Caragiale: Sonet | Dragusanul.ro

Caragiale: Sonet

Caragiale 1

*

 Fericiţi cei săraci, etc.

*

Infam, hidos spectacol şi-ngrozitor de trist,

Cum varsă lacrimi fiii mulţimii proletare!

Vai, glasul meu se pierde-n măreaţa lor cântare:

În corul de revoltă, eu sunt un biet corist!

*

Dreptatea ne distruge cu dublele-i cântare:

O lume-ntreagă geme sub jugul pesimist –

Chemăm cu toţi profetul: mai vin-odată, Christ!

Poporul care plânge, deşi e gol, e tare!

*

Cu hidra – Capitalul peste putinţă pace!

A, dacă el, profetul, un semn ceresc ar face,

Sânge-aş vărsa eu pentru-nfrăţirea tuturor!

*

Infama burghezie nu mi-ar opri mânia –

Mi-aş arăta prin crimă eu, slabul, omenia:

Jos cruda plus-valută! „Vorwaerts!” Excelsior!

*

(Moftul Român, nr. 31, 16 mai 1893)