instructor de zbor Cernescu Eugen, prefaţa de dl gral de escadră av. Jienescu, subsecretar de Stat al Aerului, Bucureşti, Editura Gorjan.

D. Iancovici, Societatea Naţiunilor, Bucureşti, Ed. Fund. Regale Principele Carol, (Cartea Vremii), colecţie enciclopedică îngrijită de Nichi for Crainic.

Serafim Ionescu, Voluntara, piesă naţională într-un act (Teatrul şcolar), Bucureşti, Ed. Cartea Românească, ed. I (1925), ed. II (1927), (din publicaţiunile Casei Şcoalelor).

Ernest Junger, Prin furtuni de oţel, Carnetul unui Comandant de detaşament de asalt, Tradus de locot. Victor Timcu, cu o introducere de gral Iacobici Iosif, Şeful Marelui Stat Major.

 

LISTA NR. 34 – cărţi italiene:

 

G. I. Brătianu, professore all’Università di Bucarest, La missione storica dell’Ungheria, Bucureşti 1942, Imprimeria Naţională.

Alessandro Ciorănescu, La tradizione storica e le origini del popolo romeno, Bucureşti 1942. Epurarea parţială: pag. 5, rândurile 3-4-5.

 

LISTA NR. 35:

 

Ion Agârbiceanu, În România Mare, Tâlcuiri şi sfaturi în trei conferinţe poporale, Bucureşti 1929, Ed. Casei Şcoalelor.

Corneliu Albu, De la Bobâlna la Alba Iulia. Lupta Transilvaniei pentru dreptate şi libertate, Bucureşti, Ed. Dacia Traiană, Epurare parţială: pag. 135, rândurile 3-4 de jos în sus.

Virgiliu P. Arbore, Anuarul liceului Gh. Şincai din Bucureşti, pe anii 1892-1942, întocmit sub îngrijirea dlui…, Bucureşti 1942, Tip. Remus Cioflec. Epurare parţială: pag. 41, rândurile 1-29 inclusiv.

August Beranek, Mareşalul Mannerheim al Finlandei,1867, Craiova, Ed. Scrisul Românesc.

Nicolae Bogdan, Carol al XII-lea, Regele Suediei, prototipul eroului modern, Bucureţti 1939, Ed. Cugetarea.

A. Boldur, Muzica în Basarabia, schiţă istorica, Bucureşti 1940, Institutul de arte grafice Marvan.

G. I. Brătianu, La questione romena nel 1940 (Memoriale I, II), Bucureşti 1940-1942, 2 vol., inclusiv versiunea franceză şi germană, Ed. Imprimeria Naţională.

Dimitrie D. Borcea, Politica preţurilor în Germania naţional-socialistă, 1933-1943, Bucureşti 1943, Ed. Muscelul.

Carabella, A. D., Cum stăm cu agricultura la începutul anului 1923, Bucureşti 1923, Adevărul.

Radu Cosmin, Românii la Budapesta, vol. I, II; Desrobitorii (vol. I); În capitala lui Béla Kuhn (vol. II), Bucureşti 1920, Ed. Librăriei Stănciulescu.

Octav Dessila, Ciclul iubim, roman, Vol. I – Început de viaţă; Vol. II. – Sfârşit de viaţă; Vol. III – Uităm prea repede. Toate ediţiile. Bucureşti, Ed. Cartea Românească.

Romulus Ioan Fodor, Deşteptarea valahă, studiu de psihanaliză politică asupra conştiinţei valahe şi a naţiunii. Conferinţă făcuta pentru „Cercul de studii valahe al Frontului Românesc”, Bucureşti 1935, Ed. Vasile Nicola.

Radu A. Florescu, Dogme, rasă, naţiune, Stat, Bucureşti 1931, Institutul de arte grafice „Eminescu”.

Alessandro Marcu, Solitudine romena, Bucureşti 1942.

Ilie Marinescu, Problema echilibrului economic românesc, Bucureşti 1941, Tip. Ardealul.

Theodor Martas, Viaţa amoroasă şi genială a lui D’Annunzio, Bucureşti 1938, Ed. Cugetarea. Epurare parţială: pag. 231, rândurile 9-12, fotografia de la pag. 225.

Vasile Netea, De la Petru Maior la Octavian Goga, Bucureşti 1944, Ed. Cugetarea. Epurare parţială: cap. Octavian Goga în întregime (pag. 299-321); pag. 271, strofa I, din poezia „La Arme”; pag. 272: strofa 11-a din poezie; înlocuirea copertei.

Paul I. Papadopol, Un sol al biruinţei: poetul Şt. O. Iosif, Bucureşti 1930, Ed. Cartea Românească. Epurare parţială: pag. 77 în întregime, pag. 78, până la cap. „Câteva din părerile lui Iosif”.

Pietrari, I. D., Ne fac dojană grea străbunii, poeme, Bucureşti 1940. Tip. „Bucovina” I. E. Torouţiu.

Lucian Predescu şi Ion Dinulescu, Manual de bacalaureat, Bucureşti 1943. Ed. Cugetarea.

Prigoana religioasă în Spania, cu poem-prefaţă de Paul Claudel, în româneşte de Constantin Stelian, Bucureşti. Ed. Cugetarea.

 

LISTA NR. 36:

 

Sandu, Z., Umbre măreţe, Bucureşti 1935. Ed. Cartea Românească. Epurare parţială: cap. Mihai Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu (pag. 47-52 inclusiv, pag. 127-129 inclusiv).

Preda Savu, Poeme de pe front, Craiova 1943, Gând şi slovă oltenească.

Romulus Seişanu, Ideia unirii în Ţările Române. Când s-a născut şi cum a evoluat ideia înfăptuirii României Mari, Bucureşti 1933, Ed. Universul.

Călin Serdaru, Dunări de vis şi de sânge, poeme, Bucureşti 1944. Imprimeria Curentul.

Ion Simionescu, Popasuri prin Ţară. Dinspre Tisa până-n Nistru, Bucureşti 1930. Ed. Casei Şcoalelor (Biblioteca de popularizare a Casei Şcoalelor). Se epurează în forma actuală, urmând să se pună de acord cu actualele date internaţionale.

Ion Simionescu, Ţara românească, toate ediţiile. Se epurează în forma actuală, urmând să se pună de acord cu actualele date internaţionale.

 

LISTA NR. 37:

 

Ştefan Ciobanu, La Bessarabie. Sa population, son passé, sa culture, Bucureşti 1941. Imprimeria Naţională (Académie Roumaine, Etudes et Recherches, XII).

Nichifor Crainic, Elogiul lui Octavian Goga, rostit la 22 Mai 1941, în şedinţa solemnă, cu răspunsul lui Lucian Blaga, Bucureşti 1941. Imprimeria Naţională (Academia Română. Discursuri de recepţie).

