Cântecul ecoului: lui Eugen Dominte | Dragusanul.ro

Cântecul ecoului: lui Eugen Dominte

*

Ecou înalt o pasăre ciudată

umbrea cu aripi liniştea, s-o fure

grăbind spre cer prin steaua lăcrimată

elegiac de-o zare de pădure,

numai să pot să mă ghicesc ecou

*

De-a curmezişul lumilor ostile

ori să încerc o naştere din nou

mărturisit fiind de alte zile,

iar pasăre de-o fi să mă întrup,

numai de umbre m-oi putea dezice

tristeţile din jur să le astup,

ecoul să îl mut în nişte spice.


Comments are closed