Cântecul de a doua zi: lui Alexandru Pînzar
*
A doua zi au fost urcat pe cruce
licărul slab al unei amintiri
extaziaţi de drumul care duce
xenomania ierbilor subţiri
atât de des în cuiele ciudate
nevolnic străpungând în alte mâini,
dar erau orbi, cu minţi aplatizate
rupeau din ceruri creanga cu lumini
uitând că e târziu chiar şi în moarte
*
Pentru orbiri în largul univers
în care plânsul filelor de carte
nu mai arată calea pentru mers,
zadarnic, deci, a fost a doua zi,
arsura universului a şters
risipitor instinctul de a fi.