Tudor Eracle şi Gh. Neguriţă, Cărţi poştale militare. Versuri, Bucureşti, Tiparul Românesc.

Onisifor Ghibu, Cu gândul la Basarabia, Arad 2926. Ed. Librăriei Diecezane (Biblioteca Semănătorul).

Radu Gyr, Femeia în eroismul spiritual, moral şi naţional, Bucureşti 1936, Ed. Cetăţuia legionară,

Radu Gyr, Studenţimea şi idealul spiritual. Conferinţă ţinută în cadrul ciclului cu acelaşi nume, organizat de Cercul Studenţesc Doljan, Bucureşti 1935. Tip. I. N. Copuzeanu.

Anastase Iftimie, Pe frontul de Est, Bucureşti 1941. Imprimeria.

Ştefan C. Ioan, Din revoluţia rusească. Zile trăite, Bucureşti 1923, Tip. România Nouă.

Radu Petre şi I. Săndulescu, România în imagini, album de geografie pentru toţi şcolarii, Bucureşti 1925. Ed. Cartea Românească. Epurare parţială: pag. 4, 18, 44 (hărţile); pag. 35, Cernăuţi-vedere; pag. 45, Tighina-vedere; pag. 46, Suceava-vedere; pag. 62, ţăran basarabean, ciobănaş basarabean.

Mihail Polihroniade, Tineretul şi  politica externă, Bucureşti 1940. Ed. Mişcării legionare (Serviciul propagandei legionare).

Generalul R. Rosetti, Războiul pentru reeliberarea Bucovinei şi Basarabiei, Bucureşti 1942. Imprimeria Naţională (Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice, seria III, tomul XXIV, mem. 16)[4].  

*

MINISTERUL INFORMAŢIILOR. Prin decizia ministerială Nr. 809 din 9 Iunie 1947, doamnele Basta Zoe, Rizescu Maria şi domnii Samara Nicolae, Chimirea Nicolae, Ţopa Leon, Topală Constantin, Wilner Carol, Saftu Nicolae, Florente Ghinescu, şefi de serviciu temporari la acest Departament pentru verificarea materialelor (cărţi, broşuri, hărţi etc.), care urmează a fi scoase din circulaţie, contravenind art. 16 din Convenţia de Armistiţiu, retribuiţi fiecare cu diurna brutto lunară de lei 2.490.000, în care se include impozitul, se menţin în continuare de serviciu, cu începere de la data de 1 Mai 1947. Plata diurnelor se va face în conformitate cu dispoziţiunile art. 18 din legea Nr. 122 din 1947.

 

Idem Nr. 810 din 9 Iunie 1947, se primeşte, pe data de 31 Mai 1947, demisia dlui Ţigojanu Radu, şef de serviciu în acest Departament”[5].

 

„Dos. Nr. 5/1.105/1947 / MINISTERUL INFORMAŢIILOR // În vederea executării dispoziţiuni lor ce decurg din art. 16 al Convenţiei de Armistiţiu şi ale legii Nr. 364, publicată În Monitorul Oficial, partea I-a, Nr. 102 din 4 Mai 1945, se aduce la cunoştinţa generală că listele Nr. 40 şi 41, ale publicaţiilor interzise, pe care comisia de pe lângă Ministerul Informaţiilor a decis să se retragă din circulaţie:

 

LISTA Nr. 40

 

01). Breaz Ion şi Chinezu Ion, Poezii patriotice, Sibiu, Astra 1938; Epurare parţială: se elimină poezia „Doina” (lui Eminescu, iar manuscrisul a fost ars – n. n.), de la pag. 18, şi ultima strofă din poezia „Patria Română”.

02). Mehedinţi Simion, Rumuniia; perevod rumânscqovo, dètia 4-vo Klassa (România), mare geografie, traducere din româneşte pentru clasa IV. Odessa 1943.

03). Nistor Ion I., Protagonişti români pentru drept şi dreptate, Bucureşti 1943, Biblioteca politică.

04). Nistor Ion I., Basarabia, pivotul politic al Moldovei voevodale, Bucureşti 1944, Imprimeria Naţională.

05). Nedzelkaia E., Vestrane ujasov i nejidanostei (În ţara groazei şi a asupririi).

06). Procopovici Al., Basarabia noastră, Sibiu 1941, Ed. Dacia Traiană.

07). Petrovici Ion, Al doilea volum de impresii din Italia, Bucureşti 1938, Ed. Casei Şcoalelor.

08). Roiban G., Stepe-n vâlvătaie. Stihuri de pe front, Turnu Severin 1943.

09). Roiban G., Peste Nistru, Bug, Crâm, Turnu Severin, 1942.

10). Sângeorgiu Ioan, Aspecte literare, Sibiu 1938.

11). Sima Horia, Iaşii. Oraşul mişcării legionare. 8 Noemvrie 1940, Bucureşti 1940.

12). Şoiman C., Cele mai noi cântece de zonă (4 broşuri), Bucureşti 1942. Ed. St. Kiriţescu, apoi Librăria Românească.

14). Stamatu Horia, Acatistul Moţa-Marin, Bucureşti 1937, Ideia Românească, Tiparul Universitar.

l7). Tambur Alex., Alb şi Roşu (Povestiri din viaţa sovietică), Bălţi 1938.

18). Tambur Alex., Bandiţii. Povestire din viaţa sovietică, Bălţi 1938.

19). Tambur Alex., Osândiţii la moarte, Bălţi 1938.

20). Tambur Alex., Povoljanca. Povestire din viaţa sovietică, Bălţi 1938.

21). Tambur Alex., Probujdenie. Poviest iz jizni russkovo naroda (Deşteptarea. Poveste, viaţa poporului rus), Bucureşti 1943, Ed. Izdatelstvo Gazetâ Bukarester Tageblatt.

22). Topologeanu Preotul N. N, Încercarea Ruşilor de a desnaţionaliza Basarabia prin biserică, R. Vâlcea, Tip. „Cozia”.

23). Turcescu Gh. N., Concepţia comunistă doborâtă de biserică, Piteşti 1938, Tip. Liga Poporului.

24). Vaida-Voevod Dr. Alexandru, Cuvântarea către Naţiunea Română, Cluj, Ofensiva Română.

25). O manevră sovietică de ultimă oră. Ideologia bolşevică în pragul falimentului.

26). Regimentul 9 vânători de Gardă: Am biruit în Răsărit, Bucureşti 1943, Ed. Torouţiu.

27). Revista Teologică, anul XX, Ian., Febr., Nr. 1-2, Sibiu 1930.

