Cântecul ţipăt: lui Daniel Tănase | Dragusanul.ro

Cântecul ţipăt: lui Daniel Tănase

*

Dansul târziu al urmelor pe deal

acoperă în ceruri largi fisura

naturii pregătită de final,

iar tu desfaci luminile cu gura

egalizând şi umbre şi lumini

lângă altarul apei curgătoare,

*

Tu ai cruzimea vieţilor în mâini

ademenite-n răstigniri de soare,

nu pot să-ţi cer din răni şi din dureri

alte iertări de victimă târzie,

stigmatul meu pe cosmice tăceri

e ţipătul ştiut drept poezie.


Comments are closed