28). Teatrul Naţional din Odessa 1943, Imprimeria Guvernamentală.

 

LISTA NR. 41

 

01). Badea Buzău Nic., Politica monetară a Germaniei, Bucureşti 1940, Ed. „Bucovina”; I. N. (corect: E. – n. n.) Torouţiu.

02). Bădăuţă Al., Icoane Argeşene, Bucureşti 1944, Ed. Luceafărul.

04). Balamace Ep., Cooperaţia în România întregită şi ţările vecine, Chişinău 1924, Ed. „Glasul Ţării”.

10). Bocăneţu Al., Istoria oraşului Cernăuţi, pe timpul Moldovei, Cernăuţi 1933, Ed. Glasul Bucovinei.

11). Boldur A. V., Contribuţiuni la studiul Istoriei Românilor. Istoria Basarabiei, Vol. III., Sub dominaţia rusească (1812-1918), Chişinău 1940, Tip. „Tiparul Moldovenesc”’

13). Chicoş Dr. Ştefan, Bogăţiile miniere ale României.

14). Codreanu Dr. Florin, Capitalurile germane în România, Bucureşti 1941. Graiul Românesc.

15). Constantinescu N. A., Renovaţia Istoriei Românilor de N. Iorga, Extras din „Revista istorică”, Vălenii de Munte 1940, Tip. „Datină Românească”. Epurare parţială. Se elimină rândul 2-3, de la pag. 185.

16). Constandache General Gr. N., Problema şefului, Bucureşti 1938-1939. România militară.

17). Cumpănaşu G., La colloration economique dans le cadre et l’ésprit de l’espace vital (Text şi în limba germană); Extras din revista Correspondance Economique Rou.maine, Nr. 3, 1941, Bucureşti 1941.

19). Dragomirescu Căp. Eduard Buzne şi Lt. Alex. Vasilovici, Artileria în războiul actual, Prefaţă General I. Şteflea, Bucureşti 1941. Tip. M. A. N.

20). Drăgoi Ovidiu, Relaţiile economice ale României cu Germania, Bucureşti 1939. Rotativa.

21) Economu General Div. Virgil, Războiul care vine, Bucureşti 1939. M. St. M.

25). Ghenzul V., Cooperaţia de consum din Basarabia, Chişinău 1921. Tip. Centralei Cooperativelor.

26). Ghenzul V., Din istoricul cooperaţiei de credit din Basarabia, Chişinău 1921. Tip. Centralei Cooperativelor.

28). Lupaş Prof. Ion, Trecutul nostru românesc. Scurt manual de istorie naţională, Sibiu. Bibl. populară a Asociaţiunei „Astra”.

29). Maior Iosif, Problema românizării economiei naţionale, Buureşti, Inst. de arte grafice. Tiparul românesc.

30). Manoilescu Mihail, Românism şi Ortodoxie, Caransebeş 1936, Tip. Diecezane.

31). Manoilescu Mihail, Secolul corporatismului, Bucureşti, Ed. „Naţională”  Ciornei.

33). Manoilesco Mihail, Les antagonismes matérieles et l’unité spirituelle de l’Europe, Roma 1933, Ed. Regale Academia d’Italia.

34). Manoilesco Mihail, La régime préferéntiel, Bucureşti 1930. Ed. Bucovina.

36). Nicoresco Paul, La Roumanie nouvelle, Bucureşti 1924, Imprimeriile Globus.

33). Pienescu Mircea V., Cooperaţia şi statul totalitar, Bucureşti 1940.  I. N. C. O. P.

39). Popesco Georges, Le relevement économique de la Roumanie, Paris 1922. Lib. Felix Alcan.

40). Rădulescu Dr. Ilie, Tabele statistice pe naţionalităţi în comerţ şi industrie, Extras din „Porunca vremii”, Bucureşti 1937, Lupta.

43). Savin Gh. Ioan, Creştinismul şi gândirea contemporană, Bucureşti 1940, Tip. Fântâna darurilor.

44). Sofronie George, La positión Internationale de la Roumanie, Bucureşti 1938. Centre de Hautes Etudes Internationales.

47). Strat George, Problema elitelor sociale (Comunicare făcută la Academia de Ştiinte Morale şi Politice, în ziua de 10 Aprilie 1940); Bucureşti 1942. Tip Universul.

48). Strat Georges, La situation économique des classes sociales en Roumanie, Bucureşti 1930. Ed. Socec.

49). Teodosiu Prof. Virgil, Pro Italia, Ploieşti 1936. Unirea.

55). La Roumanie Economique en 1926: Union des Chambres de Comerce et d’industries de Roumanie, Bucureşti Impr. de la cour Royale”[6].

 

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 102, 4 mai 1045, pp. 3701, 3702

[2] Monitorul Oficial, Nr. 17, 19 ianuarie 1946, pp. 405, 406

[3] Monitorul Oficial, Nr. 42, 25 iunie 1947, pp. 5196-5199

[4] Monitorul Oficial, Nr. 169, 26 iulie 1947, pp. 6615-6617

[5] Monitorul Oficial, Nr. 134, 16 iunie 1947, p. 4860

[6] Monitorul Oficial, Nr. 218, 22 septembrie 1947, pp. 8546-8548


1948: Centrala Industrială a Lemnului

 

Câmpulung, în colecţia Gabi Ojog

 

În pregătirea apropiatei naţionalizări, puterea comunistă începuse o inventariere metodică, prin înfiinţarea „centralelor”, pe ramuri industriale, care, în aparenţă, premeditau „conducerea şi controlul activităţii tuturor întreprinderilor industriale ale Statului, care lucrează în sectorul industrial” luat în vizor. Informaţiile acelea înseamnă, totuşi, un segment de memorie, pe care fiecare localitate în parte are dreptul de a-l recupera, în necontenita comparaţie de tip ursitoare – trecut, prezent, viitor.

 

1948: „Se înfiinţează, pe data publicării prezentei deciziuni în Monitorul Oficial[1], Centrala Industrială a Lemnului… Fac parte din Centrala Industriei Lemnului, următoarele întreprinderi industriale:

 

Judeţul Baia:

 

Ing. Berdicevschi şi Haimovici „Râşca”, cu sediul în Râşca.

„Leon Brotman”, cu sediul în Cornul Luncii

„Domeniile Coroanei”, cu sediul în Găineşti.

„Moldova Forestieră”, Fraţii Haras, cu sediul în Râşca.

„Slătioara”, Marcu Segall şi Hollinger, cu sediul în Râşca.

„Sasca”, Froim Zalmanovici şi Leiba Herşcovici, cu sediul în Sasca.

 

 

Judeţul Câmpulung:

 

„Petre Achimescu”, cu sediul în Câmpulung.

„Iuliu Bălan”, cu sediul în Bucşoaia.

„Liviu Bălan”, cu sediul în Frumosul.

„Filip Bedrulea”, cu sediul în Valea Putnei.

„Bucovina S. A.”, cu sediul în Sadova.

„Bucovina S. A.”, cu sediul în Vama.

„Cartonul Românesc”, cu sediul în Molid.

„Dolliner şi Dauber”, cu sediul în Frasin.

„Domeniile Bucovina”, cu sediul în Frasin.

„Dorneniile Bucovina”, cu sediul în Gura Humorului.

„Domeniile Bucovina”, cu sediul în Moldoviţa.

„Dornarin”, ing. Klinkievici, cu sediul în Vatra Dornei.

„Floreni” s. i. n. c., cu sediul în Dorna Candreni.

„Dr. Gelber şi Carol Gelber”, cu sediul în Breaza.

„Gliga Traian”, cu sediul în Vatra Moldoviţei.

„Mayer Kismman”, cu sediul în Câmpulung.

„Knauer şi Krauss”, cu sediul în Pojorâta.

Kraft „Rarăul”, cu sediul în Moldoviţa.

„Moldova”, s. i. n. c, cu sediul în Vatra Dornei.

„Moldova Forestieră”, cu sediul în Moldoviţa.

„Oficiul Naţional de Colonizare (Onac)”, Statul Român, fost Brucker, cu sediul în Iacobeni.

„Oficiul Naţional de Colonizare (Onac)”, Statul Român, cu sediul în Prisaca Dornei.

„Emanuil Sand”, cu sediul în Dea-Frumosul.

„Rafael Sand”, cu sediul în Moldoviţa,

„Solomon Schachter”, cu sediul în Gura Humorului.

„Suha”, Onofrei şi Lunguleac, cu sediul în Stulpicani.

„Talajul Picker”, cu sediul în Pojorâta.

„Vogelfanger Jacob”, cu sediul în Vama.

„Succesorii lui Wagner Israel”, cu sediul în Gura Humorului.

„Wildman Fischler & Co”, cu sediul în Vatra Moldoviţei.

„Weissbroth şi Roll”, cu sediul în Vatra Moldoviţei.

 

Judeţul Rădăuţi:

 

„Bradul Bucovinei”, Ilie Cârciu & Co, cu sediul în Straja.

„Forest” Brodina, cu sediul în Brodina.

„Gavril Coroamă”, cu sediul în Vicovul de Jos.

„Marcu Dolberg”, cu sediul în Putna.

„Domeniile Bucovinei”, cu sediul în Putna.

„Domeniile Bucovinei”, cu sediul în Suceviţa.

„Filip Gotel”, cu sediul în Vicovul de Sus.

„Mendel Uscher”, cu sediul în Marginea.

„Ing. N. I. Zamfirescu”, cu sediul în Brodina.

 

Judeţul Suceava:

 

„Forest Bucovina”, cu sediul în Cacica.

„Fraţii Haas”, cu sediul în Pârteştii de Jos.

„Munca”, G. Grecu, cu sediul în Solca.

„Horjinek & Savoda”, cu sediul în Arbore.

„Tomuţ Iacob”, cu sediul în Pârteştii de Sus.

„Curt Singer”, cu sediul în Cacica, Pârteştii de Jos.

„Curt Singer”, cu sediul în Solca.

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 167, 22 iulie 1948, pp. 6049-6052


1940: Români, împotriva românismului

 

 

 

După retragerea trupelor româneşti din nordul Bucocovinei şi din Basarabia, împotriva românilor din aceste provincii a început o aprigă prigoană bolşevică, declanşată de colaboraţionişti, care aveau să fie judecaţi în lipsă, până în 1942, retrăgându-li-se cetăţenia română, în baza „dispoziţiunite art. 10 şi 292 din decretul-lege Nr. 3.012 din 1942, publicat în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septemvrie 1940” şi a „art. 1 din decretul-lege Nr. 3.862 din 1939, publicat în Monitorul Oficial Nr. 248 din 26 Octomvrie 1939”. Deciziile de denunţare a colaboraţioniştilor şi de retragere a cetăţeniei române erau semnate de ministrul secretar de stat Paul Porumboiu, dar faptele şi identitatea celor trecuţi în rândul „Trădătorilor Necunoscuţi” – ca să folosesc o trimitere la şi mai nedreapta găselniţă a „Eroilor Necunoscuţi”, zac neştiute, sub colbul uitării, în mărturiile vremii, pecetea suferinţei fiind atribuită doar sovieticilor, nu şi delatorilor care, şi datorită şanselor parvenirii, şi din pricina nevoii de răfuieli personale, iar uneori şi din idealism politic neinspirat (speranţa deşartă într-o societate dreaptă, cea comunistă), s-au făcut vinovaţi de crimă împotriva românismului. Mulţi dintre ei s-au pierdut prin hăţişurile însângerate ale războiului şi au fost, ulterior, cu prilejul constatării decesului, eroi necunoscuţi, iar alţii s-au întors, în 1944, cu armatele bolşevice, ca să continue terorizarea celor din neamul lor, ucişi sau deportaţi pe nedrept. Doar pentru a înlătura confuziile, am hotărât să adun aceste nume de trădători de Neam şi Ţară, pentru că, din câte am văzut până acum, cei mai mulţi dintre ei nu erau străini, ci români, întocmind o listă cu „români, împotriva românismului”, urmând să înţeleg cine anume sunt cei responsabili de masacrul de la Fântâna Albă. Victimele ne sunt cunoscute, datorită strădaniilor regretatului Dumitru Covalciuc, dar călăii, încă nu. Şi nu e drept.

 

Şi ei au fost responsabili pentru masacrul de la Fântâna Albă: Berezovschi Ilie, din com. Corceşti, jud. Storojineţ, „ca primar, numit de ruşi în comuna sa, s-a purtat aspru cu populaţiunea română, pe care o punea la munci grele şi a contribuit la prinderea şi împuşcarea, în Aprilie 1941, a unui mare număr de români bucovineni, care organizaseră să treacă în masă în România liberă”; Babiuc I. Gheorghe şi Burlă Sofronie, ambii din com. Budineţ, jud. Storojineţ, „ca funcţionari şi oameni de încredere ai regimului sovietic, au denunţat pe locuitorii români care vroiau să treacă graniţa în Vechinl Regat, locuitori care, fiind prinşi de autorităţile ruseşti, au fost împuşcaţi”; Ioan Buhnea şi Tănase Colotelo, din com. Cerepcăuţi, jud. Rădăuţi, „fiind agenţi secreţi ai ruşilor, urmăreau pe bunii români care, neputând îndura viaţa sub regimul bolşevic, vroiau să treacă frontiera în Vechiul Regat şi, după ce-i prădau de tot ce aveau asupra lor, îi dădeau pe mâna autorităţilor sovietice ”; Vasile T. Larionov, Grigorie A. Evseidov, Fadei P. Olimpov, Ermil I. Deiov şi Iacob Micheiu, toţi din com. Fântâna Albă, jud. Rădăuţi, „fiind, sub ruşi, membri în comitetul comunal, s-au purtat rău cu bunii români, indicând autorităţilor sovietice persoanele ce trebuiau deportate, şi au vorbit în public împotriva Statului Român, spunând că românii nu vor mai veni înapoi”.

 

Monitorul Oficial, nr. 80 din 8 aprilie 1942, p. 2770 – BUCOVINA:

 

Ilie Lutaniuc, din com. Cireş, jud. Storojineş, „în calitate de primar al com. Cireş, sub regimal sovietic, a ţinut cuvântări în care a adus ofense Statului Român şi a contribuit la deportarea a peste 40 familii dintre cei mai buni locuitori ai comunei sale”.

 

Monitorul Oficial, nr. 126 din 3 iunie 1942, p. 4659 – BUCOVINA:

 

Hrehoreac Tudose, din com. Ispas, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic a făcut propagandă comunistă, ţinând cuvântări, prin care insulta biserica, Statul şi poporul român, totodată făcându-se vinovat şi de deportarea mai multor familii din citata comună”.

 

 

Monitorul Oficial, nr. 128 din 5 iunie 1942, pp. 4741, 4742 – BUCOVINA:

 

Lucec Grigore a lui Procop, din com. Ispas, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic a făcut propagandă comunistă şi, în cuvântările pe care le ţinea, aducea ofense poporului şi Statului român”.

 

Monitorul Oficial, nr. 132 din 10 iunie 1942, p. 4854 – BUCOVINA:

 

Hunca Nicolae, din com. Stăneştii de Sus, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, fiind ajutat de primar, a participat la toate adungrile publice, unde a luat cuvântul, spunând că Bucovina va rămâne veşnic sub stapânirea rusească”.

 

Monitorul Oficial, nr. 156 din 8 iulie 1942, pp. 5621-5623 – BUCOVINA:

 

Colomiciuc Nicolae, din com. Budineţ, jud. Storojineţ, „omul de încredere al ruşilor, a urmărit şi a contribuit la deportarea mai multor familii româneşti, făcând, în acelasi timp, propagandă antiromânească ş i elogiind programul comunist, iar în vara anului 1941, a luat cu forţa de la locuitori căruţe, pentru a fi folosite de armata rusească, în retragere”.

Babiuc I. Gheorghe şi Burlă Sofronie, ambii din com. Budineţ, jud. Storojineţ, „ca funcţionari şi oameni de încredere ai regimului sovietic, au denunţat pe locuitorii români care vroiau să treacă graniţa în Vechinl Regat, locuitori care, fiind prinşi de autorităţile ruseşti, au fost împuşcaţi”.

Mihai I. Uhrenovschi  şi Mihai Serehei, ambii din com. Ispas, jud. Storojineţ, „au fost comunişti ruşi înainte de a fi ocupată de ruşi Bucovina de Nord, iar după această dată au criticat în public regimul românesc, aducând injurii poporului şi Statului român… Uhrenovschi Mihai, sub regimul sovietic, a rupt tricolorul românesc de la toate instituţiile din citata comună, făcând, din partea roşie a steagului, drapele bolşevice, iar Serehei Mihai era în serviciul de spionaj al ruşilor mai înainte de anul 1940, trecând chiar fraudulos în Rusia, în luna februarie 1940, şi reîntorcându-se odată cu intrarea trupelor ruseşti în Bucovina”.

Zahariuc T. Ilie, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, a adus, în public, injurii neamului românesc, lăudând, în acelaşi timp, poporul rusesc”.

 

Monitorul Oficial, nr. 162 din 15 iulie 1942, pp. 5864-5867 – BUCOVINA:

 

Pentelei Puiu a lui Procop, din com. Stăneştii de Jos, jud. Storojineţ, „a primit cu bucurie trupele ruseşti, în iunie 1940, şi tot atunci s-a exprimat în public că steagul român nu va mai flutura în comuna sa, iar după această dată, ca funcţionar al regimului sovietic, s-a purtat rău cu populaţiunea care nu se supunea ordinelor lui, făcând, în acelaşi timp, intensă propagandă pentru înscrierea locuitorilor în colhoz”.

Puşcaş V. Nicolae, din com. Budeniş, jud. Storojineţ, „fiind în serviciul ruşilor şi ca om de încredere al acestora, urmărea pe bunii români, care voiau să se refugieze în Vechiul Regat, pe care îi denunţa autorităţitor sovietice, spre a fi deportaţi, iar dupa începerea ostilităţilor din vara anului 1941, a rechiziţionat caruţele locuitorilor, care au servit la salvarea întregului material de război sovietic şi la retragerea armatei roşii”.

Dumitru N. Guriuc, din com. Ispas, jud. Storojineţ, „sub regimul comunist, a denunţat pe foştii funcţionari ai Statului Român, care au fost apoi deportaţi de autorităţile ruseşti”.

Gheorghe A. Alexiuc şi Simion O. Sernic, ambii din com. Ispas, jud. Storojineţ, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au semnalat autorităţilor ruseşti, spre a fi deportaţi, pe locuitorii români care erau contra acestui regim şi au adus, în public, ofense naţiunii române şi Statului Român”.

Liutec I. Simion, din oraşul Văscăuţi, jud. Storojineş, „ca funcţionar al regimului sovietic, s-a purtat rău cu populaţiunea română, pe care o silea să intre în colhozuri, contribuind totodată la deportarea mai multor locuitori înstăriţi”.

 

Monitorul Oficial, nr. 170 din 24 iulie 1942, pp. 6188-6192 – BUCOVINA:

 

Eugen P. Grijiuc, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „în iunie 1940 a primit cu mare bucurie trupele ruseşti, iar după:, această dată a făcut propa gandă antiromânească”.

Gheorghe Gherman zis Ghirucă, din com. Crasna de Jos, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, se angaja să treacă pe români graniţa în Vechiul Regat, pe care apoi îi jefuia şi îi preda autorităţilor ruseşti, datorindu-i-se, în felul acesta, deportarea şi împuşcarea mai multor locuitori”.

Mihai Curcă, din com. Hliniţa, jud. Storojineţ, „sub regimul bobşevic, a fost un aprig propagator al idelurilor comuniste”.

Ilciuc Grigore, din com. Văşcăuţi, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic a ţinut mai multe cuvântări în public, prin care a proslăvit armata şi programul comunist, aducând în acelaşi timp critici regimului românesc”.

Berezovschi Ilie, din com. Corceşti, jud. Storojineţ, „ca primar, numit de ruşi în comuna sa, s-a purtat aspru cu populaţiunea română, pe care o punea la munci grele şi a contribuit la prinderea şi împuşcarea, în Aprilie 1941, a unui mare număr de români bucovineni, care organizaseră să treacă în masă în România liberă”.

Bojescu A. Petre, din com. Carapciu pe Siret, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului sovietic, a contribuit la deportarea mai multor familii românesti”.

Fediuc Vasile, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului comunist, a contribuit la deportarea mai multor locuitori şi a făcut propagandă pentru înscrierea în colhoz şi înzestrarea armatei roşii”.

Harena Petre, din com. Călineşti pe Ceremuş, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului sovietic, a contribuit la deportarea unor locuitori români”.

Gherţun Ştefan, din com. Banila pe Ceremuş, jud. Storojineţ, „fiind membru în consiliul comunal, sub regimul comunist, a persecutat pe toţi românii care nu se încadrau în mişcarea comunistă şi care erau oameni înstăriţi”.

Clem Nicolae, din com. Zamostea, jud. Storojineţ, „ca funcţionar al regimului sovietic, a persecutat populaţiunea română, luând cu forţa pământul şi casa unora şi evacuând din casă pe preotul comunei, iar cu ocazia recensământului, ce s-a făcut de ruşi, a refuzat să înscrie ca români pe aeei ce se declarau ca atare şi a făcut, în acest timp, propagandă comunistă şi anti-religioasă”.

Eufrosina Babiuc, din com. Budeniţ, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, şi-a însuşit diferite obiecte din gospodăriile locuitorilor români, care se refugiaseră în Vechiul Regat sau fuseseră deportaţi de ruşi”.

 

Monitorul Oficial, nr. 171 din 25 iulie 1942, pp. 6229-6235 – BUCOVINA:

 

Ioan Buhnea şi Tănase Colotelo, din com. Cerepcăuţi, jud. Rădăuţi, „fiind agenţi secreţi ai ruşilor, urmăreau pe bunii români care, neputând îndura viaţa sub regimul bolşevic, vroiau să treacă frontiera în Vechiul Regat şi, după ce-i prădau de tot ce aveau asupra lor, îi dădeau pe mâna autorităţilor sovietice ”.

Cuşnir Gheorghe, din com. Sadova, jud. Storojineţ, „ca şef al clubului comunist, a contribuit la deportarea mai multor familii românesti şi a spionat populaţiunea românească, denunţând pe cei ce nu simpatizau regimul bolşevic, făcând, în acelaşi timp, o intensă propagandă anti-românească”.

Mundreac Ioan şi Tonenciuc Ioan, ambii din com. Mihuceni, jud. Storojineţ, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au fost mari duşmani ai românismului, contribuind la deportarea mai multor familii româneşti, şi au făcut propagandă comunistă”.

Cuzec Dumitru, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietia a adus ofense armatei române, lăudând, în acelaşi timp, armata roşie, şi s-a exprimat în public că Bucovina este a bolşevicilor”.

Iftimiciuc Alexa, din com. Bobeşti, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic, a făcut intensă progapandă contra Statului român, căruia i-a adus grave ofense”.

 

Monitorul Oficial, nr. 176 din 31 iulie 1942, pp. 6460-6466 – BUCOVINA:

 

Crainic Vasile, din com. Văscăuţi, jud Storojineţ, „la intrarea trupelor ruseşti în comuna citată, în iunie 1940, a ţinut o cuvântare, prin care şi-a arătat mulţumirea că Bucovina a fost ocupată de ruşi, aducând, în acelaşi timp, critici şi injurii neamului şi administraţiei româneşti”.

Tănase Lazurea, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „fiind funcţionar al regimului sovietic, s-a exprimat adesea în public că de 20 dc ani aşteaptă pe bolsevici şi că e bucuros că au plecat românii”.

Mihai A. Dkurec şi Atanase M. Djurec, din com. Răstoace, jud. Storojineţ, „sub regimul sovietic au adus în public ofense naţiunii române şi au contribuit la deportarea celor mai buni gospodari din comună, făcând, în acest timp, propagandă anti-religioasă, jefuind casele ceelor deportaţi”.

Mandiuc Mihai, din com. Petriceni, jud. Storojineţ, „fiind, sub regimul sovietic, miliţian şi membru în organizaţia „Comsomol”, a luat parte la arestările locuitorilor români, care au fost apoi deportaţi, şi s-a exprimat în public că românii nu vor mai veni în Bucovina de Nord, spunând că va omorî pe românii care susţin contrariul”.

Andriuc Leon, din com. Ispas, jud. Storijineş, „fiind vechi comunist, a făcut propagandă pentru regimul sovietic, aducând, în acelaşi timp, injurii poporului român şi făcând propagandă anti-religioasă”.

Prepeliţă Niculae  şi Boreţ Gh. Tănase, ambii din com. Văscăuţi, jud. Storojineţ, „ca funcţionari ai regimului sovietic, au asuprit populaţiunea română, contribuind chiar la deportarea unor locuitori, şi au făcut, în acelaşi timp, propagandă comunistă”.

Gătej Constantin şi Lazăr Victor, ambii din com. Igeşti, jud. Storojineţ, „fiind agenţi secreţi ai ruşilor, au terorizat populaţiunea română, supunând-o la munci grele şi contribuind la deportarea multor români, manifestând, în acelaşi timp, mare simpatie pentru programul comunist”.

 

Monitorul Oficial, nr. 197 din 25 august 1942, pp. 7071, 7072 – BUCOVINA:

 

Catargiu Vasile, din com Corceşti, jud. Storojineţ, „fiind în serviciul bolşevicilor, a silit populatiunea română să subscrie bani pentru înzestrarea armatei roşii, spunând, în acelaşi timp, că este foarte mulţumit de viaţa dusă sub regimul sovietic”.

Moldovan Dumitru, din com. Corceşti, jud. Storojineţ, „ca funcţionar numit de ruşi, a terorizat populaţiunea română, pe care o forţa să dea cai şi căruţe pentra armata rusească şi să sape tranşee de apărare împotriva românilor”.

 

Monitorul Oficial, nr. 199 din 27 august 1942, pp. 7130, 7131 – BUCOVINA:

 

Vasile T. Larionov, Grigorie A. Evseidov, Fadei P. Olimpov, Ermil I. Deiov şi Iacob Micheiu, toţi din com. Fântâna Albă, jud. Rădăuţi, „fiind, sub ruşi, membri în comitetul comunal, s-au purtat rău cu bunii români, indicând autorităţilor sovietice persoanele ce trebuiau deportate, şi au vorbit în public împotriva Statului Român, spunând că românii nu vor mai veni înapoi”.

Dudeac Isidor, din com. Vijnicioara, jud. Storojineţ, „fiind numit de ruşi organizatorul tineretului comunist, a vorbit în public contra Statului Român, iar la începutul războiului s-a înrolat voluntar în armata roşie şi a luptat împotriva armatei româneşti, fapte pe care de altfel le recunoaşte singur, în declaraţiunea dată la Postul de jandarmi şi menţinută în faţa judecătoriei”.

 

Monitorul Oficial, nr. 162 din 15 iulie 1942, p. 5864 – HERŢA:

 

Gheorghe Ioan Vacariu, din satul Movila, jud. Dorohoi, „ocupând diferite funcţiuni sub regimul sovietic, s-a purtat rău cu populaţia de origine etnică română, datorindu-i-se deportarea a 19 familii din satul citat”.


1922: Proprietarii fabricilor de cherestea din Bucovina

Câmpulung, fabrică de cherestea – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

Într-un ordin al Ministrului secretar de Stat la Departamentul Economiei Naţionale, referitor la crearea de stocuri pentru CFR de către fabricile de cherestea din România, aflăm numele fabricilor din Bucovina[1] şi a proprietarilor lor:

 

Fabricile din Falcău, jud. Rădăuţi, Putna, jud. Rădăuţi, şi Moldoviţa, jud. Câmpulung, proprietăţi ale Fondului Bisericesc Ortodox-Român din Bucovina, cu sediul în Cernăuţi.

Fabricile din Găineşti şi Suha, jud. Baia, şi din Frasin şi Vatra Dornei, din jud. Câmpulung, ale Societăţii „Dacia”, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Gura Humorului, jud. Câmpulung, în exploatarea firmei „Omnia”, Constantin Ardeleanu, cu sediul în Gura Humorului.

Fabrica din Vatra Dornei, jud. Câmpulung, în exploatarea dlui Nichifor Robu, cu sediul în Cernăuţi, Piaţa Unirii Nr. 2.

Fabrica din Straja, jud. Rădăuţi, proprietatea dlui Ilie Cârciu, cu sediul în Straja, jud. Rădăuţi.

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, proprietatea Întreprinderii Luculescu, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Vama, jud. Câmpulung, proprietatea Societăţii „Bucovina”, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, în exploatarea Întreprinderii Dinescu, cu sediul în Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung.

Fabrica din Suceviţa, jud. Rădăuţi, proprietatea dlui Gh. Trufin, cu sediul în Rădăuţi.

Fabrica din Mega şi Jadova, jud. Storojineţ, proprietatea dlui Bigot de St. Quentin, cu sediul în Cernăuţi.

Fabrica din Vicovul de Sus, jud. Rădăuţi, proprietatea dlor Bodor şi Filipescu, cu sediul în Vicovul de Sus, jud. Rădăuţi.

Fabrica din Ciocăneşti, jud. Câmpulung, proprietatea dlui Toader Giosan, cu sediul în Ciocăneşti, jud Câmpulung .

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, proprietatea dlui Traian Gligă, cu sediul în Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung.

Fabrica din Crasna Ilschi, jud. Storojineţ, proprietatea Societăţii „Industria Silvică din Bucovina”, cu sediul la Crasna Ilschi, jud. Storojineţ.

Fabrica din Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung, exploatarea dlui Tins Anipodist, cu sediul în Vatra Moldoviţei, jud. Câmpulung.

Fabrica din Vicovul de Jos, jud. Rădăuţi, exploatarea dlui Gavril Coroamă, cu sediul în Vicovul de Jos, precum şi la alte fabrici, cu care lucrează în participaţie dl Gavril Coroamă (Brodina şi Putna).

Fabrica din Seletin, jud. Rădăuţi, exploatarea Societăţii Ing. Victor Ionescu & Soned, cu sediul în Bucureşti.

Fabrica din Vatra Dornei, Roşu, exploatarea Societăţii Româno-Germană, cu sediul în Vatra Dornei.

 

Putna, gaterul – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 133, 11 iunie 1942, pp. 4872-4874


1949: Primii diriguitori ai învăţământului comunist

 

 

Desigur că le respect memoria, pentru că ei au pus temeliile unui învăţământ eficace, alterat abia în ultimele două decenii ale comunismului. Nu pot fi numiţi colaboraţionişti, pentru că „originea sănătoasă” i-a împovărat cu idealuri, în care, fără îndoială, au început să creadă, pentru că leninistul „Învăţaţi! Învăţaţi! Învăţaţi!” nu însemna pentru ei o lozincă, ci o şansă de a călăuzi viitorul obştilor lor spre lumină. Respect memoria fiecărui iluminător al neamului, iar trudnicele recuperări de memorie, pe care le fac, de atâta vreme, probează onestitatea acestei afirmaţii.

 

1949: Învăţământul elementar, ciclul I[1]:

 

Seniuc Adrian, director la Şcoala elementară Gura Umor, Boureni.

Nistor Maria, directoare la Şcoala elementară Vatra Dornei, Roşu.

Pridie Eugen, director la Şcoala elementară Vatra Dornei, Argestru.

Lucescu Iosif, director la Şcoala elementară Vatra Dornei, Rusca.

Bayng Leon, director la Şcoala elementară Vatra Dornei, Şarul.

Petruşcă Grigore, director la Şcoala elementară Argel.

Cudrenschi Ecaterina, directoare la Şcoala elementară Breaza Centru.

Caproş Alexandru, director la Şcoala elementară Breaza, Părău.

Onesciuc Maria, directoare la Şcoala elementară Breaza, Porcescu.

Ciobanu Nicolae, director la Şcoala elementară Capu-Câmpului.

Mihalescu Octav, director la Şcoala elementară Cârlibaba, Centru.

Landauer Carol, director la Şcoala elementară Cârlibaba, Edu.

Moroşan Silvia, directoare la Şcoala elementară Ciocăneşti.

Stafie Vasile, director la Şcoala elementară Ciocăneşti, Botuş.

Todaşcă Victor, director la Şcoala elementară Coşna.

Uriţă Ioan, director la Şcoala elementară Coşna-Teşna.

Petrescu Paul, director la Şcoala elementară Crucea, Crucea.

Sturzu Alexandru, director la Şcoala elementară Crucea, Cojoci.

Tivodar Ştefan, director la Şcoala elernentară Deia.

Sârbu Ioan, director la Şcoala elementară Dorna, Gura Negri.

Pintelie Ioan, director la Şcoala elementară Dorna, Cozăneşti.

Rotaru Panait, director la Şcoala elementară din Dorna, Ortoaia.

Niculiţă Valeria, directoare la Şcoala elementară din Dorna, Sunător.

Daşchevici Gheorghe, director la Şcoala elementară Deal Floreni.

Ciobotaru Constantin, director la Şcoala elementară Poiana Negri.

Tiţă Constantin, director la Şcoala elementară Frasin.

Costin Nicolae, director la Şcoala elementară Frumosu.

Frunză Mina, directoare la Şcoala elementară Frumosu, Dragoşa.

Cimpoeş Maria, directoare la Şcoala elementară Fundu Moldovei, Nr. 1.

Hasnoş Veronica, directoare la Şcoala elementară Fundu Moldovei, Botuş.

Tăbăcaru Elena, directoare la Şcoala elementară Gemenea.

Andrei Ştefania, directoare la Şcoala elementară Iacobeni.

Axinte Rachila, directoare la Şcoala elementară Iacobeni, Puciosu.

Dulgheru Ştefan, director la Şcoala elementară Izvoarele Sucevii.

Iordache Gheorghe, director la Şcoala elementară Izvoarele Sucevii, Brodina de Sus.

Pisariuc Vasile, director la Şcoala elementară Izvoarele Sucevii, Bobeica.

Obers Heimer Antonia, directoare la Şcoala elementară Mănăstirea Humorului, Pleşa.

Isac Victor, director la Şcoala elementară Moldova Suliţa.

Grigorovici Dragoş, director la Şcoalaa elementară Moldova Suliţa, Benia.

Tcaci Cioban Petru, director la Şcoala elementară , Demăcuşa.

Panicov Gavril, director la Şcoala elementară Moldova Suliţa. Săcrieş.

Fetchiu Vladimir, director la Şcoala elementară Moldova Suliţa, Raşca.

Câmpianu Iacob, director la Şcoala elementară Neagra Şarului.

Popescu Petru, director la Şcoala elementară Neagra Şarului , Gura Haitii.

Marian Dumitru, director la Scoala elementară Neagra Şarului, Sărişor.

Brădăţan Ioan, director la Şcoala elementară Negrileasa.

Corleciuc Straton, director la Şcoala elementară Negrileasa, Vad.

Croială Aleia, director la Şcoala elementară Ostra.

Bărbuţă Eleonora, directoare la Şcoala elementară Păltiniş, Glodu.

Ţarcă Sevastian, director la Şcoala elementară Păltiniş, Dârmoxa.

Apetri Eugenia, directoare la Şcoala elementară Păltiniş, Drăgoiasa.

Ignat Gheorghe, director la Şcoala elementară Păltinoasa.

Iancu Maria, directoare la Şcoala elementară Poiana Micului Nr. 1.

Swiderschi Angela, directoare la Şcoala elementară Poiana Miculul Nr. 2.

Obadă Ioachim, director la Şcoala elementară Poiana Stampei.

Ursache Teodor, director la Şcoala elementară Poiana Stampei, Gura Coşnei.

Turculeţ Areta, directoare la Şcoala elementară Pojorâta, Izvor.

Cozmaru Ioan, director la Şcoala elementară Sadova, Gura.

Hafiuc Constantin, director la Şcoala elementară Sadova, Fund.

Rusu Felicia, directoare la Şcoala elementară Sadova, Holohoşca.

Cioban Vasile, director la Şcoala elementară Slătioara.

Tănase Nicolae, director la Şcoala elementară Stulpicani.

Apetrei Nicolae, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Coverca.

Iordache Ioan, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Sărişor.

Apetroaie Alexandru, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Şar.

Andrici Gheorghe, director la Şcoala elementară Valea Boului.

Nichitovici Nicolae, director la Şcoala elementară Valea Putnei.

Coroană Silvestru, director la Şcoala elementară Valea Seacă, Miron.

Bret Iosiv, director la Şcoala elementară Vama, Strâmtura.

Pavel Mina, directoare la Şcoala elementară Vama, Molid.

Tudan Casian, director la Şcoala elementară Vama, Prisaca.

Dan Gheorghe, director la Şcoala elementară Vatra Moldoviţei.

Lupu Ioan, director la Şcoala elementară Vatra Moldoviţei , Valea Stânei.

Oţet Toader, director la Şcoala elementară Vatra Moldoviţei, Ciumârna.

Negrilă Ioan, director la Şcoala elementară Voroneţ.

 

1949: Învăţământul elemenlar, ciclul II:

 

Mangiurea Ilie, director la Şcoala elementară Câmpulung, Sat.

Nichitovici Paul, director la Şcoala elementară Câmpulung , Sâhla.

Iuraşcu Joan, director la Şcoala elementară Câmpulung , Centru.

Marcu Ioan, director la Şcoala elementară Vatra Dornei.

Popovici Alexandru, director la Şcoala elementară Gura Humorului.

Guleac Eufrosina, director la Şcoala elementară Capu Codrului.

Găină Minu, director la Şcoala elementară Dorna Candreni.

Ignat Nicolae, director la Şcoala elementară Doroteia.

Apetrei Gheorghe, director la Şcoala elementară Fundu Moldovei Nr. 1.

Coroliuc Mihai, director la Şcoala elementară Mănăstirea Humoralui.

Căpăţână Andrei, director la Şcoala elementară Moldoviţa.

Radomschi Titus, director la Şcoala elementară Pojorâta.

Paţa Ioan, director la Şcoala elementară Şaru Dornei, Panaci.

Georgescu Marin, director la Şcoala elementară Valea Seacă.

Dănescu Constantin, director la Şcoala elementară Vama Nr. 1.

 

1949: Şcoli medii:

 

Şuhan Traian, director la Liceul mixt Cânpulung.

Billan Silvia, directoare la Şcoala pedagogică Gura Humorului.

 

1949: Şcoli medii tehnice:

Gruber Petru, director la Şcoala tehnică de construcţii Câmpulung.

Ionescu Mihai, director la Şcoala tehnică de prelucrarea lemnului Câmpulung-Resort.

Păduraru Teofil, director la Şcoala tehnică administrativă Vatra Dornei-Resort.

Mândreanu Constantin, director la Şcoala tehnică minieră Vatra Dornei-Resort.

 

1949: Şcoli de calificare:

 

Corsaru Radu, director la Şcoala profesională forestieră Vatra Dornei.

Drelciuc Petru, director la Şcoala profesională forestieră Frasin.

Tugurlan Stelian, director la Şcoala profesională minieră Iacobeni.

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 20, 25 ianuarie 1949, pp. 845, 846


Pagina 13 din 129« Prima...1112131415...203040...Ultima »